Manastirea Sihastria - un loc perfect pentru linistea sufleteasca

TIPĂREȘTE

Dupa ce am vizitat Manastirea Secu (click aici) ne-am indreptat spre Manastirea Sihastria, care se afla la o distanta de numai 3 km. Am trecut si pe langa un drum care duce la Schitul Sihla, dar nu mai tin minte daca acesta e inainte de Manastirea Secu sau dupa, inainte de Sihastria.

Manastirea Sihastria este ridicata langa o padure seculara, in apropierea Muntelui Stanisoara, bucurandu-se de un peisaj superb!

Este o asezare monahala mult mai mare decat cea de la Secu. Chiar daca are o “varsta” de 300 de ani, pare ca aici a fost mereu. Biserica imprejmuita de zidurile de aparare, aleile interioare, padurea, cimitirul, cladirile, multimea de turisti care se plimba pe alei, dau impresia ca suntem intr-un orasel plin de viata!

Manastirea a fost ridicata in 1655, dar a fost multa vreme doar o mica asezare monahala cunoscuta sub numele de “Sihastria lui Atanasie”.

Intrati in curtea manastirii, am urcat o alee pietruita si am intrat prin turnul zidului de aparare al bisericii, dar nu inainte de a bea o gura de apa de la cismeaua care ne imbie la intrare, cismea “care aduce in incinta apa racoritoare si de viata datatoare”. Cismeaua a fost construita in 1842 pe timpul domniei lui Mihail Grigorie Sturza si a fost refacuta in 1985.

Pasind dincolo de ziduri, intram intr-o alta curte, cea a bisericii. Chiar daca e foarte multa lume, nu pare aglomerat si atmosfera nu e agitata. Toti cei care sunt aici au venit in cautarea linistii interioare si pare ca au gasit-o! Chipul tuturor pare linistit. Impresia este ca s-au impacat cu problemele pe care le au si ca reusesc sa treaca peste ele.

Biserica mare, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” a fost ridicata la inceputul anilor 1700, in locul vechii biserici care ajunsese o ruina dupa navalirile tatarilor. Dar si aceasta biserica a avut o soarta grea. Cand schitul a fost incendiat in 1821, tezaurul manastirii a fost ascuns si unele obiecte de cult au fost pierdute. In 1941 schitul arde din nou, de data aceasta aproape in intregime, dar este refacut de catre Parintele Ilie Cleopa, care a fost ales loctiitor de staret.

Silueta alba si eleganta a bisericii se inalta intr-un parc plin de arbusti si flori multicolore. Nu este pictata pe exterior, are doar la intrare doua picturi in nisele aflate pe o parte si de alta a intrarii. In biserica, chiar la intrare erau doi calugari care imparteau pelerinilor ceva, gratuit. Am primit astfel o brosura scrisa de catre Arhimandritul Ilie Cleopa, “Drumul sufletului dupa moarte” si un ghid de spovedanie. L-am luat multumind frumos si am intrat in biserica.

Prima data ne-am inchinat frumoasei icoane a lui Isus, pictata pe lemn, si apoi icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. Aceasta icoana, in fata careia ingenuncheaza pelerinii, dateaza din sec. XVII, e pictata tot pe lemn si imbracata in aur si argint.

Catedrala “Sf. Theodora de la Sihla” este putin mai departe, tot in incinta manastirii. Ea se numeste asa dupa sfanta Shila, care a fost canonizata in 1992 dar nu avea o biserica a ei, iar moastele ei au fost gasite in apropiere, intr-o pestera. Se doreste aducerea moastelor ei aici, dar momentan sunt in Ucraina.

Frumusetea acestei biserici care se inalta mandra in acest parc al manastirii este data de tinuta ei, coloritul alb cu cateva picturi pe exterior pe fatada, intrarea prin pridvorul deschis, cu coloane pe care se sprijina arcadele, precum si de picturile interioare.

Catedrala nu atrage doar prin frumusete. Aici sunt particele din Sf. moaste ale mai multor sfinti, asezate intr-o racla din lemn: o particica din lemnul Sf. Cruci, ale Sf. Ap. Andrei, Sf. Cuvios Daniil si multi alti sfinti cunoscuti, dar si particele din sfinti necunoscuti.

Paraclisul “Sfintii Parinti Ioachim si Ana este construit in 1946 in locul celui ars in incendiu. In lunile de iarna aici se oficiaza slujbele. Picturi deosebite dau culoare interiorului, iar catapeteasma este sculptata in lemn.

Cimitirul pastreaza ramasitele pamantesti ale Parintelui Cleopa si ale Parintelui Paisie Olaru, vestit duhovnic al Moldovei, care atrag multi credinciosi. Ei vin la mormantele sfinte pentru a pune o floare sau o lumanare, pentru a cere ajutor, pentru ca ei continua sa ajute si dupa trecerea lor in nefiinta. Biserica cimitirului a fost ridicata in locul celei vechi, de lemn, aceasta fiind deteriorata. In biserica nou construita s-au pastrat icoanele vechii biserici.

Iesind din incinta zidurilor care imprejmuiesc biserica, ne-am indreptat spre chilia Parintelui Cleopa, urcand aleea betonata care-si face loc printre brazi.

Am trecut si pe langa camerele unde manastirea ofera cazare. Am auzit ca este si un obicei ramas de pe vremea Parintelui Cleopa, de a oferi gratuit timp de trei zile cazare si masa pelerinilor. Frumos obicei si de mult ajutor, mai ales celor care sunt pribegi si nu au locuinta, din pacate sunt foarte multi in aceasta situatie. Este un gest demn de admiratie, cu siguranta costisitor, mai ales in aceste vremuri de criza.

Parintele Cleopa a luat legatura de mic cu biserica. In primele doua luni de viata a fost mereu bolnav, iar mama lui a fost sfatuita de vestitul duhovnic al vremii sa daruiasca copilul Maicii Domnului. Mama, dupa ce s-a inchinat icoanei, i-a spus acesteia: “Iti daruiesc tie copilul acesta al meu, ca este bolnav si plange mereu. Fa ce sti tu cu el. ” De atunci copilul nu a mai fost bolnav si dintre cei zece frati, a trait cel mai mult.

Cand a fost inchinovat la Sihastria, a stat 3 zile la poarta manastirii. Cleopa a fost un duhovnic cautat, a ajutat pe multi cu povetele lui si a scris numeroase carti. La intrare in chilie trebuie sa ne descaltam. Aici sunt multe icoane si fotografii cu Parintele Cleopa, diferite momente din viata lui.

Ne-am intalnit cu un preot, care s-a apropiat de fetita mea si i-a vorbit foarte frumos. S-a bucurat ca nu s-a speriat de el, spunand ca multi copii cand vad straini se feresc sau incep sa planga.

Timpul pe care l-am avut a fost scurt, de aceea ne-am bucurat ca am reusit sa intram in aceasta manastire renumita. E un loc perfect pentru regasirea linistii interioare.

---

VIZUALIZĂRI: 5470 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI