Muzeul Naţional Tehnic Profesor Inginer Dimitrie Leonida - In Memoriam Justin Capră

TIPĂREȘTE

Sâmbăta trecută am ieşit cu soţul meu la plimbare în Parcul Carol pentru a ne bucura de zăpada proaspătă ce căzuse peste noapte. Foarte puţină lume în parc, am uitat oare să ne bucurăm de frumuseţea naturii chiar şi într-un oraş mare şi aglomerat cum este Bucureştiul, de clipele de linişte care nu costă nimic, de locurile minunate care sunt la doi paşi de noi?

Trecând pe lângă Muzeul Naţional Tehnic Profesor Inginer Dimitrie Leonida am văzut pe geam afişul expoziţiei ce prezintă uimitoarele invenţii ale inginerului român Justin Capră, născut în anul 1933 în localitatea prahoveană Mărgineni şi plecat dintre noi cu puţin timp în urmă, pe 19 ianuarie 2015. Expoziţia este deschisă doar până pe 22 februarie 2015, data la care Justin Capră ar fi împlinit 82 ani. Ne-am hotârât pe loc să vedem incredibilele exponate, meşterite parcă de un personaj dintr-un roman al lui Jules Verne.

Pentru cei care nu locuiesc în Bucureşti sau n-au ajuns până acum la Muzeul Naţional Tehnic precizez că primul muzeu tehnic din România se află pe Strada General Candiano Popescu, nr. 2. Mai exact în Parcul Carol I, în apropierea intrării dinspre celebra Fântână Zodiac construită în anul 1935 în stil Art Deco, astăzi monument istoric.

Muzeul Tehnic din Bucureşti a fost înfiinţat de către inginerul Dimitrie Leonida la începutul secolului trecut, în anul 1909. Modelul tânărului inginer a fost Muzeul Tehnic din Munchen pe care l-a vizitat adeseori în timpul studiilor sale la Politehnica din Charlottenburg, lângă Berlin. Deşi după terminarea studiilor a avut propuneri de angajare din partea unor renumite firme germane, inginerul Dimitrie Leonida, specialist în electricitate a preferat să se întoarcă la Bucureşti unde a înfiinţat în 1908 prima Şcoală de electricieni şi mecanici din România. Împreună cu elevii săi a început să adune tot felul de maşinării, unele dintre ele aruncate în depozite şi degradate. Acestea au fost expuse iniţial în clădirea şcolii din Str. Mendeleev, aproape de Piaţa Amzei, apoi într-o clădire de pe Bd. Magheru. În anul 1928, cu prilejul Primei Expoziţii de Electricitate din România, Dimitre Leonida a primit pentru colecţia sa un pavilion din Parcul Carol. Cu ocazia Lunii Bucureştiului din 1935 ,Muzeul Tehnic a fost reamenajat şi mutat în clădirea în care se află şi astăzi. În 1951 profesorul universitar Dimitrie Leonida a donat colecţiile sale strânse într-o viaţă statului român. Astăzi Muzeul Naţional Tehnic aparţine Electrica S.A.

Muzeul poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10,30-18 din aprilie până în octombrie şi între orele 9,30-17 în timpul iernii. Tarifele sunt moderate -pentru expoziţia de bază sau cea temporară 6 lei de persoană, pentru ambele expoziţii 10 lei, taxă de ghidaj 50 lei de grup, taxa foto-10 lei. Elevii şi studenţii, persoanelele cu handicap mediu şi uşor, veteranii de război beneficiază de o reducere de 50% iar alte categorii de vizitatori între care copiii instituţionalizaţi şi copiii până la 5 ani au gratuitate.

În curtea muzeului sunt exponate deosebit de interesante dar de ani buni această parte a muzeului nu se poate vizita. Am întrebat la casa de bilete iar doamna de acolo, de altfel foarte amabilă, ne-a spus că nu ştie nimic, multe exponate fiind de multă vreme în restaurare. Motivul: lipsa banilor...

Ca să fiu cărcotaşă un pic, poate că tariful pentru expoziţiile temporare ar trebui să fie mai mic decât cel pentru expoziţia de bază care se desfăşoară pe o suprafaţă mult mai mare. Dar cum 6 lei este totuşi foarte puţin, închei aici acest comentariu...

Pentru că locuiesc foarte aproape de Parcul Carol am vizitat Muzeul Naţional Tehnic de multe ori de-a lungul anilor: în copilărie, cu bunicul meu şi prietenele mele, în timpul şcolii cu profesorii şi colegii, apoi cu copilul meu iar peste ceva timp sper că voi avea şansa să-l văd şi cu nepoţii.

Deşi nu sunt pasionată de tehnică iar fizica şi chimia au fost disciplinele şcolare la care am avut note mai mici, Muzeul Tehnic mi-a plăcut întotdeauna. Exponatele sunt cam prăfuite şi aşezate claie peste grămadă dar veţi găsi adevărate comori în pavilionul din Parcul Carol. Chiar dacă nu iubiţi foarte tare maşinăriile sunt multe exponate care vă vor atrage atenţia, mărturie a nivelului ridicat de dezvoltare economică a României la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Aş aminti doar motorul primului tramvai electric din România introdus in Bucureşti în anul 1894,dinamurile utilizate pentru iluminarea Cişmigiului, a Palatului Regal şi a Teatrului Naţional, cilindrul din instalaţia primei mori cu abur din ţara noastră, Moara lui Assan, primele telefoane folosite în România începând cu 1882... Spectaculos este uriaşul cazan folosit în 1921 la termocentrala Grozăveşti.

Preferatul meu este sectorul dedicat transporturilor unde puteţi vedea câteva maşini de epocă splendide, între care unul dintre primele automobile care au circulat pe străzile Bucureştiului, un Olds Patent 1898 precum şi automobilul care a aparţinut doctorului Carol Davila, un Oldsmobile produs în primii ani ai secolului trecut în Germania. La loc de cinste- primul automobil aerodinamic din lume, creat în anii 1923-1924 de inginerul român Aurel Perşu. Sunt expuse un velociped de la 1900, primul model de bicicletă cu roţi din lemn din ţara noastră de pe la 1870 şi diverse modele de motociclete din anii 40 ai secolului trecut.

Între exponatele de mare valoare ale Muzeului Tehnic din Bucureşti, cu care noi românii ar trebui să ne mândrim: motorul sonic Gogu Constantinescu, controversatele Pile Karpen, macheta avionului Traian Vuia, primul laser românesc şi al doilea din lume realizat de fizicianul Ion Agârbiceanu. Şi multe, multe altele...

Revenind la recenta noastră vizită la Muzeul Tehnic... Expoziţia dedicată invenţiilor inginerului Justin Capră se află la parterul muzeului, într-o sală spaţioasă destinată expoziţiilor temporare. Tot în această sală am văzut în 2013 Pilele Karpen, aduse în faţa publicului după 30 de ani în care au zăcut închise într-un seif!

Pe holul dintre casa de bilete şi intrarea în expoziţia temporară se află expus un superb automobil decapotabil Cadillac V8 Phaeton, model din 1924. Acesta face parte, alături de alte 29 de exponate ale Muzeului Naţional Tehnic din Patrimoniul Cultural Naţional, fiind cuprins în categoria Tezaur. Vă asigur că eu n-am ştiut până de curând cât de valoros este acest automobil dar de câte ori am avut ocazia am petrecut mult timp în preajma lui, visând cu ochii deschişi la o plimbare la Şosea...

Până pe 22 februarie vă puteţi minuna privind câteva din invenţiile uluitoare ale inginerului Justin Capră, dar este bine să ştiţi că nimeni nu vă va explica nimic. Pe câteva foi de hârtie este scrisă pe scurt povestea unei vieţi incredibile dar exponatele sunt prăfuite şi par părăsite în mijlocul unei încăperi prea mari... În urmă cu trei luni am vizitat Muzeul Nikola Tesla din centrul Belgradului şi am fost impresionată de clădirea elegantă, de curăţenia perfectă, de ospitalitatea gazdelor, de entuziasmul muzeografului şi de explicaţiile într-o engleză impecabilă, de experimentele care captează atenţia vizitatorilor de toate vârstele. Nu este de mirare că Muzeul Nikola Tesla este pe lista celor mai mulţi turişti străini care vin la Belgrad! În schimb, la Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti care adăposteşte exponate extrem de valoroase nu-mi amintesc să fi văzut vreodată turişti străini...

Cu toate acestea ar fi nedrept să nu remarc rapiditatea cu care a fost amenajată această mică expoziţie dedicată inventatorului Justin Capră. De fapt, cred că s-ar putea găsi un colţ în muzeu în care aceste fantastice invenţii să poată fi admirate în permanenţă.

Citind cele câteva file de hârtie lipite pe un panou am aflat că Justin Capră a fost un copil minune care îşi meşterea propriile jucării, una din primele sale „invenţii" fiind Hora păpuşilor de lemn care se învârteau în cerc, puse în mişcare de roata dinţată a unui ceasornic stricat. În timpul liceului a creat un motor care pornea la simpla comandă verbală „Porneşte! ”Uimitor, pare o filă dintr-un roman ştiintifico-fantastic...

Tânărul Justin Capră a absolvit Şcoala Superioară de Aviaţie din Mediaş apoi Politehnica din Bucureşti. De-a lungul timpului a brevetat peste 100 de invenţii, la un moment dat renunţând să-şi mai înregistreze maşinăriile.

La Muzeul Naţional Tehnic putem vedea rucsacul-zburător, cea mai spectaculoasă dintre invenţiile lui Justin Capră. Prima versiune a fost meşterită de Justin Capră, ajutat de Ion Munteanu, în anul 1956. Paraşutistul Vasile Sebe s-a prabuşit cu acest rucsac. Justin Capră nu a renunţat la ideea sa şi a cerut parerea lui Henri Coanda care i-a sugerat sa schimbe combustibilul. A realizat în 1958 un nou model de rucsac, încercat de astă dată cu succes de acelaşi paraşutist. La Muzeul Naţional Tehnic este expusă şi a doua versiune a rucsacului- aparatul de zbor individual cu reacţie, testat de Vasile Sebe în 1958. Veţi fi uimiţi de asemănarea cu echipamentul purtat în spate de astronauţi!

Această minunăţie nu i-a adus inventatorului său premii ori câştiguri băneşti ci i-a creat o mulţime de probleme... Justin Capră, pe vremea aceea tânăr ofiţer de aviaţie, a avut îndrăzneala de a se adresa Ambasadei Statelor Unite in 1958, solicitând sprijin financiar pentru invenţia sa. A fost arestat de securitate, închis şi anchetat sub pretextul că ar fi dorit să vândă secrete de stat şi să fugă din ţară. Şi-a pierdut serviciul şi gradul militar. Americanii au profitat de această situaţie şi au furat geniala invenţie pe care autorităţile române n-au dat doi bani, rucsacul zburător fiind brevetat în SUA în 1962.

In timp ce în România rucsacul zburător a rămas un simplu exponat de muzeu, în SUA a intrat rapid în producţia de serie, ajutând militarii, poliţiştii, pompierii în operaţiunile dificile. Abia în anul 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea rucsacului zburător ce sta la baza dispozitivelor folosite de cosmonauţi la deplasările intracapsulare aparţine inginerului român Justin Capră.

Despre automobilele şi avioanele produse şi folosite în întreaga lume, Justin Capră spunea că sunt „adevărate crime ecologice”, idealul sau fiind crearea mijloacelor de transport nepoluante. De-a lungul vieţii Justin Capră a proiectat o mulţime de autovehicule, care mai de care mai interesante. Cu unele dintre ele a circulat pe şoselele României stârnind zâmbetul ironic sau admiratia şoferilor, pietonilor sau chiar agenţilor de circulaţie. La Muzeul Tehnic sunt expuse trei automobile, proiectate în anii 70. Am privit cu uimire două modele de SARMIS- o maşinuţă nepoluantă, cu acumulator, fără volan şi pedalier, comenzile fiind făcute de la un buton montat pe carcasa fotoliului. Poate atinge viteza de 60 km/ oră. Este prezentată publicului şi SOLETA -cel mai mic automobil din lume, cu profil aerodinamic şi consum de benzină de 0,5 l la 100 km.

Ca reprezentat al numeroaselor motorete şi scutere inventate de Justin Capră este expus electroscuterul OROLES care poate prinde o viteză de 27 km/ oră şi are o autonomie a bateriei de 90 km.

Fantasticele invenţii ale inginerului Justin Capră au prins viaţă într-un atelier de câţiva metri pătraţi. Ar fi meritat un întreg institut de cercetare la dispoziţia sa... Cu propriile resurse financiare, OMUL Justin Capră a înfiinţat în ultimii săi ani de viaţă o fundaţie pentru copiii superdotaţi, convins fiind „că şcoala este pentru marea masă nu pentru genii”. Despre creaţiile sale, Justin Capră spunea:”Timpul invenţiilor mele nu a venit dar va veni! ”

Din păcate Expoziţia In Memoriam Justin Capră nu a fost popularizată suficient, măcar la intrările principale în Parcul Carol ar fi putut fi puse afişe de dimensiuni mari care să atragă atenţia celor interesaţi. De aceea m-am grăbit să scriu aceste rânduri în speranţa că cei care vor ieşi la plimbare în Parcul Carol în zilele viitoare vor găsi o jumătate de oră pentru a privi maşinile viitorului! Iar celor care vor vizita Bucureştiul le recomand cu drag, în orice anotimp, o plimbare în Parcul Carol-monument istoric- unul dintre cele mai frumoase şi romantice parcuri ale capitalei şi o vizită la Muzeul Naţional Tehnic Profesor Inginer Dimitrie Leonida.

---

VIZUALIZĂRI: 4944 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI