GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Complexul Memorial de Război de la Mateiaş
Una din primele mele ieşiri „în lume” a fost pe vremea copilăriei, când am făcut o excursie cu şcoala la peştera Dâmbovicioara. Evident, în drum am făcut un popas şi la Mausoleul de la Mateiaş. Pe vremea aceea, el arăta cu totul atfel decât acum şi îmi aminesc că am fost puternic impresionat de cele văzute la osuar, unde erau aranjate în rastel osemintele celor căzuţi în luptele de aici.
De-a lungul timpului am revenit de nenumărate ori, ultima dată recent, în februarie 2010.
Scurt istoric
În 1928, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la Marele Război de Reîntregire a Neamului, un comitet de iniţiativă din Câmpulung a propus construirea unui monument în memoria celor originari din această zonă, , care s-au jertfit în acest război, dar şi a tuturor celor căzuţi în crâncenele lupte purtate în octombrie-noiembrie pentru apărarea culoarului Rucăr-Bran.
Aceste lupte s-au desfăşurat în contextul presiunilor formidabile exercitate asupra armatei române, pe două fronturi (arcul carpatic şi cel din sud, pe Dunăre), de către armatele austro-ungară, germană, turcă şi bulgară şi au avut meritul de a fi oferit răgazul necesar retrageii spre est a celei mai mari părţi a trupelor române din Muntenia. În trecătoarea Branului, la Câmpulung s-a dat a treia luptă pentru apărarea trecătorilor, câştigată şi ea de armata română (11–17 noiembrie 1916).
Amplasarea viitorului mausoleu a constituit motiv de ample dezbateri, locuitorii comunei Dragoslavele (situată ceva mai la nord, spre Rucăr) insistând ca acesta să fie ridicat în comuna lor şi aducând drept argument faptul că o bună parte din cei care au participat la lupte erau de loc din această localitate.
În final, s-a decis construirea mausoleului pe amplasamentul actual, aflat pe DN73, la vreo 10 km de Câmpulung-Muşcel, în dreptul carierei de piatră.
Construcţia a fost finalizată în 1935. În timp, ea a suferit deteriorări importante, ca urmare a infiltrărilor de apă şi a cutremurului din 1977.
Ca urmare, între 1980-1984, mausoleul a fost refăcut şi s-au adăugat elemente noi, cele mai importante fiind sălile care găzduiesc expoziţia permanentă de istorie, esplanada, basorelieful, decorarea artistică a mausoleului, reamenajarea osuarului, inscripţiile interioare şi exterioare. Ultima realizată, după 1990, este diorama din muzeu.
Structura actuală
Odată ajunşi în parcarea de la baza mausoleului, privind spre nord, se desfăşoară în toată splendoarea lui, Complexul Memorial de Război de la Mateiaş.
Scări monumentale urcă spre esplanadă. Mai întâi se ajunge la corpul sălilor expoziţionale, format de fapt din două aripi, dispuse simetric, de o parte şi de alta a scărilor. În dreptul fiecăreia este montat câte un tun.
Intrarea în muzeu se face prin aripa din stânga. Costul biletului este de numai 4 lei. Dacă aveţi răbdare, ascultaţi-l pe muzeograf, vă va povesti frumos multe lucruri interesante. O face cu plăcere, pasiune şi talent.
Urcând mai sus, se ajunge la basorelief, o lucrare amplă, de 16x3, 5 m, executată în piatră de Albeşti, reprezentând trei teme: Lupta la baionetă, Apărarea drapelului de luptă şi Spre linia I, în care apar 18 personaje (soldaţi şi ofiţeri români).
De o parte şi de alta a basoreliefului se află câte un perete vertical, pe care sunt inscripţii al căror conţinut îl puteţi vedea în fotografiile ataşate.
Deasupra basoreliefului, la mijlocul acestuia, se află un vas în care arde flacăra veşnică, în memoria celor căzuţi la datorie.
Urcând mai departe câteva trepte, se ajunge la mausoleul propriu-zis, format din două corpuri. Corpul principal este sub forma unei capele, loc de pioasă reculegere, iar în stânga intrării se ridică spre cer un turn cu foişor, ca o rugă pentru odihna veşnică a celor înmormântaţi aici.
Corpul principal are două niveluri: parter şi subsol. Sala de la parter a fost redecorată în anii 1981-1983 cu cu o compoziţie realizată din mozaic de Murano, având tema Glorie eternă eroilor neamului românesc. Ea este de fapt un triptic, ale cărui secţiuni se intitulază: Pe câmpul de bătălie, Contribuţia muscelencelor la lupta de apărare şi Victoria.
Cupola este şi ea decorată cu mozaicuri reprezentând oameni de semă din istoria românilor.
Subsolul, decorat şi el cu mozaic de Murano şi marmură, este format dintr-o sală ce aminteşte de interioul unei biserici, având la capătul de sud o încăpere ce adăposteşte osuarul. Aici nu se poate intra, dar se poate arunca o privire prin geam. Încăperea este placată cu marmură neagră şi în mijloc se află un sarcofag în care sunt depuse osemintele.
Sala principală are pe pereţi plăci de marmură, pe care sunt înscrise numele celor căzuţi în luptele purtate pe aceste locuri.
Este imposibil ca, odată intrat aici, să nu te opreşti pentru o clipă, cu un gând de recunoştinţă pentru cei cărora li s-a dedicat mausoleul.
Din sala de la parter se poate urca pe scările în spirală în foişorul turnului, dar pentru vizitatorii obişnuiţi acest lucru nu este posibil, deoarece, în mod obişnuit, uşa de acces în foişor este încuiată.
Odată ieşiţi din mausoleu, de pe mica platformă din faţa acestuia, spre sud ni se deshide o frumoasă perspectivă, spre Valea Vâlsanului, stricată totuşi un pic de fabrica de ciment.
În loc de încheiere
Dacă sunteţi în trecere pe aici, opriţi-vă pentru o clipă, să vizitaţi muzeul!
Intraţi apoi în mausoleu (nu costă nimic altceva, decât puţin timp) şi aprindeţi o candelă în suflet pentru aceşti eroi care şi-au dat ce au avut mai de preţ, pentru ca noi, acum, să avem acest loc în care trăim şi care se numeşte ROMÂNIA.
Trimis de Costi in 27.03.10 17:12:41
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂMPULUNG-MUSCEL.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Costi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Respectele mele dom' profesor, parca nu erati la catedra de istorie. Avem nevoie din cand in cand si de o astfel de ora de istorie a neamului, acum cand superficialul ne insoteste la tot pasul. Primul vot de la min' sa fie.
iti multumesc Costi ca prin scrierile tale ma faci din cand in cand sa trec de cealalta parte a baricadei si sa imi doresc sa practic si eu acea forma mai speciala de turism pe care o practici tu. Foarte frumoasa si amanuntita descrierea, sper sa ajung si eu candva pe aici. Ai votul meu
@piti
Istoria şi mai ales cea modernă şi contmporană, cu cele două războaie mondiale a fost pasiunea mea dintotdeauna.
Poate detaliez la întâlnirea de la Suceviţa.
Mulţumesc pentru aprecieri, aceleaşi mulţumiri şi pentru sanziana_m.
@WM
Au fost ceva probleme la încărcare, a trebuit să reîncarc review-ul a doua oară şi din această cauză n-am mai apucat să corectez textul. Dacă se poate, aş dori o mică adăugire. La paragraful al patrulea, în loc de (11 – 17 noiembrie) , ar trebui să apară (11–17 noiembrie 1916) .
Mulţumesc.
În plus, nu ştiu de ce nu pot să văd decât una din cele 28 de fotografii încărcate.
Foarte frumos şi bine "punctat" în context, Costi, mai ales pentru cei care au multe tone de hohote de râs la adresa istoriei propriului neam. Am fost şi noi relativ frecvent acolo şi mai ales mi-am dus studenţii aşa cum m-au dus şi profesorii mei pe mine. Istoria se predă de la o generaţie la alta şi dacă nu o predăm bine, unii s-ar putea să nu înţeleagă nimic...
am rezolvat cu 11–17 noiembrie 1916, nu stiu ce s-a intamplat insa cu pozele, mie mi-a aparut doar 1 poza de validat (ceea ce am si facut).
e foarte posibil (caz in care imi cer scuze) ca pozele incarcate de tine sa se fi pierdut "pe drum" din motiv ca tu incarcai in timp ce noi restructuram pe aici review-urile si le mutam la sectiunea "Campulung si imprejurimi".
dupa cum vezi acum intreaga sectiune Campulung si Imprejurimi figureaza la Muntenia/Oltenia-Alte Locuri, de aici incolo este nevoie de mana webmasterului sef ca s-o mute la orasul Campulung. la fel tot el va incerca sa recupereze daca e cu putinta pozele incarcate de tine.
Foarte frumos prezentat mausoleul. Am fost de foarte multe ori acolo, am facut o sumedeneie de fotografii in mai multe etape de tranzit, dar mai meditez daca voi scrie. Cred ca ai atins toate aspectele, cu greu as mai adauga cate ceva, impresiile sunt excelente si merita votul meu. Felicitari!
Mi-am amintit că ghidul de la muzeu (de fapt, muzeograf la muzeul Câmpulung, de care aparţine şi muzeul de la Mateiaş) ne spunea că osuarul cuprindea rămăşiţele pământeşti a peste 2300 de soldaţi şi ofiţeri căzuţi în luptele din zonă, dar o parte au dispărut prin anii '50, când mausoleul ajunsese într-o stare jalnică, loc de joacă pentru copiii din zonă, ca urmare a politicii staliniste de deznaţionalizare.
În altă ordine de idei, aş vrea să fie ataşat la review următorul suport muzical:
http://www.trilulilu.ro/iubescRomania/3701a9e70e6944
Este vorba de cunoscutul cântec patiotic "Pui de lei".
Şi pentru a nu da loc la cine ştie ce interpretări, precizez că acest cântec nu este nicidecum unul comunist, el datează din perioada interbelică şi a fost compus de Ionel G. Brătianu, versurile Ioan Neniţescu
Atasata propunerea muzicala solicitata. Poti incarca si pozele, speram sa nu mai dispara pe drum.
Al saptelea, de la mine.
Felicitarile mele.
Istoria este sufletul unui popor, afirma invatatorii.
Eu acum invat de la tine cum se face prezentarea istoriei unui popor. Voi incerca si eu sa prezint in stilul tau dar va mai dura. Sa vedem atunci daca am invatat ceva.
Bravo Costi
@laurentiucapac
Mulţumesc pentru aprecieri, dar să ştii că nu este nevoie să-ţi schimbi stilul, eu cred că fiecare are un stil propriu, la care nu trebuie să renunţe, atâta timp cât scrie sincer şi din suflet.
...
În altă ordine de idei, am observat că, din grabă, în ecoul meu anterior, s-a strecurat o eroare. Am inversat autorul versurilor cu compozitorul cântecului "Pui de lei". Corect este:
muzica: Ionel G. Brătianu, versurile Ioan Neniţescu.
Cu această ocazie, îmi corectez şi cea de-a doua greşeală, de data asta făcută nu din grabă, ci din ignoranţă. Cântecul nu este din perioada interbelică, ci mai dinainte. Ioan Neniţescu a scris "Pui de lei" la Plevna, în timpul Războiuui de Independenţă.
Iar în ce-l priveşte pe Ionel G. Brătianu, compozitorul nu trebuie confundat cu omul politic Ion IC Brătianu, cunoscut şi sub numele Ionel Brătianu.
Cei doi au fost contemporani, dar nu ştiu dacă erau şi rude, cred că e doar o potrivire de nume.
În drumul spre mini-întâlnirea AFA din Bucovina, din mai 2010, am trecut din nou pe la mausoleul de la Mateiaş.
Cum era noapte, evident nu l-am mai vizitat, dar nu puteam trece fără să ne oprim puţin, pentru face o fotografie mai deosebită, cu mausoleul iluminat feeric, fotografie pe care o ataşez aici.
Cum am ataşat deja peste 20 de fotografii la acest review, ea nu va fi afişată pe această pagină. Pentru a vedea cum arată mausoleul de la Mateiaş într-o noapte de mai, va trebui să daţi ckick pe butonul Click aici pentru a vedea toate pozele incarcate de Costi la acest review.
Mutat în rubrica "Mausoleul de la Valea Mare - Mateiaş, CÂMPULUNG-MUSCEL" (nou-creată pe sait)
-
Articolul a fost deasemenea selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 Mausoleul Mateias, cinste si recunoştinţă eroilor care au făcut istorie — scris în 30.06.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Mausoleul Eroilor de la Mateiaș, Argeș — scris în 19.08.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2015 In onoarea eroilor de la Mateias — scris în 25.10.15 de elviramvio din JUD. ILFOV - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Mausoleul de la Mateias - cinste si onoare celor care au luptat acolo — scris în 25.10.14 de DanTal74 din TG-JIU - RECOMANDĂ
- Jul.2014 Mausoleul de la Mateiaș - o pagină glorioasă din istoria neamului românesc! — scris în 02.08.14 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jul.2014 Mausoleul de la Valea Mare - Mateiaş — scris în 31.07.14 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2013 Mausoleul si eroii romani — scris în 14.08.13 de andr2eea din CLUJ NAPOCA - RECOMANDĂ