GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ora de istorie la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei
Mergand pe strazile Sighetului, iata-ne ajunsi intr-unul din locurile care te iau prin surprindere: Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, dedicat celor care au fost persecutati sau omorati de regimul comunist in perioada 1945-1989. Si la ora la care va scriu aceste randuri ma mai trec inca fiori in urma celor vazute aici.
Nu stiu cum sa il drescriu sau mai bine zis din ce punct de vedere: cel mai bun muzeu care l-am vazut, un muzeu unicat, cea mai buna lectie de istorie, asa ca las o personalitate proeminenta a cercetarii istoriei comunismului sa vi-l prezinte: „Nu am descoperit in vreo alta ţara ex-comunista initiative de amploarea celei de la Sighet. Exista, evident, initiative inrudite, dar care, pentru moment, sunt departe de a atinge calitatea a ceea ce s-a facut la Sighet. Cu dimensiunea lui istorica şi ştiinţifica Memorialul de la Sighet ar trebui luat ca model” (Stéphane Courtois, 1999).
Muzeul se afla in incinta inchisorii din Sighet, construita in anul 1897, care in anul 1948 devine loc de detentie pentru studentii si taranii maramureseni care incomodau regimul comunist, iar in anul 1950 işi capătă tristul renume de Închisoare a Miniştrilor, aici fiind incarcerati peste 100 de demnitari din întreaga ţară si 50 de prelaţi de rit greco si romano catolic, din care peste 50 de detinuti politici si-au gasit sfarsitul in celulele inchisorii. Conditiile de detentie erau dintre cele mai dure, aici oamenii fiind trimisi sa moara.
In 1977 inchisoarea a fost dezafectata, devenind fabrica de maturi, depozit de sare si, in cele din urma, o ruina parasita.
In 1993 se considera necesar ca celulele manjite cu sange ale Penitenciarului de la Sighet sa fie transformate intr-un dureros Memorial. Si iata cum proiectul Anei Blandiana impreuna cu Romulus Rusan, cu ajutorul Fundaţiei Academice Civice, prinde viata, ca mai apoi Consiliul Europei sa ia sub agida sa intregul proiect, consacrandu-l printre cele mai importante locuri de pastrare a memoriei continentului. Au fost adunate fotografii, acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, carţi, s-au organizat întalniri cu victimele comunismului, au fost publicate carţi cuprinzand marturii, studii, statistici privind rezistenta anticomunista si reprimarea ei.
Pasim tacuti pe culoarele muzeului, apasati fiind de istoria care musteste prin si pe fiecare perete sau pe fiecare coloana sonora a cd-urilor care pot fi audiate in celule. Muzeul pastreaza aceeasi structura a vechii inchisori, fiind organizat pe 3 niveluri (parter si et 1-2). Cele peste 50 de incaperi sunt fiecare in parte un muzeu, prezentand o tema sau o perioada anume: Represiunea asupra bisericii, Securitatea, Represiuni entice si religioase, Deportarea in Baragan, Miscari studentesti din Romania, Femei in inchisoare sau Celula de pedeapsa neagra, sunt doar o mica parte din teme. Descoperim cu infrigurare celulele unde si-au trait ultimele clipe ale vietii Iuliu Maniu si Gheorghe Bratianu. Si dupa acest periplu care parca ne-a impietrit sufletul gasim celula dedicata Epocii de Aur…ne revedem copilaria in fiecare din obiectele prezentate: de la cravate si costume de pionier pana la sticlele si borcanele de lapte:), si totul pe un fond sonor, dat la maxim, de “cantece patriotice”. Acolo ar tb inchisi cei care sunt melancolici dupa acele vremuri… “Cine uita trecutul e condamnat sa-l repete. ” (George Santayana).
In curtea muzeului dam nas in nas cu Ansamblul statuar “Cortegiul sacrificatilor”, opera sculptorului Aurel Vlad, una din emblemele muzeului. Sunt optsprezece siluete umane, din lemn turnate in bronz, mergând spre un zid care le închide orizontul, aşa cum comunismul a zăgăzuit viaţa a milioane de oameni. Tot aici se afla si Spatiul de Reculegere si Rugaciune: opt mii de nume ale celor morti in inchisorile, lagarele si locurile de deportare din Romania, gravate in andezit fumuriu, alaturi de alte 16. 000 de nume inscripţionate în plăci de andezit montate pe zidul curţii interioare şi în Cimitirul Săracilor.
Ne-am desprins cu mare greutate dupa 3 ore de acest loc, si asta numai cu gandul ca mai aveam si alte obiective de atins in acea zi. Imi aduc aminte ca in Sala hărţilor, spaţiul de primire şi orientare a vizitatorilor, se auzea in difuzor vocea Anei Blandiana care multumeste celor care si-au facut timp pentru un minut, o ora sau o saptamana sa viziteze muzeul…am zambit, cum adica o saptamana??? Dar cand a trebuit sa plecam, mi-am dat seama ca ai ce face si o luna acolo. Totul este realizat de asa natura incat sa te indemne sa vezi si sa citesti tot mai mult. Este cutremurator ceea ce vezi aici pentru noi care am prins mai mult sau mai putin din aceasta perioada, dar cred ca este extrem de important sa fie vizitat de cei care nu au prins perioada comunista si au impresia ca Romania este o tara care s-a bucurat mereu de libertatea de exprimare si, de ce nu, de calatorie:).
Laudabila este si organizarea din 1998 incoace a Scolii de vara de la Sighet, unde anual 100 de adolescenti primesc cea mai buna lectie de istorie!
Am cugetat indelung daca sa postez aceste randuri, nu vreau sa intristez pe nimeni, dar pana la urma a invins convingerea ca oricine citeste si ajunge in Sighet, nu va regreta cele cateva ore pe care le va rupe din mereu insuficientul timp al vizitarii Maramuresului.
Trimis de mirelab in 15.10.09 21:20:33
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mirelab); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.92711510 N, 23.89141990 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
bravo de doua ori, mirela, in primul rand pentru subiect si a doua oara pentru review-ul in sine.
"Memorialul de la Sighet" este un loc pe care oricine NU a trait vremurile comunismului ar trebui sa-l viziteze macar o data in viata. Cum s-ar zice, un "musai" see! (in opinia-mi personala) -- Iar cine A trait acele vremuri, poate de mai multe ori, nu o singura data. E o lectie a istoriei care n-ar trebui - cu nici un pret - uitata!
Pe mine, una, nu m-a deranjat faptul c-am fost pioniera, ba la vremea aceea, generatia mea se mandrea cu asta... Dar mai tarziu, prin anii '80, dupa ce am crescut si am devenit femeie si mama, am vazut, am trait si simtit pe pielea mea una dintre ororile comunismului "Epocii de Aur": avortul, interzis atunci. Eu am avut noroc, dar cate fete tinere au sfarsit sau au ramas stigmatizate pe viata din cauza aceasta... vai de ele. Stiu ca nu acesta este subiectul principal aici, dar citindu-l asta mi-am amintit eu: prin ce emotii si traume fizice si psihice am trecut doar o singura data in viata mea, dar care m-au marcat suficient. Dar multe, multe femei sau tinere fete... care n-au avut norocul meu si le-am vazut cu ochii mei cum se chinuiau prin spitale... altele mureau... si de ce? !... de ce? !
PS. sa fiu iertata daca am deviat de la subiectul propriu-zis...
aici am emotii, cred ca decizia va trebui sa fie doar a mirelei:
http://www.trilulilu.ro/dnpredescu/53c8f63b0e89ab
Atasat coloana sonora propusa de Cristian la acest dureros fragment de istorie.
Domnule Cristian_h, permiteti-mi o MARE plecaciune in fata efortului dumneavoastra de a-mi inbogati reviews-urile cu aceste melodii: va multumesc aici pentru toate melodiile alese, mai ales ca ati declarat ca pentru aceasta alegere aveti emotii!
"cred ca tacerea este cel mai bun ecou la acest review!!!" ai dreptate cristian h.
Am deschis pagina la Romania - Maramures - Sighet din dorinta de a-mi posta si eu impresiile de la acesta cutremuratoare inchisoare... dar constat ca mare lucru nu mai am de spus caci mirelab a punctat ce este sential; avem experiente asemanatoate.
Postez cateva poze pe care le consider reprezentative.
Si noi cam tot dupa trei ore ne-am desprins cu greu... si extrem de impresionati; de fapt sufletele noastre au fost cuprinse de revolta, da am simtit dispret, revolta, manie, mila, compasiune, ... am fost furioasa cateva zile si nu mai conteneam sa comentam cele vazute;
@mirelab&WM:
nu contest vizita facuta in acel loc, nici faptul ca ai/ati fost profund impresionati de cele vazute;
atrag o mica atentie asupra faptului ca, din dorinta de a veni cu cat mai multe amanunte despre acest muzeu, ai "omis" sa faci referire si la micile surse de inspiratie utilizate, lasand la o parte citatele prezentate pe parcurs.
Cu simtul literar experimentat in decursul timpului, ai reusit sa imbraci unele fraze "ciupite" de ici-decolo, intr-o adevarata lectie de istorie.
Sunt foarte convins ca vor fi destule voci care vor sari ca arse in urma ecoului meu, insa nu vreau decat sa scot in evidenta aceste scurte "trageri cu ochiul" in paginile internetului, fara a se face vreo mentiune, fie ea cat de mica despre sursa.
Sursele fiind mai multe, de ex:
"In 1995, fosta ruina a inchisorii este preluata de Fundatie si transformata intr-un dureros Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Au fost adunate fotografii, acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, carti, manuale… S-au organizat ateliere, seminarii, simpozioane, intâlniri cu victimele comunismului, au fost publicate carti cuprinzând marturii, studii, statistici privind rezistenta anticomunista si reprimarea ei." http://dorinstef.blog.com/maramures-brand-cultural/
In curtea interioara a inchisorii a fost amplasat un grup statuar: „Cortegiul sacrificatilor” - optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le inchide orizontul (opera sculptorului Aurel Vlad).
idem
" Tot la acest nivel intalnim: Sala demnitarilor, Distrugerea Academiei Romane, Represiuni entice si religioase, Deportarea in Baragan, Anul 1956 - Miscari studentesti din Romania, Femei in inchisoare sau Viata intelectuala."
http://www.sighet.ro/text_memorial.htm - a se vedea aceeasi greseala, respectiv "Represiuni ENTICE si religioase"
" În 1977 închisoarea a fost dezafectată, devenind fabrică de mături, depozit de sare şi, în cele din urmă, o ruină părăsită." http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=51&Itemid=93&lang=ro, respectat intocmai cu punct si virgula.
Toata stima pentru efort, era insa loc si de mentiunile referitoare la surse.
In aceeasi situatie se afla si "tiza" mirelutza, cu review-ul despre "Catedrala Reintregirii Neamului-Alba Iulia", ii voi aduce la cunostinta "micile" surse de inspiratie.
Noapte buna!
Din punct STRICT TEHNIC de vedere - sub aspectele de efecte in clasamentul ACTUAL al anului 2010, cel pe baza caruia se acorda premiile si al TIMPULUI NECESAR unor astfel de cercetari / studieri / ;uarii unor masuri administrative - aceste sesizari sunt TARDIVE si useless.
Sorry, dar refer sa-mi aloc timpul intr-un mod mai util site-ului.
divio, imi pare rau sa te dezamagesc, dar acest review este scris cu mult inainte de practicile "vanatorii de fantome" duse pe acest site, altfel fii sigur ca nu ma durea mana sa scriu site-ul muzeului sau cele cateva cronici in care am citit una alta despre muzeu. Sincer, as vrea sa ai ocazia sa vezi acest loc si mi-ar placea sa iti citesc cele cateva randuri care le poti scrie. Este un loc absolut cutremurator si nu cred ca sunt multi care ar fi reusit sa scrie nici macar atat, cu sau fara o documentare (deh, da-mi jos laudatorii de pe geam
Ma dezamagesti destul de mult, consider ca "ma cunosti" de destul de mult timp pe acest site sa ma pui in aceeasi oala cu oamenii care traiesc din citate de pe net!! Uita-te cu atentie in cronologia reviews-urile mele si ai sa vezi cum am vanat eu puncte cu "astfel de impresii") (sper sa vezi ca nu am mai scris de cand a fost anuntat concursul, sic, cu toate ca la momentul initierii concursului eram pe locul 2 sau 3)
Daca as fi avut atata timp la dispozitie ca tine, as fi citit intreaga arhiva a unui user si apoi as fi improscat cu noroi! Ce sa iti zic... DEZAMAGIRE ca exista astfel de useri printre noi, ATAT!!
Spor la orice, este prima si ultima mea replica in ceea ce te priveste!!!
@mirelab:
stiu foarte bine cand a fost scris review-ul, cum la fel de bine stiu si cand s-au luat primele masuri impotriva celor care au folosit (si mai folosesc acele practici).
Prima afectata (si singura de altfel) dupa ecourile mele a fost mirelutza; ceea ce am vrut sa scot in evidenta este faptul ca (asa cum se vede si la ora actuala), nu recunosti (nu vrei sa recunosti) faptul ca parte din scrierea de mai sus provine din surse nespecificate undeva, la finele frumosului review.
Acest aspect lasa impresia tuturor cititorilor cum ca TOATE randurile scrise vin direct din interiorul tau, lucru care nu prea corespunde realitatii.
Repet, nu ti-am contestat calitatile literare, calitatea de a cauta in paginile Internetului datele utile crearii uni astfel de review, ci doar faptul ca "omiti" bibliografia.
Subscriu la dezamagirea ta, insa de cealata parte a "baricadei".
Cu prietenie,
Divio
"altfel fii sigur ca nu ma durea mana sa scriu site-ul muzeului sau cele cateva cronici in care am citit una alta despre muzeu"
ufff, Divio, de dragul vechii noastre prietenii nu am sa imi tin promisiunea de a pune punct acestui dialog absurd :
REPET, la momentul cand am scris eu acest review NU exista solicitarea din partea "autoritatii" de a delimita citatele sau a mentiona materialele care au stat la baza unui review!
Nu imi ramane decat sa iti doresc sa vizitezi odata acest loc, marca inregistrata romaneasca!!
... a, si sa nu uit, te astept la Poiana sa bem berea dezamagirii! (fie ea si de pe baricade diferite)))
Mutat review-ul la sectiunea dedicata Maramuresului si retusat putin titlul impresiilor
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2022 Sighet - La Memorialul Durerii — scris în 05.03.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Sighet — sau istoria care nu se predă la ore... — scris în 17.02.22 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2020 ,,Memorialul Durerii” din Sighetu Marmatiei — scris în 12.12.20 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Țipătul zidurilor mute — scris în 11.11.20 de krisstinna din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2018 „Memorialul Durerii”, în varianta muzeu — scris în 20.08.18 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, primul jubileu: 1993-2018 — scris în 08.05.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Muzeul Memorial sau Memorialul Durerii din Sighetu Marmației — scris în 18.12.16 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ