Alte lăcaşuri interesante din Giurgiu

TIPĂREȘTE

După ce am vizitat în municipiul Giurgiu lăcaşurile închinate Sf. Mare Mucenic Gheorghe am mai văzut încă două foarte valoroase: Mănăstirea Sf. Nicolae transformată dintr-o geamie turcească si prima catedrală episcopală construită ca biserică în anii 1840 şi închinată Adormirii Maicii Domnului

Biserica Sf. Nicolae 

În timpul ocupaţiei musulmane în Giurgiu care era raia turcească, a fost construită în apropierea portului Dunării pe actuala stradă Mircea cel Bătrân o geamie, respectiv un lăcaş de cult musulman. Nu se cunoaste data construcţiei dar după războiul ruso-turc, în urma păcii de la Adrianopole, Giurgiu intrând sub stăpânirea Tării Româneşti geamia a fost transformată în biserică. În anul 1830, moscheea a fost creștinată și a primit hramul Sfântului Nicolae, de la numele țarului Nicolae I al Rusiei întrucât armatele lui au eliberat Giurgiul. Cele două pisanii scrise în limba rusă în stânga şi dreapta pridvorului atestă acest fapt. Biserica Sf. Nicolae este una din cele mai vechi biserici ortodoxe din localitate. 

Ca arhitectură geamia avea formă pătrată dar după realocare a luat forma de cruce prin construirea unei abside pentru altar şi un pridvor. În anul 1877, în timpul unui alt Război Ruso-Turc, Giurgiu a fost bombardat de către turci, iar biserica a fost grav avariată şi abia în 1905 a reînceput refacerea ei, sfinţirea ei având loc în 1907. Biserica Sf. Nicolae a mai trecut printr-o încercare fiind avariată de bombardamentele nemţesti de după 23 august 1944. Restaurarea a avut loc imediat în 1945 de catre arhitectul Dobrescu când a fost construită actuala turlă a lăcașului. Atunci Episcopul Giurgiului Ambrozie Meleacă a transformat biserica în Schitul de călugări Sf. Nicolae. Pictura în frescă a bisericii a fost refăcuta complet de către pictorul Nicolae Stoica. În biserică mai există candelabrul daruit de catre tarul Nicolae I al Rusiei si o frumoasa icoana a Sfantului Nicolae. În biserică se pastreaza particele de sfinte moaste ale Sfantului Vasile cel Mare, ale Sfintei Macrina si ale Sfantului Grigorie Dialogul. Deasemeni se află o icoană foarte interesantă numită ˝Iisus cu spinii˝în care chipul Lui este imprimat pe marama sfintei Veronica. Are un efect de hologramă spunându-se că cei cu adevărat credincioşi văd ochii lui Iisus urmărindu-i, cei mai puţin credincioşi ii văd prin ceaţă. Din fragmente de tun otoman s-a facut un clopot ce este expus in afara bisericii încă din anul 1832

Biserica Adormirea Maicii Domnului devenită ulterior prima catedrală Episcopală

În episodul anterior am scris că în Giurgiu a existat din vremuri imemorabile o cetate distrusă de turci în 1388-89, refăcută, dărâmată, urmele ei existând si astăzi. După eliberarea Giurgiului de stăpânirea otomană, credincioşii au cerut în 1832 generalului Pavel Kisselef permisiunea de a folosi piatra din vechea cetate pentru a construi o biserică. Kisselef era preşedinte plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti pe baza Tratatului de la Adrianopol prin care Rusia era putere protectoare a Principatelor. Între anii 1840-1852 a fost construită o biserică parohială. O inscripţie scrisă în 1859 în alfabet chirilic menţionează că înainte, sub ocupaţia otomană, în acelas loc a funcţionat o biserică subterană cu acelaş hram. Deasemeni, în 1806 Tribunalul turcesc din Giurgiu a aprobat efectuarea unor reparaţii la biserica subterană Adormirea Maicii Domnului. Am scris în episodul trecut că timp de 400 de ani turcii nu au permis să se construiască biserici sau clopote deaupra solului.

 Iniţial biserica zidită la jumatatea secolului al XIX-lea era de tip bazilical, cu turle pe naos și pridvor, zidită din cărămidă arsă cu mortar de var, pe temelii de piatră adusă de la ruinele cetăţii Giurgiu. Avea arhitectură bizantină cu linii drepte, arcuri rotunde, ziduri groase, stâlpi pătraţi şi turle sferice. În prima jumătate a sec. XX arhitectul Penescu a transformat-o. Portalul de la intrarea principala a fost înlocuit cu un portic mai mare, s-a schimbat acoperisul si ceele doua turle vechi din lemn cu unele din beton armat, s-a pus parchet în altar si gresie în naos si în pronaos, s-a reparat clopotniţa şi s-a construit casa parohială. Pictura iniţială executată de un ucenic al pictorului Tattărăscu care s-a deteriorat, a fost înlocuită cu o pictură neo-bizantină executată de pictorul N. Stoica între anii 1939-1959. Catapeteasma, realizata în stil baroc, cu pictura în ulei, datând din secolul al XIX-lea, este opera pictorului Nicolae Pitaru. Aceasta avea în componenta doisprezece icoane mari. În 1948 i s-au redus dimensiunile la cele existente astazi.

Titlul de catedrala l-a purtat încă de la înfiinţare dar a fost consfinţit în 2006 ca si Catedrală Episcopală de Preasfintitului Ambrozie. Sfinţirea Catedralei Episcopale care pe lângă hramul Adormirea Maicii Domnului a primit şi un al doilea hram Sf. Mare Mucenic Gheorghe, s-a făcut în 2010 în prezenţa Patriarhului Daniel. 

În prezent în Municipiul Giurgiu există două catedrale episcopale, despre cea nouă cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe sfinţită în 2018 am scris în reviewul anterior.

---

VIZUALIZĂRI: 238 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI