GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTETitlul review-ului meu este dat de excepţionala poezie a poetului nepereche, Adrian Păunescu, un îndrăgostit de acestă Sfântă Mănăstire. Poezia a fost scrisă în 04.07.1980, de marele poet contemporan, chiar cu prilejul unei vizite. Redau mai jos câteva versuri, poezia întreagă o veţi găsi într-o fotografie pe care am să o ataşez la review.
Poreclă nobilă a unei naţii!
Sunt Apusenii. Templul tău măreţ,
În tine vin să se închine fraţii,
Micuţă mănăstire din Râmeţi!
Posibilă şi-n mic e măreţia;
Cunosc un degetar monumental.
E aici în Apuseni în România
Râmeţi, o mănăstire din Ardeal.
Da, viaţa mea modernă şi pe fugă.
Ateul meu şi zbuciumat destin,
Demult s-au dezvăţat de orice rugă,
Dar, la Râmeţi, veni-voi să mă-nchin.
Nu sunt sub nici o formă ateu, dar nu sunt nici bisericos. Dovadă şi faptul că, din 89 de review-uri, am scris doar un singur review despre o mănăstire, respectiv despre Mănăstirea Sfintei Cruci - Oradea (găsiţi review dacă daţi click aici).
Am ţinut însă ca, în această perioadă de post şi rugăciune, de reculegere şi meditaţie, să vă prezint o minunăţie a Ardealului. Nu folosesc cuvinte mari, atunci când mă refer la Mănăstirea Râmeţ (nu Râmeţi, cum a botezat-o poetul pentru a-i ieşi rima).
Cunosc acestă mănăstire încă din copilărie, cum de altfel o cunosc toţi cei ce locuiesc în zonă şi nu numai, iar la început de Decembrie 2010, fiind în zonă, am decis să o vizitez din nou.
Pe un frig de crapă pietrele, am plecat la drum, iar din Teiuş, de pe E81, am intrat pe drumul spre mănăstire (intersecţia cu pricina este bine semnalizată, cu puţină atenţie, nu poate fi ratată), iar după 18 km. , pe un drum excelent, proaspăt, am ajuns la mănăstire, parcurgând o parte din Cheile Râmeţului. Am trecut podul peste Valea Geoagiului şi am parcat lângă mănăstire.
Cu toate că eram pe la orele amiezii, mi-a părut rău să constat că nu mai era altă maşină/autocar. Poate era vinovat frigul, ori faptul că nu era nici o sărbătoare.
Am admirat îndelung împrejurimile şi am rămas profund impresionat de locaţia unde este clădită mănăstirea, pe o vale, între stânci golaşe, de o frumuseţe uluitoare. Nu trebuie uitat că suntem totuşi, în Munţii Trascăului.
Mănăstirea este datată la începutul secolului XIII (cu prima dată certă 1376). Se pare că a fost ctitorită de călugării Genadie şi Romulus, prin anul 1214. În timp, a fost distrusă de 2 ori, de armata habsburgică, o dată-n 20.08.1762 şi o dată-n 23.12.1785. Între 1792 şi 1827, Curtea de la Viena, nu permite funcţionarea mănăstirii, aceasta funcţionând doar ca biserică de mir şi doar apoi, până în 1940, funcţionează ca o biserică ortodoxă, în adevăratul înţeles. Din 1940, se reia viaţă monahală, iar în 1955 aşezământul este transformat în mănăstire de maici, dar în 1960 este desfiinţat şi mănăstirea este transformată în cabană turistică. În 1969, s-a acceptat ca fostele maici sa revină la mănăstire, îmbrăcate civil, pentru a deschide o secţie de covoare. Nu le era însă permis să facă slujbe. În 1972, mănăstirea a fost autorizată să funcţioneze, în felul în care o face şi azi. Aceste date istorice, le-am compilat de pe mai multe saituri, deoarece sincer să fiu, nu le ştiam (saiturile pot fi găsite aici, aici şi aici).
Intrat în curte, mi-am amintit de zilele când am mai fost acolo, în tinereţe, vară, când curtea-i plină de flori. Acum, vegetaţia se pregătea de iarna ce bătea la uşă, curtea fiind goală, dar în bună-rânduială, foarte curată şi cu gust amenajată.
De jur - împrejur sunt chiliile (este o mănăstire de maici), magazinul cu obiecte bisericeşti, clopotniţa de la intrare, iar în curtea interioară există 2 biserici:
Biserica Veche - Construită odată cu mănăstirea, are cea mai veche pictură, din 1.300 şi poartă hramul "Izvorul Tămăduirii ", " Naşterea Maicii Domnului " şi " Sf. Nicolae ". Azi este închisă (n-am putut intra în ea), nu se mai slujeşte aici, a fost restaurată integral în 1988 (vezi P19). La ea a fost ataşat un muzeu, era închis la data vizitei mele (am reuşit să intru doar în hol, unde sunt prezente mai multe vitrine în care se regăsesc fracmente ceramice şi cărămizi din antichitate, precum şi diverse texte bisericeşti, lângă poezia cu care mi-am început review-ul).
Biserica Nouă - cu hramul " Adormirea Maicii Domnului " şi " Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ", a fost construită între 1982-1992, fiind sfinţită, de Patriarhul Teoctist la 29 iunie 1992.
La exterior este caracterizată de o simplitate desăvârşită, doar în partea superioară existând câteva picturi reprezentând sfinţi. La intrarea în biserică sunt pictate mai multe scene, în care este reprezentat Sfântul Ierarh Ghelasie (vezi biografia acestuia dând click aici). Pe jos, marmură albă, iar uşa de acces (sculptată în lemn de stejar), este încadrată din plăci sculptate, tot din marmură albă.
La interior, pictura nouă, mobilierul din lemn de stejar, racla cu moaştele Sfântului Ierarh Ghelasie te îndeamnă la rugă şi meditaţie. Ceea ce, recunosc am făcut şi eu, m-am rugat (cum am ştiut eu mai bine) şi am încercat să meditez, la ce altceva decât la viaţă lumească pe care o am. Nu insist mai mult, nu sunt suficient de familiarizat cu bisericile, pentru a putea descrie în cuvinte tot ceea ce am văzut. Am să las pozele să vorbească. Plus, găsiţi detalii complete pe saiturile pe care le-am pus mai sus.
La ieşire, am luat lumânări, pe care le-am aprins întru' memoria celor ce nu mai sunt şi a celor ce vremelnic mai suntem pe lumea asta.
Una peste alta, am înţeles foarte bine, de ce acestă mănăstire este una din cele mai cunoscute şi mai vizitate din Ardeal, motivele fiind cu siguranţă date de istoria zbuciumată a acesteia, de cadrul natural desăvârşit, de viaţa monahală cu plusurile şi minusurile ei, etc. Hmmm, mi-e greu să descriu în cuvinte...
AmFostAcolo, m-am închinat şi eu la Mănăstirea Râmeţ, am să mai merg şi v-o recomand şi vouă.
Coordonatele GPS sunt: N 46.30137º x E 23.52014º
Trimis de creivean in 20.12.10 22:55:56
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMEȚ & CHEILE RÂMEȚULUI.
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (creivean); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 46.30065900 N, 23.52401400 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog așteptați...
În ton cu zona în care se află mănăstirea (Ţara Moţilor) şi vremea colindelor, aş propune o colindă moţească, a inegalabilului fiu de moţ Nicolae Furdui Iancu: http://www.trilulilu.ro/just_lala4u/0baabf3765c1a1 Multumesc.
Păunescu - nepereche? ! s-avem rezon, monşer!
@Dragos Poate am exagerat putin, fiind luat de val, dar mie-mi place Adrian Paunescu - poetul. Si in fond De gustibus non disputandum est. , nu-i asa?
@Creivean, frumoase randuri despre o manastire din ardeal, felicitari pentru poze, sunt frumoase...
Un vot vine si din partea mea...
Foarte rare sunt asemenea asezaminte in Ardeal, si mai ales atat de vechi si amplasate intr-un loc atat de frumos, vara, zona este splendida numai buna pentru drumetii, cheile din apropiere sunt foarte frumoase, iar dealurile cu capite de fan si acele constructii cu acoperisuri inalte ce servesc pastorilor sunt numai bune de "luat la pas".
Sarbatori Fericite @creivean!
Am fost la Ramet in urma cu trei ani, vara, starnit de un bun prieten, care, la o partida de pescuit mi-a povestit o istorioara a manastirii, despre parintele Ghelasie si minunile pe care le face in continuare... Drumul era foarte prost, cei 18 km parca au fost 180... Ma bucur sa aud ca este foarte bun acum... se infiripa in mintea mea dorinta de a reveni in acele locuri minunate. Felicitari, @ creivean.
Eu din Bucuresti nu stiam de aceasta manastire, asa ca ma bucur ca ai scris un review despre ea!
Nu pot sa imi exprim decat bucuria si speranta ca voi ajunge si eu in Ardeal sa cunosc aceasta regiune mult prea putin batuta de mine...
Am ajuns si eu la aceasta manastire. Imi amintesc ca se afla chiar unde incep Cheile Rametului. E foarte frumoasa, iar descrierea ta pe masura, mi-a placut. Ai pus mult suflet! Un review excelent, felicitari!
Si eu am fost, acum vreo 4 ani, dar Doamne ce drum rau era atunci... cratere imense pe tot drumul pana la Manastire. Noi de fapt am vrut sa mergem prin Cheile Rametului, dar nu am reusit. De la Manastire, unde am lasat masina, am tot mers pe jos, printre frumoasele cabane, apoi pe langa niste case ale localnicilor, pe care i-am intrebat de chei. Ne-au zis ca nu mai e mult... dar ne-am intors la masina.
Vad ca acum e asfaltat drumul. Poate la vara vom merge. Stii ceva despre chei? Eu stiu ca nu prea poti merge prin ele.
Si mie mi-a placut Manastirea. Cand am timp, caut si eu ceva poze de acolo.
Am fost si eu la manastire prin '86-'87 dupa o mini expeditie prin Apuseni venind prin cheile Rametului. Tin minte ca la un moment dat a trebuit sa mergem prin apa deoarece lanturile de pe stanca erau rupte.
Zona este intradevar deosebita si acum imi amintesc cu mare placere de acele locuri.
La Ramet nici nu stii ce sa admiri maii intai, manastirea sau cheile...
mi-as dorii tare mult sa ajung acolo iar review-ul tau emotionant si fotografiile frumoase nu fac decat sa ma determine sa-mi planific pentru vara viitoare o excursie in acesta zona! felicitari!
@creivean. am fost si eu acum cativa ani... am vizitat Manastirea si vreau sa-ti spun ca mi-a placut enorm... cazare am avut mai sus de Manastire de fapt la o cabana care era administrata de varul unui prieten cu care am fost... vara e frumos la cheile Rametului.
Draga prietene, daca nu ai fi fost tu in marea noastra familie, multe lucruri frumoase si atat de interesante am fi pierdut cu totii. Si eu nu as mai fi aflat de ele, ca sa nu mai scriu, ca nici nu as mai fi reusit sa ma plimb, macar virtual in toate locurile de exceptie, cum este cel descris aici de tine. Iti multumesc mult pt. excursiile virtuale dar sa nu uit si pt. mesele festive la care m-ai invitat si la care am fost "partasa" de fiecare data. Sarbatori atat de fericite si frumoase, cu bucurii si numai bine, itit doresc tie si celor dragi tie si tuturor!!!
Știu că nu mai contează o nouă impresie peste noianul celor deja exprimate, dar țin să te felicit și eu pentru acest review exemplar: am gustat din plin geografie, istorie, trăire interioară, chiar și inimitabila lirică a poetului Adrian Păunescu. Iar despre locație, ce să mai spun? N-am vizitat mănăstirea, dar am auzit că este o adevărată bijuterie spirituală. Review-ul tău mi-a readus-o în planul proiectelor pe anul viitor, motiv pentru care îți mulțumesc!
La mulți ani, sănătate și împliniri, ție și fetelor tale!
Nene @creivean, sa ma ierti, o sa ma cam intind cu vorba.
O sa intelegi imediat de ce.
Mai acum un an si-un pic, cand ma preumblam pe la Paleocastritsa, am socotit ca-i musai sa vad si manastirea de-acolo. Multa lume stie despre ce vorbesc, s-a mai scris despre asta, asa ca n-am socotit ca-i necesar sa ma-nghesui si eu cu un review. N-o sa va zic chiar nimic despre manastire. Va zic doar ca e amplasata exact vis-a-vis de o carciuma, pe creasta unui deal. Ei bine, ajungand eu la poarta ei, la intrare, care va sa zica, filmand de zor ba in stanga (unde era intrarea propriu-zisa in manastire), ba in dreapta (unde era carciuma), fac o constatare. Pe cat de ingusta era intrarea in manastire, pe atat de larg se deschidea poarta carciumii. Ca-n viata...
Cum se face ca mi-am amintit? Pai, nene, numa' ce spusesi in randurile de mai sus, sa nu te suspectam ca oi fi bisericos, ca-i numa' al doilea review despre cele sfinte. Ca despre baruri si restaurante ne-ai tot zis...
Maia m-antreaba daca nu cumva te-oi supara ca-ti scrisei chestia asta. "Lasa, i-am zis, e baiat destept, pricepe el de saga".
Acuma, despre manastirea Ramet.
Am fost acolo. Acum multi ani. Mai exact, la data cand cel ce-a fost Preafericitul Teoctist (uite-ata era sa zic precum Academia Catavencu, pe vremuri, "exagerat de fericitul"), sfintea biserica cea noua si-l trecea pe Parintele Ierarh Ghelasie in randul celor sfinti, in 29 iunie 1992. Aflati, dragii mosului, ca in valea aia (manastirea e ca intr-o galeata, daca nu ma tradeaza pe mine amintirile) se adunasera in acea zi vreo, tineti-va bine, 70.000 de oameni cu frica lui Dumnezeu. Cam cati ne strangeam pe 23 August la cuplaje...
Atunci am aflat povestea de mai jos. Care s-a petrecut inaintea sanctificarii Sfantului Ghelasie.
Cica mai in fiecare an, cand se desprimavareaza, ploile si zapada topita inunda fara mila toata valea. Crengi rupte, tina si frunze moarte se inalta, de multe ori, pana la priciul ferestrelor bisericii. Intr-un an, numa' dupa ce se uscase totul in vale dupa o astfel de inundatie, vine o femeie necajita, grav bolnava si intreaba unde sunt moastele Sfantului Ghelasie. Ca i s-a aratat in vis ca numai rugandu-se aici, la aceste moaste, isi mai afla vindecarea. Maicutele au ridicat din umeri. Nu existau asa moaste in manastirea lor. Poate in alta... "Nu se poate", ar fi zis femeia. "Nu-i manastirea Ramet? Si nu exista aici craniul Sfantului Ghelasie? "
Maicutele s-au cutremurat. Pentru ca au avut o revelatie. In primavara aceea, cand apele s-au retras, ca in fiecare an, lasand in urma acelasi amestec greu de mal, in vale n-a mai ramas mirosul greu, apasator al mizeriei. Ci, paradoxal, un miros de pajiste-nflorita. Iar pe priciul unei ferestre a vechii biserici, aluviunile lasasera un craniu. Si iata cum, femeia si visul sau, craniul si misterul vaii frumos mirositoare, au confirmat un mesaj de spiritualitate crestina consfintit si in calendarul ortodox: la 30 iunie este pomenit Sfantul Ghelasie de la Ramet.
Mai sunt, deigur, ca in mai toate "povestile" de acest gen, si alte versiuni.
Ca sa inchei, se spune ca femeia s-a vindecat de boala cea grea dupa ce s-a rugat si a atins craniul Sfantului Ghelasie.
Ma trece asa, un gand, ca multi dintre voi vor clatina din cap neincrezatori. Departe de mine gandul sa-i judec in vreun fel pei ei, ori pe cei care vor crede neconditionat cele de mai sus. Fiecare are un trup, o minte si propriul lor crez in viata.
Atata doar as indrazni sa zic: daca o astfel de poveste, sau oricare alta de orice fel, prin mesajul si urmarile ei, reuseste sa scoata ceva bun din noi toti, apai merita sa ne plecam urechea si sa incercam sa ne lasam patrunsi de spiritul ei.
@all
Multe mulţumiri pentru cuvintele frumoase. Am ales să scriu acest review (nesperat de apreciat), deoarece suntem în prag de Crăciun şi cred că ar fi potrivit să ne întoarcem spre cele sfinte. Am pregătite şi alte 2 review-uri despre restaurante (nu din Oradea), dar suntem în post, aşa că mai zăbovesc cu ele. Am văzut la începutul lunii 2 mănăstriri, asta şi o altă mănăstire, despre care o să scriu cât de curând. Una la fel de cunoscută (după cum am constatat că este şi Mănăstirea Râmeţ), din Ardeal şi care totuşi nu este foarte promovată pe saitul nostru. De fapt are doar un review.
Aveam de gând să scriu un review şi despre Cheile Râmeţului, aşa cum le-am văzut eu la început de Decembrie, am nişte foto excepţionale (zona-i de vină, nu subsemnatul). Cine ştie, poate chiar o să-l scriu.
Drumul, vă garantez că-i ca-n palmă, proaspăt asfaltat până mai sus de mănăstire, cu câteva sute de metri. O plăcere să-l parcurgi.
@mariana. olaru
Tu eşti cea ce m-ai îndemnat să vizitez şi să scriu despre Mănăstirea Sfintei Cruci, din Oradea, ceea ce am şi făcut şi am luat din nou gustul mănăstirilor. Iar cea de la Râmeţ, este unică prin istoria-i zbuciumată, prin locaţie, peisaj, comuniune cu natura şi stăruinţa de care au dat dovadă localnicii şi maicile de acolo, pentru a o înfiinţa/dezvolta/menţine la un standard extrem de înalt.
@bubumaia
Ce să facem, la gata (anu') tot la cele sfinte ne întoarcem. Mă bucur nespus că ai fost martor al manifestărilor din 29 iunie 1992. Ştiu că, a doua zi, în 30, Teoctist a proclamat în mod festiv canonizarea Sfântului Ierarh Ghelasie, de unde şi consemnare sa în calendar.
Ştiam şi eu legenda expusă de tine. Se pare că toate astea s-au petrecut în 1924 (conform saitului pus de mine mai sus).
Vă mulţumesc încă o dată, dacă v-a plăcut incursiunea mea de suflet la Râmeţ.
Nu-ti para rau ca nu mai erau si alte masini/autocare prin zona, eu zic ca esti un fericit ca te-ai putut bucura in tihna de manastirea Ramet si de tot ce reprezinta un asemenea loc. Detest incrancenarea cu care crestinii nostri imping si se injura cand se-nghesuie la atingerea unor moaste de care poate n-au auzit in viata lor pana acum... Mi-aduc aminte de niste secvente vazute la tv in iarna, de Boboteaza: la coada imensa de la Patriarhie unde se dadea apa sfintita, reporterul a intrebat niste tineri care stateau acolo si se distrau: "Ce faceti aici?" (desteapta intrebare, apropo) la care a venit si raspunsul scurt: "Stam la coada la apa sfintita, ce d--cu' sa facem!..." Mai e ceva de comentat?
Poate ca manastirea e apreciata asa de tare tocmai prin ce reprezinta ea - o oaza de spiritualitate ortodoxa intr-o regiune a tarii unde oamenilor le-a fost dificil traiul sute de ani. Se stie doar, credinta biruie timpul (n-am spus-o eu, ci altii mai invatati ca mine). Nici eu nu sunt bisericos, dar am citit cu placere randurile tale.
Sarbatori Fericite!
Odată cu înființarea secțiunii RIMETEA, am repoziționat rubrica de față (și toate seturile de impresii pe care le conține) în această nouă secțiune - cred că este cea ami apropiată din punct de vedere geografic -- și turistico-logistic 
@creivean - Mutat în rubrica "Mânăstirea Râmeț, RIMETEA [AB]" (nou-creată pe sait)
===
Am setat coordonatele GPS conform indicațiilor, rezultând următoarea poziționare pe harta interactivă AFA.
Am adnotat, deasemenea, aceste coordonate ca fiind confirmate.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Mănăstirea Râmeț — „Grădina raiului din Apuseni” — scris în 24.08.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Mănăstirea Râmeț, jud. Alba — scris în 22.11.19 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- May.2019 Mănăstirea Râmeț – sub protecția Cerului și a Naturii — scris în 23.05.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Mănăstirea și Cheile Râmețului — scris în 21.06.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Mar.2018 Bine ati venit in gradina raiului! — scris în 23.03.18 de iulian68 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Natură și spiritualitate: Mănăstirea Râmeț — scris în 12.07.17 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Frumusete si liniste — scris în 03.07.17 de donna77 din BISTRITA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată