GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Muzeul Memorial Nichita Stănescu, Ploiești
TIPĂREȘTEÎngerul cu ochii verzi și-a părăsit prietenii în plină tinerețe, într-un decembrie întipărit în memoria ploieștenilor când, în plină noapte, liniștea orașului a fost spulberată de o bubuitură puternică. Urmările au fost catastrofale celor care lucrau în schimbul de noapte la secția Piroliza a Rafinăriei Teleajen.Era în 1983.
Avem în Ploiești Colegiul Național Nichita Stănescu, Fundația Nichita Stănescu, statuia, strada, poate și altele, dar avem în primul rând,
Muzeul Memorial Nichita Stănescu.
Acolo unde poetul s-a născut, pe o stradă mică ce-i poartă numele, în cartierul Piața Sârbească, aflat pe undeva la ieșirea spre Buzău, am fost pentru prima oară într-o lună mai, când se sărbătorea Noaptea Muzeelor și intrarea era liberă. Atunci am forfecat câteva muzee din oraș, printre care și Muzeul Memorial Nichita Stănescu. Și apoi, am revenit. Merita mai pe îndelete!
Eu nu am cunoscut poeziile sale și recunosc, nici nu l-e înțeleg.
Poetul s-a născut în casa cu pricina, ridicată de bunicul său Hristea, prin 1926-27, o casă albă, cu un cat, fără ornamente, amintind de casele țărănești din satele de la câmpie (Ioan Grigorescu). A copilărit cu părinții, a fost atașat de mama sa Tatiana, fiica unui general rus refugiat în România după revoluția din 1917, femeie cu drag de frumos, care citea și lucra goblen. Lucrările sale sunt expuse în muzeu.
În 1950 casa a fost naționalizată, au fost expulzați, dar după doi ani revine cu întreaga familie (avea două surori) și stau toți într-o cameră. În anul următor, familia răscumpără jumătate din clădire. Aici poetul și-a petrecut copilăria și o parte din tinerețe, până la plecarea la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1957.
După dispariția sa, casa a fost cumpărată de Ministerul Culturii și atribuită Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, iar în decembrie 2002 are loc deschiderea muzeului.
Casa are o curte mică cu un frumos spațiu verde și o terasă unde poetul își strângea prietenii. Este compusă dintr-un hol, sufragerie, două dormitoare, biroul de lucru, bucătăria și fosta baie acum, bibliotecă.
În hol este amenajat standul administrativ, de unde am cumpărat biletul de intrare în valoare de 8 lei, pentru seniori cu reducere la jumătate. Deși pot beneficia de intrare gratuită la toate muzeele din țară, la cele din Ploiești, prefer să cumpăr bilet.
Circuitul începe cu prima cameră din dreapta, dormitorul mare, cameră văruită în alb, bine luminată și amplasată la stradă. Un pat mare, așezat pe mijloc, este acoperit cu o frumoasă cuvertură albă, croșetată de mama poetului. Jucăria din copilărie, un ursuleț din pluș, așezat pe pat, parcă plânge, de smotocit ce e! Pe perete, o fotografie din copilărie, împreună cu mama sa, unde Nichita este îmbrăcat în fetiță. Și ce frumos, era!! Aici se află și un extras din registrul de stare civilă din anul 1933, anul de naștere al poetului, care s-a născut în această cameră. Am admirat un șemineu frumos și o icoană foarte veche a Sf. Gheorghe așezată la răsărit, deasupra patului.
Pe una din noptiere, la geam, o frumoasă lampă vieneză, cu picior dantelat, care nu a aparținut familiei, ci donată muzeului. Lampa îmi amintește de copilărie!!
Camera alăturată este biroul de lucru, cu pianul, aparatul de radio cu picup și biroul propriu zis, pe care se află un set lucrat în goblen, pentru tamponul cu sugativă și mapa de scris. Apoi, călimara, pendula de perete și un vechi tablou de familie. Toate au aparținut poetului.
Continuăm vizita. Am traversat holul cu standul adm. și intrăm în sufragerie. Mobilierul, compus din bufet, vitrină și un alt birou mai mic, este cel la modă prin anii interbelici. Telefon cu disc! Pe un perete sunt expuse două fotografii, una a bunicii sale și în alta, poetul pe când era elev la Liceul I. L. Caragiale, poză frumos încadrată într-o ramă lucrată în punct de kilim, de mama sa, Tatiana. Pe un alt perete am văzut o frumoasă icoană din argint aurit, un Sf. Nicolae.
Următoarea încăpere, un fost dormitor mai mic, probabil al copiilor, este amenajată într-o cameră documentară cu vitrine în care sunt expuse opere ale poetului, diplome, distincții și premii naționale și internaționale, manuscrise, ziare, afișe, fotografii, discuri.
Imediat, urmează bucătăria. Wow... și ce sobă! Cu plită, cuptor, grătar și bară metalică de protecție. Pe ea, o veche tirizie, iar pe grătarul deasupra plitei, un sucitor din lemn. Bufetul de bucătărie, o frumusețe! Probabil adus cu tot bagajul, tocmai din Rusia. E din lemn de culoare deschisă, frumos sculptat, cu geamuri de cristal și sertare, iar în unul din compartimente, o râșniță de cafea, așa cum se găseau altădată în casele celor cu vază.
Ultima încăpere, o fostă baie, este amenajată ca bibliotecă, cu multe cărți de beletristică, de artă, un bust al profesorului său de istorie, prof. Nicolae Simache, altul al profesorului de matematică și cărțile preferate ale mamei sale.
Asta a fost tot. O trecere fulgerătoare prin muzeu și prin viața îngerului cu ochii verzi. A pierit în plină tinerețe, în plină forță creatoare.
Orașul Ploiești are câteva puncte de neocolit, printre care și Muzeul Memorial Nichita Stănescu.
Pentru o mai clară înțelegere, rog web, atașați... ziarulmetropolis.ro/ultim ... jTDWJuCTdulb9mY
Trimis de mihaelavoicu in 11.02.19 09:21:02
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PLOIEȘTI. A mai fost în/la: ploești
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.94670700 N, 26.02908880 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Bună recomandarea
Mutat în rubrica "Muzeul memorial Nichita Stănescu, PLOIEȘTI" (nou-creată pe sait)
--
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)--
”Pentru o mai clară înțelegere, rog web, atașați... ziarulmetropolis.ro/ultim... jTDWJuCTdulb9mY
Să atașăm? Rog detaliază, nu înțeleg - unui articol i se atașează de obicei videoclipuri (de către noi) - sau poze (de către autor)...
Rog așteptați...
@webmasterX: Poziționarea este corectă. Mulțumesc!
@mihaelavoicu: O incursiune în lumea personală a lui Nichita Stănescu, camere prin care a pășit poetul, obiecte atinse de el - un muzeu care conservă o clipă încremenită din existența locuinței.
Cuvântul este singurul lucru fără de lucru, care este, spunea Nichita Stănescu.
A avea conștiință istorică înseamnă să optezi pentru un anume tip de viitor, scria poetul „necuvintelor”.
Mulțumim pentru articol.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@mihaelavoicu: Spre rușinea mea, n-am ajuns niciodată în orașul Ploiești, să mă plimb sau să-i vizitez muzeele! Am fost, doar, pasager în tren, prin gările lui.
Mi-am propus să ajung să văd muzeul ceasurilor, dar, uite, până la vârsta asta nu am reușit. Poate se va întâmpla, că doar nu este departe de București, și-atunci am să merg și la Muzeul Memorial „Nichita”.
Și noi, în copilărie, aveam o lampă ca cea din poza ta, aveam și o sobă cu plită, în bucătărie. Despre cuvertura croșetată de mama poetului pot să-ți spun că mi-a stârnit amintiri dragi, gândindu-mă la cea din casa copilăriei. Mama a croșetat și perdele la geam, tot din ață. Când, oare, aveau femeile timp să facă atâtea lucruri de mână, să gătească, să crească și copii și să spele rufe fără mașină de spălat?! 
Felicitări pentru articol, mi-a plăcut tare mult! 
@tata123: Mulțumesc pentru ecou!
Multă filozofie face ”poetul necuvintelor”, d-aia nu-l înțeleg. Eu am admirat, ca orice ageamiu în ale filozofiei, interioarele casei sale și bineînțeles, ramele lucrate în goblen!
@doinafil: Păi, să ajungi și să-mi spui și mie, să te însoțesc!
”Când, oare, aveau femeile timp să facă atâtea lucruri de mână, să gătească, să crească și copii și să spele rufe fără mașină de spălat?!
Ajungeau, pentru faptul că timpul era mai dilatat.
Merci pentru ecou și te aștept la Ploiești.
@mihaelavoicu: Hop si eu cu votul nr 10! sa fie cu noroc! Sper ca spre seara sa pot reveni cu un ecou.
Numai bine si calatorii placute!
@webmaster: Mulțumwsc web. pentru încadrare!
@mihaelavoicu: Foarte interesant acest muzeu de care nu stiam si pe care acest articol ni-l descrie atragator. Prima intrebare este cum de n-am stiut de el, dar, spre rusinea mea, chiar daca-l stiam nu cred ca reuseam sa-l vad. Am fost in trecere de multe ori pe langa Ploiesti, nu prin Ploiesti pentru ca mie Ploiestiul mi s-a parut cel mai incalcit oras pe care l-am vazut. De-asta il ocoleam mereu in drumurile mele.
Dar Nichita Stanescu ramane un maestru al vorbelor, de multe ori prea rafinate, pe care nu totdeauna il intelegem. E si motivul pentru cvare poezia lui nu este muzicala, precum cea a lui Mihai Eminescu, George Toparceanu, Ion minulescu sau Adrian Paunescu. De aceea prea putini compozitori s-au apropiat de versurile sale pentru a le pune pe note Cel mai atasat de poezia lui Nichita Stanescu cred ca a fost Nicu Alifantis care a pus pe muzica poeziile " Ce bine ca esti ", Emotie de toamna ", sau "Ploaie in luna lui Marte ", melodii pe care iubitorii folkului de acum 35 - 40 de ani si le reamintesc cu placere. Si tot prin anii 80, un mare compozitor, Cornel Fugaru scria poate cea mai frumoasa melodie a sa " A venit toamna ", in interpretarea inegalabila a compozitorului, avand ca fond literar poezia lui Nichita Stanescu " Emotie de toamna ".
Poate cineva care se pricepe ne face bucuria de a asculta aceasta frumoasa melodie si versurile ei deosebite. Asta daca si autoarea articolului accepta acest cadou pe care il merita.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49:
”Poate cineva care se pricepe ne face bucuria de a asculta aceasta frumoasa melodie si versurile ei deosebite. Asta daca si autoarea articolului accepta acest cadou pe care il merita
.
Categoric, voi fi de acord. Încerc chiar eu să o fac, dacă mă descurc.
Mulțumesc pentru completări. Ești un as în ale muzicii și asta e bine!
@mihaelavoicu: Uite aici e chiar Nichita recitând!
https://www.youtube.com/watch?v=r_tiJCZzUlU
Și aici, dragul meu concitadin, Nicu Alifantis! Alege și roagă un web să ilustreze articolul!
https://www.youtube.com/watch?v=1pizEnsP6AI
@Zoazore: mulțumesc! Încerc chiar Cornel Fugaru, dacă mă voi descurca.
@webmasterX: Rog inserați melodia https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs&fbclid=IwAR29GJ7X9FsfqEgWzatElyIZDI-nJeqSKvLMiAyD_m4vyUEK04-yf14lv2o
Dacă am reușit, mă felicit și mulțumesc!
@mihaelavoicu: Nu sunt un as in muzica, chiar daca un timp m-am jucat de-a muzica. Dar moartea mamei m-a lecuit de joaca asta. Tine, insa, de cultura generala a fiecaruia, ca si literatura, sportul, geografia, istoria si alte domenii. Ca la mine s-au lipit mai multe si se mai pastreaza e vina neuronului. Fac si eu ce pot sa ma mentin, sa nu ma ramolesc.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Așa este. Totuși, ce m-aș face eu fără așa amici AFA?
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@mihaelavoicu: L-am ascultat de doua ori (o data ar fi fost pre putin) pe Cornel Fugaru si chiar daca am ochii umezi, mi-ai facut o mare bucurie cu aceasta splendoare de melodie si poezie. Muzica lui Cornel Fugaru, dar si interpretarea lui geniala, au facut ca versurile lui Nichita Stanescu sa ne fie mai accesibile, filozofia lor sa ne fie mai accesibila. Sunt cateva melodii in muzica usoara romaneasca pe care multi cantareti nu au reusit sa le interpreteze mai bine decat compozitorii lor. Si alaturi de aceasta melodie as adauga " Salcia " lui Horia Moculescu, poe care nici Mihaela Mihai, in perioada ei de glorie nu a interpretat-o mai bine decat compozitorul melodiei. Si ca sa ma certi (nu ierti, ca in poezia lui Adrian Paunescu) definiutiv, as adauga aici faptul ca o alta melodie celebra, " Copacul " compusa de Jolt Kerestey si cantata magistral de Aurelian Andreescu, prima data la festivalul de la Mamaia din 1974, desi au incercat foarte multi cantareti sa o interpreteze, parea condamnata sa nu poata fi cantata ca lumea de nimeni. Si a venit un chinez, la Romanii au talent si a facut sa planga de emotie o sala si o tara intreaga.
Dar mi-au dat iar lacrimile si inchei multumindu-ti inca o data pentru aceasta clipa de arta autentica.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Aurelian Andreescu, era magistral. Păcat de el, că s-a dus așa tânăr. Eu nu mai sunt de foarte mulți ani, la curent cu muzica.
Totul e bine, când se termină cu bine! Și ZOZO, a fost drăguță. Chiar am să ascult mâine și pe Alifantis.
Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi/ si ti-as saruta talpa piciorului, / nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea, / de teamă sa nu-mi strivesti sarutul?
Ce zici, Mihaela? Nu sunt versuri senzaționale?
Unele (foarte, foarte multe) sunt emoționante până la lacrimi.
Mulțumesc!
@krisstinna: Da, e generația voastră, aveți altă sensibilitate, percepeți mai bine sensurile și mesajele fenomenului Nichita. Am zis fenomen, pentru că așa am văzut undeva, dar pentru mine nu e un fenomen, pentru faptul că nu-l înțeleg. Și nu-l înțeleg, pentru că nu l-am citit, de ce să nu recunosc.
Ai fost drăguță, mulțumesc!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2024 Pe urmele unui poet genial: Muzeul memorial Nichita Stănescu — scris în 09.04.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2010 Casa memorială Nichita Stănescu — scris în 21.07.10 de RobertCodescu din PLOIEŞTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată