ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 18.05.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Galbenul de Coșula – Mănăstirea Coșula scoasă la lumină

TIPĂREȘTE

O traversare rapidă prin județul Botoșani m-a adus în preajma unui obiectiv istoric, religios și cultural aparte, unul din cele mai vechi lăcașe de cult din arealul botoșănean. Am mai vizitat această mănăstire cu mulți ani în urmă, înainte de asfaltarea drumului și restaurarea superbă prin care a trecut complexul monahal. Atunci am fost conduși de părintele Calinic Chervase, stareț al mănăstirii, pe care l-am întâlnit și acum, puțin mai împovărat de ani, dar la fel de ager și spiritual. Deși ne planificasem o vizită scurtă, surprizele întâlnite ne-au făcut să poposim circa o oră și jumătate.

Localizare. Mănăstirea Coșula este amplasată în preajma drumului național 28B (E58) care face legătura între Botoșani și Târgu Frumos (o șosea aflată în suferință de ani de zile – a se citi: petice, denivelări, găuri). La circa 20 km distanță de centrul orașului Botoșani, după ce depășim impunătoarea Mănăstire Zosin, virăm dreapta pe DJ 208H (există indicatoare către monumentul istoric). Șoseaua este asfaltată acum, șerpuind pe lângă râul Miletin pe o distanță de 3 km. Depășiți zidurile mănăstirii și urcați pe bucata de drum pietruit până în curtea mănăstirii unde a fost amenajată o parcare pentru 7-8 autoturisme.

Scurt istoric. Lăcașul de cult apare în doar cinci luni: aprilie-septembrie 1535, în epoca lui Petru Rareș, fiind ridicat de Mateiaș Mare Vistiernic în codrii din jurul Botoșanilor, apanaj al Doamnelor Moldovei. Ctitoria boierească a lui Mateiaș a condus și la formarea satului din jurul mănăstirii de călugări. Biserica a urmat modelul bisericilor ștefaniene fiind singurul lăcaș de cult pictat la exterior din această zonă. Pictura bizantină așezată de zugrav pe pereți imediat după construcție a supraviețuit până azi, protejată fiind de straturile ulterioare de frescă.

Biserica nu a suferit modificări importante de-a lungul timpului. Mănăstirea s-a dezvoltat continuu, dar a cunoscut și vremuri mai vitrege. Dintre clădirile care au supraviețuit până azi enumerăm: Stăreția - construită în secolul al XVII-lea, turnul-clopotniță ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, zidul împrejmuitor edificat în veacul al XVII-lea și reparat la jumătatea secolului al XIX-lea. Secularizarea averilor mănăstirești conduce la decăderea mănăstirii, astfel că în 1908 călugării părăsesc lăcașul și în clădiri se instalează un spital de pelagroși; biserica devine parohială. După evenimentele din 1989 mănăstirea va fi reînființată.

Câteva cuvinte despre ctitor: Matiaș, numit și Coșolvei, a fost mare vistiernic în prima domnie a lui Petru Rareș și mare logofăt în cea de-a doua domnie, om de încredere și sfetnic apropiat al domnitorului, trimis în misiuni diplomatice externe și atașat credinței străbune. Iată cum îl descrie în 1536 arhiepiscopul Lyonului pe Matiaș: Am încheiat cu omul acesta mare prietenie și am dispus să ne scriem unul altuia. … este în adevăr un om foarte modest, foarte bun și mai ales atât de prudent și atât de chibzuit în treburile sale, în cât n-am putea afla unul la fel în acest regat «Ungaria». Se presupune că dregătorul și-a format cultura și gustul artistic în Polonia, unde a învățat și latinește.

Biserica „Sf. Nicolae” și Galbenul de Coșula

Parcăm autovehiculul în parcarea amenajată și ne apropiem de bucătărie, în fața căreia se afla părintele stareț. Am schimbat câteva cuvinte și amintiri după care am fost îndemnați să vizităm mănăstirea în noua sa înfățișare (chiar dacă eram în pantaloni scurți). Unul din oamenii locului ne descuie biserica și pleacă să îl caute pe ghid. Da, mănăstirea are un ghid, absolvent de istorie, angajat ca prevedere a proiectului de restaurare pe bani europeni. A fost surpriza vizitei, tânărul fiind bine pregătit și dornic de a împărtăți cunoștințele sale cu vizitatorii. Am început ghidajul gratuit chiar din fața lăcașului de cult, ghidul implicându-ne și pe noi în descoperirea unor elemente inedite sau încercând să obțină răspunsuri adecvate de la noi. A fost fain!

Savantul Nicolae Iorga, care a vizitat de multe ori bijuteria de pe malul Miletinului, scria la 1909: … o mănăstire cu zidurile neatinse, care trebuie să fie pentru orice om de înțelegere un loc de pelerinagiu și pentru localnici un prilej de mândrie, dar, în același timp, un obiect de statornică și jerfitoare bună îngrijire.

Ne-am rotit privirea prin curte admirând restaurarea mănăstirii după care ne-am oprit câteva minute în fața bisericii ctitorite de marele vistiernic în 1535 și care poartă hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”. Pisania originală se află deasupra ușii de acces, înconjurată de un frumos ancadrament de piatră în stil gotic. Elementul inedit este pictura exterioară de pe peretele vestic, un fragment din Judecata de Apoi. Compoziția este deosebită, ni se atrage atenția asupra amplasarea lui Dumnezeu Tatăl în mijlocul porților Împărăției Cerurilor, ierarhia fiind clar stabilită; mai jos este reprezentat Hristos, înconjurat de îngeri și sfinți, probabil urmau celelalte categorii în registrele inferioare. Pictura murală exterioară se încadrează în curentul epocii lui Petru Rareș, acela de a forma și prin astfel de manifestări artistice o conștiință militară, de apărare împătriva păgânilor, dar și de învățătură creștină, de cateheză.

În interiorul bisericii observăm luminozitatea picturii, datorată cromaticii, dar și restaurării recente. Ne dăm seama de diferența între pictura bizantină, veche de 500 de ani, și cea de secol al XIX-lea – culori, trăsături, poziții diferite. Privim cu atenție la galbenul de Coșula care a atras atenția cercetătorilor încă de acum 100 de ani (Iorga scria în 1926: … ici și colo se arată câte o parte din chipurile sfinților pe fond de aur… ). Da, e culoarea aurului, luminoasă, strălucitoare din anumite unghiuri. Această nuanță se alătură albastrului de Voroneț, verdelui de la Arbore și Sucevița, roșului de Humor. O enigmă, un miracol...

Admirăm frescele care se întind în toată biserica, în câteva locuri fiind încă prinse sub pictura de secol al XIX-lea. Figura sfinților, trăsăturile fețelor care evocă diferite stări sufletești, poziția corpurilor denotă cunoștințe temeinice ale zugravilor, rămași necunoscuți. Identificăm și câteva elemente populare moldovenești, ca de exemplu ștergare, dar și veșminte de origine bizantină (cum ar fi mantia de purpură roșie). Ghidul ne arată o scenă interesantă, de dimensiuni mari: Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe șezând pe Tronul Slavei, încadrată de cei doi sfinți militari: Mihail și Gavriil. Compoziții deosebite sunt și cele două șiruri de scene, suprapuse, reprezentând martiriul Sf. Nicolae și al Sf. Gheorghe. Nu lipsește portretul ctitorului, Matiaș Coșolvei, îmbrăcat în veșminte de epocă.

Muzeul Mănăstirii Coșula

Stăreția mănăstirii, o clădire construită în secolul al XVII-lea, a fost refăcută în proporție foarte mare. Acum câțiva ani ea se afla în stare de colaps, cu acoperișul căzut și doar câteva ziduri în picioare. Construcția de dimensiuni apreciabile, având beci și etaj, a fost reabilitată respectând stilul arhitectural original. Aici a fost inaugurat un muzeu de artă religioasă, restul spațiilor urmând să găzduiască un centru de artă și cultură religioasă, o bibliotecă, sală de conferințe, ateliere de pictură și restaurare, birouri administrative.

Am mers alături de ghid pe alei pietruite și pe lângă spații verzi îngrijite spre fosta stăreție; în câteva locuri sunt amplasate bănci și aranjamente peisagistice în trunchiuri de copac. O fântână tradițională și un iaz întregesc peisajul din curtea mănăstirii. Pridvorul masiv al stăreției este impresionant, combinația de cărămidă și lemn, dar și coloanele și arcadele creează o imagine vizuală plăcută.

Muzeul conține exponate de artă și cult cu specific religios, cărți, manuscrise și fotografii, obiecte de metal, lemn și ceramică. Remarcăm o pictură de secol al XIX-lea reprezentând pe ctitorul mănăstirii, Mateiaș Vistiernicul și familia sa, veșminte preoțești vechi, obiecte de cult utilizate în timpul slujbelor religioase, icoane vechi de peste un secol. De asemenea, este expusă și o fotocopie după manuscrisul descoperit de istoricul Nicolae Iorga în 1908 la Coșula, și anume o traducere realizată de un călugăr coșulean în veacul al XVIII-lea, prima traducere în limba română a unui text a lucrării intitulată „Istorii”, aparținând lui Herodot. De altfel, Iorga a găsit mai multe cărți și manuscrise vechi la Mănăstirea Coșula, acestea atestând existența unui focar de cultură românească în această zonă botoșăneană.

Alte construcții. În partea de est a curții se află turnul-clopotniță, de formă pătrată, cu fundație din piatră de râu; la etaj se află camera clopotelor (unul dinclopote este datat 1793). Zidul de incintă, acoperit cu olane, urmează configurația terenului, formând trepte (Iorga îl descria în 1909: … se văd suind dealul, destul de năltuț, ziduri de cărămidă roșie încă întregi, care nu se urcă într-o singură linie, ci se împart în frânturi, care se sprijină deosebit pe coasta de lut, alcătuind un zigzag interesant, cum nu se mai află aiurea. ). Se păstrează și poarta vestică cu o frumoasă arcadă semicirculară și același acoperiș de olane.

În partea de sud a incintei au fost conservate beciuri de cărămidă, aparținând unei clădiri vizibilă în fotografia de epocă din 1901. Umblă și o legendă conform căreia însuși domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost închis în aceste hrube, starețul de atunci neștiind cine e străinul care își mână caii pe pământurile mănăstirii. După trei zile, verificând prizonierul din beci, îl găsește pe Cuza îmbrăcat în hainele de domnitor și îl eliberează numaidecât.

În zona beciurilor au fost descoperite de către arheologi două cuptoare de ars ceramică, datând din veacurile al XVI-XVII-lea. Au fost restaurate și arhondaricul, împreună cu bucătăria (cuhnia), construcții vechi de peste 150 de ani.

Concluzii. Revenirea la Mănăstirea Coșula după procesul de restaurare și reabilitare a ansamblului monahal a fost de bun augur. Am găsit o pictură bizantină de excepție, un muzeu drăguț, un complex mănăstiresc bine amenajat, un muzeograf-ghid priceput. Putem spune acum că Mănăstirea Coșula se poate încadra în circuitul turistic muzeal și ecumenic național, fiind un obiectiv cultural care nu trebuie ocolit dacă vă aflați în zonă.

Alegeri inspirate!

 

Addenda. La sfârșitul lunii iunie 1938 s-a desfășurat la Botoșani congresul național al Ligii Culturale, organizație condusă de Nicolae Iorga începând din 1908. În cea de-a doua zi a manifestării, participanții au efectuat o vizită la Mănăstirea Coșula. Iată cum este redată excursia în publicația „Neamul Românesc”:

La ora 11, în douăzeci de automobile, congresiștii au plecat într-o excursie în satul Coșula. La intrarea în sat se afla un mare placard, pe care era scris: „Bine ați venit! ”. Întru întâmpinarea oaspeților au ieșit d-nii: Dobodă, primarul satului, inginer Bârsan, preotul Bușilă, învățător Al. Negureanu și D. Ciupercă, împreună cu tot satul în haine de serbătoare.

S-a visitat biserica din sat, a cării vechime este vrednică de subliniat. După o inscripție slavonă săpată în piatră, de-asupra ușii de la intrarea bisericii, se vede că a fost zidită în anul 1535 de către Marele Vistiernic al lui Petru Rareș, Matiaș, împreună cu soția sa Anghelina. [… ]

În privința picturii, d, Iorga constată că vechea pictură bizantină a fost pe alocurea grosolan repictată, iar pe păretele din fața stângă a bisericii, unde a fost spălată, se cunoaște pictura originală, care a ieșit la suprafață din causa coșcovelii picturii celei noi.

Visitatorii au admirat apoi exposiția din pridvorul bisericii, care cuprinde vechi acte, antimise, potire, cruci, icoane vechi, evanghelii, etc. și o frumoasă mitră arhierească a arhimandritului Gherasim Mârzescu, care a condus biserica și a fost îngropat aici pe la 1886. D. Iorga a felicitat călduros pe preotul bisericii, Mihai Teodoru, pentru frumoasa înfățișare a exposiției.

În curtea școlii primare a avut loc apoi o serbare a elevilor școlii de supt conducerea d-lui învățător Al. Negulescu și a premilitarilor, supt conducerea d-lui învățător D. Ciupercă. După intonarea „Imnului Regal” s-au ținut recitări și exerciții de gimnastică. Flăcăii premilitari și fetele, în frumoase costume naționale, au jucat mai multe danțuri românești, la care au luat parte o mare parte dintre congresiști.

O masă a fost pusă la disposiția oaspeților de către d-na doctor Popescu, conducătoarea satului Coșula.

La oarele 2 jumătate, congresiștii au părăsit satul cu frumoase amintiri, înapoindu-se la Botoșani.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 18.05.18 08:36:41
Validat / Publicat: 18.05.18 17:58:46
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BOTOȘANI.

VIZUALIZĂRI: 1689 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Fântână în curtea complexului monastic de la Coșula.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 46100 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Dan&Ema
[18.05.18 18:08:28]
»

@tata123:

Paul,

Imi amintesc cum te-am descoperit pe AFA cu niste timp in urma scriind... tot de meleaguri botosenene si iti spuneam ca am radacini pe acolo.

Acum descopar cu ajutorul tau inca un loc special din judet.

Ai amintit de ghidul student, care era si bine pregatit. Un ghid bun da valoare si inteles unui obiectiv vizitat.

Felicitari pentru articol. Mi-au placut si pozele. Am incercat sa imi imaginez ca sunt acolo.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulian68
[18.05.18 23:59:16]
»

Tru. os povestit, ca dealtfel toate articolele tale. E o placere sa le parcurgi si sa te transpui in peisaj! ????

mariana.olaru CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[19.05.18 22:08:20]
»

Revenirea la Mănăstirea Coșula după procesul de restaurare și reabilitare a ansamblului monahal a fost de bun augur.

Ei bine, și pentru mine lectura acestui articol a fost de bun augur. Am fost bucuroasă să aflu că de la vizita mea la Mănăstirea Coșula, întâmplată acum șase ani (am scris și eu un review la vremea respectivă), lucrările de reabilitare au evoluat spre bine și că fondurile europene au fost folosite cu folos pentru a reda măcar o parte din faima și înfățișarea vechiului lăcaș mănăstiresc de la Coșula.

În plus, mi s-a confirmat presupunerea pe care o emiteam în cuprinsul articolului meu, cu privire la ”galbenul de Coșula” (citez: ”În lipsa unui îndrumător, nu reușim să identificăm culoarea consacrată a picturii originale de la Coșula, sora ”albastrului de Voroneț”, adică ”galbenul de Coșula”. O fi poate auriul luminos care încununează chipul sfinților în fragmentele de pictură ce se zăresc sub stratul căzut al picturii în ulei? ”).

Sunt încântată să aflu că s-a asfaltat și drumul și că o vizită la Mănăstirea Coșula poate fi acum nu numai una spirituală, ci și una de instruire culturală și istorică, pentru că, iată (deci se poate!) acolo te întâmpină un ghid autentic cu care poți împărtăși bucuria redescoperirii trecutului.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster
[20.05.18 23:54:08]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[21.05.18 11:54:30]
»

@Dan&Ema: Îmi aduc aminte că ai menționat de mai multe ori că ai și rădăcini botoșănene atunci când am scris despre câteva obiective existente în județul din nordul țării. Mulțumesc pentru aprecieri.

Mi-a făcut plăcere să aduc la cunoștiința turistului/cititorilor acest monument istoric renăscut. Cu zece ani în urmă biserica își ascundea frescele bizantine ub o pictură medioacră de secol al XIX-lea, stăreția era aproape prăbușită, turnul-clopotniță deteriorat... Proiectul derulat a salvat un monument-bijuterie.

Ghidul, care a terminat facultatea de istorie, reușește să captiveze vizitatorii prin cursivitatea expunerii, implicarea privitorului în discurs și punctarea principalelor elemente de atracție.

Vacanțe frumoase!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱AUTOR REVIEW
[21.05.18 12:00:09]
»

@iulian68: În majoritatea cazurilor realitatea bate „filmul foto”, așa cum e cazul și la Coșula - imaginile privite la fața locului nu pot fi captate la aceeași intensitate = frumusețe. Pictura cu ale sale accente de culoarea aurului, cum bine sesiza și Nicolae Iorga cu 100 de ani în urmă, are un farmec aparte, transpune senzații, induce stări, creează mișcare. Mulțumesc pentru lectură, ecou și vot.

@webmaster: Mulțumesc pentru încadrarea IS și MiniGhid AFA.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱AUTOR REVIEW
[21.05.18 12:22:36]
»

@mariana. olaru: Cunosc articolul menționat, un minighid AFA al celor cinci mănăstiri botoșănene - între timp s-au schimbat destul de multe. Un articol util, dovadă fiind și cele 7700 de vizualizări adunate până azstăzi.

Așa cum am scris mai sus, Mănăstirea Coșula a trecut printr-o restaurare care a pus în valoare pictura bizantină a bisericii „Sf. Nicolae”, dar a condus și la refacerea fostei Stăreții, a beciurilor, renovarea clopotniței și a trapezei/cuhniei. Am și eu acasă pliantul triptic cumpărat acum aproape 10 ani de la Coșula, acum am achiziționat o broșură de dată mai recentă, cu informații și fotografii suplimentare. Pictura bizantină e superbă, „galbenul de Coșula” putând fi admirat acum în voie (aureolele sfinților, brâuri, fonduri de scene religioase).

Ne-am oprit și la Mănăstirea Zosin, un complex monahal de-a dreptul monumental. Și aici am fost în vizită cu 10 ani în urmă, biserica de la șosea abia se construia. Am ajuns la vechiul amplasament, prin pădure, am văzut seculara biserică de lemn (1779) într-o stare proastă de conservare. Nimeni nu mai merge acum la vechea vatră monahală, se opresc la noul lăcaș de cult. Și la Mănăstirea Sihăstria Voronei a apărut un corp-clopotniță nou.

Iată cum o decadă aduce o mulțime de schimbări, iar dacă acestea se repercutează într-un sens bun asupra monumentelor vechi, istorice, e și mai bine. Mulțumesc pentru ecou și aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Lucien
[23.05.18 17:24:01]
»

Nu prea știam de Mănăstirea Coșula, trecută fiind acum pe lista priorităților. Este ciudat cum se înmulțește numărul ctitoriilor boierești în nordul Moldovei, obișnuit fiind cu formularea ”această mănăstire a fost ctitorită de domnitorul Moldovei... ”.

Consemnarea acelui episcop de Lyon conforma căruia boierul moldovean este din Ungaria (”în cât n-am putea afla unul la fel în acest regat «Ungaria»”) pare șocantă, ceva de genul Budapesta, capitala României, dar asta se datorează probabil faptului că șeful ctitorului, adică domnitorul Petru Rareș, chiar avea două posesiuni în Transilvania (Cetatea Ciceu și Cetatea de Baltă, moșteniri de la tatăl său, Ștefan cel Mare, posesiuni care de altfel l-au și salvat pe Petru Rareș în perioada dintre cele două domnii...), precum și multe altele; poate și faptul că la acea vreme Ungaria practic nu mai exista, desfințată fiind după bătălia de Mohacs.

Biserica mănăstirii seamănă foarte bine cu aceea văzută de mine la Baia, ctitorie a lui Petru Rareș, ambele fiind pictate. Deosebirea ar fi că la Baia, partea superioară a pridvorului este deschisă, ca un fel de balcon.

Impresii frumoase, bine scrise, de mare interes...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, iulian68, Lucien, mariana.olaru, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstiri din judeţul Botoșani:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.55360293388367 sec
    ecranul dvs: 1 x 1