GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cula Frăsinet – vagă urmă a istoriei
Monumente de arhitectură deosebite, specifice mai ales ținuturilor nord-dunărene, au fost construite mai ales în zonele deluroase, unde de altfel s-au mai și păstrat puținele exemplare. În zona de șes ele au dispărut, singularul exemplu fiind Cula lui Costea din localitatea Frăsinet, județul Teleorman.
Rolul primordial al acestor ”turnuri” a fost de apărare și semnalizare a pericolelor. Vorbim aici de atacurile tâlharilor, haiducilor și nu în ultimul rând a grupurilor de turci ce treceau Dunărea pentru a prădui și jefui. Soluția găsită de boierii ce își aveau locuința stabilită pe moșii a fost ridicarea acestor locuințe semifortificate. La început sub formă de turn simplu, situat de obicei în apropierea locuinței boierești propriu-zisă (vezi Cula Bujoreni în impresiile mele despre Muzeul Satului Vâlcean), acest tip de construcție a evoluat către o locuință confortabilă, cu mai multe încăperi și utilități (vezi impresiile lui Michi, despre Măldărești; găsiți acolo și amănunte generale despre cule), păstrându-și bineînțeles și valențele de apărare (parter înalt, fără ferestre, metereze, uși solide de lemn).
În 2010, după mai multe drumuri la Alexandria, am căutat obiective turistice / istorice în preajma drumului E70 pe care aș mai putea să le vizitez, fără a mă îndepărta prea mult de șoseaua principală. Am descoperit astfel existența acestei cule teleormănene și am hotărât să ajung acolo, având deja în cap proiectul de a vedea toate culele rămase în picioare din România (și o mare parte le-am văzut).
La ieșirea din Alexandria spre București am virat stânga pe DJ 504 spre Orbeasca de Jos, iar din acest sat spre dreapta pe DJ 612 spre Băbăița. La momentul acela (2010) drumul nu era asfaltat, era doar pietruit, dar se circula bine; în 2014 cei aproximativ 6 km au fost asfaltați. Pe această bucată de drum ne-a prins o ploaie torențială de vară de toată frumusețea, cu tot tacâmul (vânt, tunete și fulgere). Noroc că a trecut destul de repede... totuși coada ploii ne-a stropit puțintel și în timpul vizitei. Ieșim în DJ 506 și facem stânga spre localitatea Frăsinet.
În mijlocul satului vis-a-vis de Primăria Frăsinet și postul de poliție se află Cula lui Costea și ruinele unui conac. Cula este abandonată, cu ceva inscripții moderne în tencuială, năpădită de buruieni, cu acoperiș deteriorat.
Conacul datează probabil din secolul al XIX-lea și a fost construit de boierii Costea. A fost renovat în 1942 căpătând actuala înfățișare, iar după 1948 a fost naționalizat și folosit ca sediu CAP. Moșia Frăsinet a aparținut la sfârșitul secolului al XIX-lea boierului Mihail Bâțcoveanu care o vinde lui Iacovache Noica. Urmașii acestuia renovează conacul și moara, în 1945 moșia devenind fermă model.
Cula a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea (1718?) și inițial a avut cu totul altă înfățișare. Este o construcție de plan pătrat, de mici dimensiuni, cu rol clar de apărare și semnalizare. La începutul secolului al XIX-lea se afla în stăpânirea familiei boierești Bâțcoveanu. Pe la 1878 suferă modificări, ocazie cu care își pierde partea superioară. A fost iarăși refăcută în perioada comunistă cînd i se adaugă al treilea nivel.
Construcția nu are ferestre, doar metereze; la parter exista o ușă ce dădea spre beci. Accesul spre etaj se efectua probabil pe o scară exterioară; prin deschizătură de la etaj observăm încă bârnele groase de lemn. Al doilea etaj este constituit dintr-un foișor de lemn; acoperișul din șindrilă, cred, era foarte deteriorat.
Ne-am plimbat prin curtea pustie sub amenințarea permanentă a ploii. Am intrat în conacul devastat și ruinat. Câteva stucaturi (nu știu exact cum le spune) cu model floral se încăpățânează să reziste pe pereți, pe stîlpii foișorului și pe contraforții clădirii. Acoperișul nu mai există. Alături de conac există o altă clădire anexă în aceeași stare deplorabilă.
Cula rezistă cu greu intemperiilor și acțiunilor umane... dar rezistă.
Păcat că autoritățile locale / județene nu i-au nici o măsură pentru punerea în valoare a acestui monument, deși îl menționează în toate studiile / rapoartele de turism.
Trimis de tata123 🔱 in 07.10.14 15:08:13
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ALEXANDRIA.
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Catedrala Sf. Alexandru din Alexandria — scris în 10.05.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Parcul „Pădurea Vedea” – un loc agreabil — scris în 27.07.22 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Catedrala Episcopală „Sf. Alexandru” din Alexandria — scris în 03.12.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Muzeul Județean Teleorman – istorie și etnografie teleormăneană sub același acoperiș — scris în 25.11.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Șoseaua București-Alexandria privită altfel — scris în 02.12.14 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Ruinele Bălăcenilor – putere și religie [Tătărăştii de Sus] — scris în 12.09.14 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2011 Municipiul Alexandria – puțin cunoscut — scris în 10.02.15 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ