ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.10.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 10.07.09
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
3 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Drumul vinului trece pe la Bellu... Conacul Bellu

TIPĂREȘTE

In fine, alt titlu mai inspirat nu am avut. V-am spus ca aveam in gand o plimbare pe o raza de 300 km si cum am lansat o intrebare aici pe site la care am primit o multime de raspunsuri pentru care va multumesc si cum aveam si eu deja ceva in gand, incet, incet se contura un prim traseu. Definitivarea lui ca data a fost data de @irinad care spunea ca in prima decada a lui Septembrie sunt zilele orasului Targoviste si am zis, asta e, acum profitam.

Am inceput documentarea si din cate planuisem cred ca am vazut jumatate doar, ar fi insemnat un tur de forta nepotrivit pentru mama si apoi n-au intrat zilele in sac, asa ca primul obiectiv a fost reprezentat de Conacul Bellu (nu a fost si primul vizitat dar o sa va spun mai incolo de ce).

Acum pana nu incep sa povestesc mai mult vreau sa va spun ca desi au trecut deja cateva saptamani de atunci inca imi aduc aminte cu mare placere de acea excursie, am vazut niste locuri atat de frumoase, si chiar daca nu am vazut tot ce-mi planuisem ceea ce am vazut mi s-a parut deosebit si toti trei am fost de acord ca a fost o iesire minunata. O sa ma mai uit la ideile pe care mi le-ati dat si poate mai programez ceva de un weekend.

Deci la ora 8.00 dimineata paraseam Bucurestiul, intr-o zi care se anunta calduroasa, doar noi trei seniorii (eu, mama, sotul) juniorii au ramas acasa pentru ca aveau antrenamente (dar cu frigiderul plin).

Am ajuns la Ploiesti, am facut dreapta spre Urlati (de fapt spre soseaua Ploiesti – Buzau de unde din localitatea Albesti-Paleologu se face stanga spre Urlati) si la nici 5 km dam de o manastire. Asadar am oprit si aici (va povestesc in alt articol) si apoi ne-am indreptat spre Urlati.

Zona este frumoasa si cand mai afli si ca te afli pe “Drumul vinului”, la inceputul unei toamne frumoase si te gandesti la o pastrama de berbecut, cu mujdei si cu o mamaliguta galbena si rotunjoara care rade in soare si un pahar de must alaturi…... Hei, Mishule, inapoi, mergem la conac, lasa mustul.

Tragem aer in piept si revenim, exista indicatoare care te ghideaza inspre conac, chiar si Google maps isi face datoria desi la un moment dat greseste cam cu 2 km dar in directia buna, el arata ca am depasit, noi continuam sa mergem doarece nu se vedea nici un conac.

In fine, am ajuns la conac, de fapt la inceput intram pe langa un foisor, am lasat masina acolo sa aflam unde este conacul si puteti fie sa lasati masina acolo si sa mergeti pe jos pana la conac, fie sa mergeti cu masina, drumul suporta. Noi din cauza de mama am mers cu masina.

La un moment dat din padure iti apare in fata conacul, o casa frumoasa de un alb imaculat parca pus in valoare si mai mult de lemnaria vopsita in maron inchis de zici ca este negru.

Lasam masina sub un pom falnic si batran (un castan pe cale a se usca) si ne indreptam spre poarta. De fapt pana acolo am mai fotografiat ceea ce se vedea in jur inclusiv niste ruine ale unei foste asezari.

Conacul este imprejmuit de un gard care are doar rol estetic si nu de aparare si unde sta sprijita o bicicleta.

Patrundem in curte si aflam ca vom fi tura a doua deoarece doamna director tocmai a intrat cu niste copii sa viziteze (copiii venisera aici si facusera ceva curatenie prin gradina si acum rasplata lor era vizitarea conacului).

Profitand de aceste momente am facut poze din toate unghiurile posibile, am incercat sa prind cat mai mult din frumusetea acestor locuri. Printre flori si alte elemente artistice pot spune chiar de la inceput ca prispa iti ia ochii, aici nu exista pavele ci decorarea s-a facut cu piatra de rau asezata in modele geometrice deosebite.

Curtea este una foarte ingrijita si exista puse din loc in loc elemente artistice care dau un farmec si mai aparte si te fac chiar sa zabovesti putin si prin curte inainte de a intra in casa.

In final grupul de copii a iesit din casa si am mers cu totii sa vedem beciul. Ar fi fost perfect daca ar fi fost si dotat cu ce trebuie, cum insa nu existau acolo decat ajutatoarele ne-am multumit sa le admiram pe acestea iar imaginatia noastra sa umble pe unde vrea ea. Aici puteau fi admirate unelte traditionale vechi (si copaie unde fetele tinere zdrobeau strugurii cu picioarele sub ochii veseli ai feciorilor si privirile aspre ale tatilor) dar si butoaie in care putea fi pastrat vinul, unul dintre ele putea sa fie transformat in camera de odihna la cat de mare era. Intr-un spatiu din spatele acestui butoi mare se gasesc vase de pamant in care de asemenea se pastra vinul. Ceea ce i-a impresionat pe copii (reactia lor in astfel de momente este extraordinara) dar si pe noi a fost ca unele dintre obiectele expuse acolo aveau o vechime mai mare de 6000 de ani.

Am iesit din crama si dupa ce doamna directoare a facut poze cu copiii ne-a insotit si pe noi in vizita.

Am platit taxa (8 lei adult si 4 lei pensionar, programul de vizitare este 9-17, lunea inchis) ne-am pus in picioare supraincaltari si am intrat in casa.

Mai vreau sa mentionez ceva, din pacate in interior nu se pot face poze, nici nu am incercat nici pe furis, nu pentru ca nu ma furnicau degetele ci pentru ca am vazut camerele de luat vederi si ca exista cineva care monitoriza acest lucru, astfel incat ca sa ca lamuriti cat de frumos este acolo ori ma veti crede pe mine pe cuvant ori faceti o vizita, insa chiar daca ma credeti e de preferat sa mergeti acolo.

In casa primul lucru pe care l-am aflat a fost ca ne aflam in “Conacul Mic”, “Conacul mare” fiind distrus la cutremurele din 1940 si 1977, ramanand doar ruinele acestuia pe care le fotografiasem la inceput.

Despre istoria conacului aflam conform pliantului achizitionat la intrare (2 lei) ca a apartinut unei familii de aromani proveniti din Pella Macedonia stabiliti aici pe la 1780. Tot acest pliant prezinta si arborele genealogic care arata la un moment dat inrudirea cu familii de seama. Si daca tot suntem la acest arbore genealogic e de mentionat rudenia intre conacul Bellu (ridicat de Alexandru Bellu) si cimitirul Bellu (ridicat de Barbu Bellu). De fapt baronul Barbu Bellu (unchiul lui Alexandru) a donat primariei Bucuresti in 1853 un teren de 28 ha, pe care s-a ridicat acest cimitir care cu timpul a ajuns un adevarat muzeu adapostind se pare 20% dintre monumentele istorice ale Capitalei.

Revenind la Alexandru Bellu acesta s-a nascut la 1850 parinti fiindu-i Stefan Bellu si Elisa Stirbei, fiica domnitorului Barbu Stirbei. Studiile le-a facut in Franta si Elvetia, iar in Franta il va cunoaste in casa unchiului sau pe pictorul Nicolae Grigorescu.

Casa pare a fi un muzeu intr-un muzeu. Mobilierul aflat in interior este din lemn de nuc, cires, stejar sculptat cu o deosebita maiestrie. Capitonarea este realizata in piele de Cordoba. Tavanele sunt din grinzi de lemn, de culoare brun inchis. Rand pe rand trecem prin fiecare camera care isi avea destinatia ei bine stabilita: salonul turcesc, salonul cu stampe japoneze.

In salonul de luat masa intr-un colt un pian asteapta parca sa se aseze cineva si sa cante in timp ce pe masa sunt portelanurile fine abia asteapta sa fie utilizate.

Foarte interesante mi s-au parut scaunele de rugaciune atat cele pentru copii cat si cele pentru adulti.

Trecerea dintr-o camera in alta te transpune intr-o alta lume, te intrebi oare ce te mai asteapta in urmatoarea incapere.

Am putut admira pantofi de dans orientali prevazuti cu clopotei, narghilea, obiecte de arama si alte asemenea obiecte dar si o biblioteca Biedermayer in care pot fi admirate carti vechi chiar din sec XVI – XVII.

Am intrebat de unde vine titlul de noblete al baronului Bellu si doamna directoare ne-a spus ca acest titlu nu a fost cumparat ci a fost primit pentru actele de caritate facute de familia Bellu.

Revenind acasa am vrut sa aflu mai multe despre aceasta familie si rangul nobiliar capatat astfel incat aici am aflat urmatoarele:

În 1817 împăratul Francisc I a ridicat pe Constantin Bellios, trimisul principelui Caragea, la rangul de baron austriac. În acelaşi timp, Constantin Bellio (ortografia numelui acestei familii ia forme diferite în funcţie de limba țării în care e menţionat, ba chiar şi a alfabetului utilizat) lăsa sume de bani importante bisericilor grcești din Austria, crea fonduri de ajutorare a spitalelor şi săracilor din Viena, Bucureşti şi Atena, după cum sprijinea şi lăcaşuri care se ocupau de copiii orfani. Tot Bellio a creat Societatea Arheologică din Atena şi, prin testament, a lăsat regelui Oton o sabie de valoare, iar tânărului stat grec, care nu poseda un astfel de obiect, o casă de bani. Fondul Bellio, la origină în 1838, în valoare de 112.000 drahme, administrat de Banca Naţională a Greciei, reprezintă astăzi echivalentul a multe milioane şi serveşte ca ajutor material tinerilor greci fără resurse, pentru a-și putea realiza studiile superioare.

Începând din aceeaşi perioadă şi timp de două secole, diferiţi membri ai familiei Bellu au asumat responsabilităţi înalte în Principatele Dunărene, precum: Mare Vistiernic, Mare Logofăt al credinței, miniştri de justiţie, al cultelor şi de interior, deputaţi, senatori etc.

La începutul secolului XIX, averea familiei Bellu era una dintre cele mai importante din Muntenia. Ea a fost consolidată în mare măsură mulţumită unor alianţe judicioase.

Ultimul descendent al familiei Bellu, George, a donat conacul si mosia comunistilor cu dorinta doar de a locui pana la sfarsitul zilelor intr-o camaruta a servitorilor, unde a trait pana in 1972. Sotia lui, o frantuzoaica frumoasa Odette care nu prea a invatat limba romana a murit (s-a sinucis) in 1980. Si acum exista inca povesti cu fantome potrivit carora Odette ar bantui aceste locuri negasindu-si linistea nici dupa moarte.

Ce te frapeaza totusi in acest loc (ne-a frapat si pe noi si am intrebat) este diferenta mare intre cum se prezinta foisorul precum si conacul si curtea care il inconjoara comparativ cu restul domeniului ca sa zic asa precum si zona catacombelor spre care am calcat fiind atenta la fiecare pas, si am aflat ca in timp ce primele sunt in patrimonial Muzeului de Arheologie, restul este in proprietatea primariei, din din pacate asta da o nota urata.

Si daca nu v-am convins cu vorba sa vizitati acest loc, poate ca pozele (chiar daca nu exista poze de interior) o vor face. Este un loc pe care va invit cu mare drag sa-l descoperiti, iar noi ne continuam calatoria invitandu-va ca in popasul urmator sa vizitam impreuna Manastirea Varbila.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de mishu in 10.10.16 07:55:45
Validat / Publicat: 10.10.16 09:20:38
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în URLAȚI [PH].

VIZUALIZĂRI: 3035 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P15 Conacul Bellu - elemente de décor care iti fac momentele de asteptare placute.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 69700 PMA (din 55 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

22 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[10.10.16 09:19:37]
»

Mutat în rubrica "Muzeul Conacul Bellu [Urlaţi], PLOIEȘTI" (nou-creată pe sait)

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

elviramvio
[10.10.16 09:39:44]
»

@mishu:

Interesanta povestea conacului, nu l-am vizitat desi stiam de el.

Problema cu administrari separate, de fapt pasare de responsabilitati, se intalneste in multe locuri si asta, stii bine, dauneaza dar asa gasim noi solutii sa distrugem.

Donatia despre care spui a fost facuta fortat, asa se proceda ca schimb al libertatii proprietarilor, astfel ii pastea inchisoarea, nu doar confiscarea averilor. Sunt multe bunuri luate asa.

Votat cu placere si m-ai convis sa-l vizitez.

webmaster
[10.10.16 09:50:39]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

mishuAUTOR REVIEW
[10.10.16 10:13:09]
»

@webmaster: Multumesc foarte frumos.

mishuAUTOR REVIEW
[10.10.16 10:16:28]
»

@elviramvio: Multumesc foarte frumos pentru vizita si aprecieri, este un loc care merita vizitat cu brio si de asemenea exista multe locuri in acea zona carora sa le acorzi atentia si sper ca aceasta miniserie inceputa cu conacul Bellu sa-ti dea idei.

Mai sper totodata sa prinzi ceva din greselile mele si poate ai sa vezi mai multe si mai bine informata.

Aici de exemplu nu ne-am oprit sa vedem si foisorul si acum imi pare rau din ce am mai vazut ulterior pe net merita.

O zi frumoasa.

elviramvio
[10.10.16 10:23:33]
»

@mishu:

Merci, inregistrat ecoul pentru tinere de minte.

tata123 🔱
[10.10.16 11:33:34]
»

@mishu: O incursiune interesantă într-o zonă deluroasă atinsă deja de patina toamnei. Conacul Bellu din Urlați se află și pe lista mea de vizitat în jurul Bucureștiului... până ajung acolo mă delectez cu fotografiile postate. Familia Bellu (mai era numită în epocă și Bellio), deși sosită de pe alte meleaguri, s-a integrat perfect în societatea românească și a contribuit la dezvoltarea artelor și culturii prin pasiunile reprezentanților ei.

Taxa de fotografiere în interior există, dar e aberant de mare:

taxă fotografiere – în expoziţii:

25 lei/piesă;

50 lei/sală;

fără taxă – în curtea muzeului.

mishuAUTOR REVIEW
[10.10.16 11:43:46]
»

@tata123: Multumesc de vizita, vot si completari. Cred ca si daca as fi stiut de taxa nu cred ca as fi platit o taxa asa de mare. Poate considera ca au asemenea valori incat sa nu poata fi prinse in imagini? Nu cred, deoarece daca intentia cuiva ar fi sa faca rau nu ar avea oprelisti.

Este pacat ca aceste taxe de fotografiat nu sunt mai mici, mi-ar fi placut sa revad anumite imagini, prin muzeu treci mai mult sau mai putin repede insa daca te mai uiti la niste poze iti aduci aminte mai bine anumite informatii.

O zi frumoasa in continuare.

Dana.S
[10.10.16 11:53:04]
»

Ma bucur foarte tare ca ai adus in atentie Conacul de la Urlati si mai ales ca ai povestit cate ceva despre fam. Bellu, o familie de boieri despre care, din pacate, s-a spus si s-a scris prea putin. Cu multi ani in urma, interese de ordin personal m-au determinat sa studiez istoria familiei Bellu si arborele genealogic. Exista mai multe "ramuri", unele dintre ele stingandu-se din lipsa de urmasi. Mentionez asta legat de actul de donatie despre care ai povestit. Nu a fost facut "fortat", la vremea respectiva familiile bogate care adunasera ceva obiecte de arta si care nu aveau urmasi obisnuiau sa-si lase casa si valorile din interior Academiei Romane. Conditia pusa fiind sa locuiasa in continuare in acel loc, iar casa sa devina muzeu. In perioada comunista, multe din aceste case au fost luate de la Academie. Imi amintesc o discutie cu doamna Ligia Minovici, sotia inginerului Dumitru Minovici, cel care a construit si apoi a donat Academiei Romane Muzeul de Arta Veche Apuseana "Dumitru Furnica Minovici". Prin 1990 sau 1991 distinsa doamna imi povestea, la o cafeluta pe terasa casei pe care a construit-o impreuna cu sotul sau, devenita muzeu intre timp, cat se lupta inca cu Statul Roman pentru a fi respectata ultima dorinta a sotului, aceea de a fi pastrata casa in patrimoniul Academiei. N-au avut urmasi si si-au dorit ca tot ceea ce realizasera sa fie pastrat si intretinut sub forma unui muzeu. Exemplul lor a fost urmat de alti colectionari celebri ai timpului.

Revenind la fam. Bellu, pe linia lui George Bellu nu au existat urmasi, conacul fiind donat, de asemeni, Academiei Romane, dupa moda vremii. Nu credeti insa ca familia Bellu s-a stins cu totul, exista inca descendenti, chiar daca nu pe linie directa. Credeti-ma pe cuvant

mishuAUTOR REVIEW
[10.10.16 12:10:49]
»

@Dana. S: Multumesc de vizita si vot si mai ales de completari sunt minunate si-ti multumesc pentru ele, aflam astfel mai multe.

O zi minunata.

elviramvio
[10.10.16 12:16:51]
»

@Dana. S:

Din pacate frica de securitate era atat de mare incat sinceritatea "donatorilor" este cam pusa la indoiala. Am cunoscut-o pe fiica lui Liviu Rebreanu, Puia Rebreanu (de fapt fiica sotiei), tatal meu avea un prieten din familia Minovici, un alt coleg legat tot de o familie celebra, toti au facut donatii "voluntare" dar atunci cum se explica faptul ca donau averi mari, dar traiau multi pana la moarte in saracie, in bucatarii sau foste grajduri, in cativa metri patrati insalubri?

Istoria nu spune nicicand adevarul total.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dana.S
[10.10.16 13:00:10]
»

@elviramvio: In privinta fam. Bellu trebuie sa tinem cont ca nu a fost prima donatie de acest fel. In familie au existat multe cladiri, chiar si un palat pe Calea Victoriei (astazi nu mai este) care au fost donate statului, cu mult inainte de aparitia comunismului in Romania. Nu prea ne vine a crede, nu-i asa, ca oamenii, in vremuri nu demult apuse, erau patrioti.

In privinta fam. Minovici, doamna Ligia cu care am avut ocazia sa discut multe pe aceasta tema, traia in casa, fiind totodata si custode al muzeului dupa moartea sotului.

Pe de alta parte, nu prea isi donau casele de frica comunismului. Dupa cum bine stii, nationalizarea s-a intamplat intr-o noapte, fara niciun fel de avertisment prealabil. Nimeni nu se astepta, deci au fost surprinsi nepregatiti. Pur si simplu nu au apucat sa doneze nimic.

In fine, e mult de discutat pe tema asta si nu este locul aici...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvio
[10.10.16 13:10:22]
»

@Dana. S:

Da, este corect ce spui ca nu este locul aici. Din pacate, familia tatalui meu a fost lovita si de nationalizare si de "donatie"!

Dar hai sa povestim despre locurile frumoase pe unde am fost, informatiile despre acestea sunt importante acum cand ne gandim unde mergem in urmatoarea vacanta. Plus ca uneori putem ierta.

O zi frumoasa sa ai Dana!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dana.S
[10.10.16 13:17:55]
»

@elviramvio: Stiu despre ce vorbesti in privinta nationalizarii. Casa construita cu truda de bunicii mei este si acum locuita de un fost secretar de partid, nu a putut fi niciodata recuperata. Dar era vorba de nationalizare, nu donatie.

O zi buna si tie.

printesa82
[11.10.16 22:38:00]
»

@mishu: Sunt foarte incantata pentru ca adaug votul 50... Zuperbonus... pentru acest articol minunat. Felicitari☺!

mishuAUTOR REVIEW
[11.10.16 22:55:41]
»

@printesa82: Nu pot decat sa ma bucur si sa-ti multumesc atat tie cat si tuturor celorlalti care au apreciat acest articol si sper sa-ti placa si celelalte articole din aceeasi serie.

doina_c24
[16.10.16 14:08:09]
»

@mishu:

Felicitări pentru excursia făcută!

Și eu păstrez o amintire plăcută Conacului Bellu care m-a fermecat într-o zi frumoasă de vară și despre care am scris și eu pe AFA. Îmi place să văd că acest conac este din ce în ce mai cunoscut și vizitat.

Merită să revii la primăvară și să vizitezi și foișorul, vei fi încântată de expoziție dar și de priveliștea asupra zonei.

O zi minunată!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mishuAUTOR REVIEW
[16.10.16 14:12:39]
»

@doina_c24: Multumesc frumos de vizita si vot si in mod sigur am sa citesc si eu articolul tau. Daca ai vazut circuitul nostru in zona a fost destul de lung si ne -a fost teama ca nu vom aprecia cum trebuie timpul si vom rata ceva. Oricum tot ce am vizitat (si am prezentat aici in aceasta serie de articole) mi-a placut teribil de mult. O zi placuta in continuare.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
doina_c24
[16.10.16 14:48:47]
»

@mishu:

Evident că "sunt pe drum" alături de tine, am ajuns la Târgoviște. Unele dintre obiective au fost vizitate, precum Mănăstirea Jercălăi sau Cetatea Domnească de la Târgoviște, altele le-am pus frumos pe o listă de așteptare.

Mulțumesc frumos pentru idei de excursii!

mishuAUTOR REVIEW
[16.10.16 15:14:06]
»

@doina_c24: Cu multa placere si daca cei ce citesc vor decide sa viziteze ceva bucuria va fi si mai mare.

astrid
[28.10.16 09:54:33]
»

@mishu: Si pe mine m-ati convins si am decis sa ma intorc din Buzau duminica pe drumul spre Ploiesti si sa merg sa vizitez conacul Bellu!!! Tocmai eram in cautarea unei activitati de duminica, sa nu ne intoarcem direct in Bucuresti dupa ce dormim o noapte la hotel in Buzau. Si cum am mari rezerve in ceea ce priveste drumul si Vulcanii noroiosi dupa zilele astea ploioase mi-ati oferit o alternativa muuuuult mai atractiva...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mishuAUTOR REVIEW
[28.10.16 12:03:05]
»

@astrid: Multumesc frumos de vizita si vot si merita vazut conacul precum si celelalte locuri mentionate de mine in zona si despre care am scris aici.

O zi frumoasa.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
astrid, Dana.S, doina_c24, elviramvio, mishu, printesa82, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Conacul Bellu:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.09686803817749 sec
    ecranul dvs: 1 x 1