Manastirea Sfantul Nicolae din Predeal – manastirea cu trei maicute…

TIPĂREȘTE

Nu este pentru prima oara cand, ajungand la Predeal, imi doresc sa ma opresc macar pentru cateva clipe la Manastirea Sfantului Nicolae! Aflata la poalele muntelui Clabucet, intr-o zona cu paduri seculare, manastirea poarta cu mandrie de secole credinta stramoseasca!

Micuta, discreta, perfect incadrata in natura din jur, manastirea completeaza pitoresc peisajul alcatuit din paduri masive de brazi si stejari, care parca coboara pana langa ea intr-o imbratisare tandra si protectoare de sute de secole.

Pe langa manastire poti trece aproape fara a-ti da seama, caci nici-un semn nu indica drumul catre ea …Inainte de a intra in Predeal in zona in care din soseaua principala se poate face spre stanga pe drumul spre Paraul Rece, venind dinspre Sinaia, undeva pe partea dreaptapeste calea ferata, urca usor un drum care se termina exact la intrarea in manastire. Poti ajunge aici si cu masina, dar poti traversa si pe jos cu atentie mare insa, sinele de cale ferata si apoi dupa circa 100 de metri de urcus domol ajungi la manastire.

Inainte de a ajunge la intrarea in manastire pe partea stanga nu poti sa nu zaresti o constructie veche din lemn, intr-o arhitectura unica, specifica zonelor de munte, cu ornamente pitoresti, cladire extraordinar de frumoasa dar din pacate aflata de ani de zila intr-o stare de degradare avansata. In stanga trecem pe langa o curte frumoasa, cu iarba inca verde animata de o multime de pasari de curte – gaini, cocosi, curci si cativa pauni, toate zdravene, frumoase, sanatoase, colorate …Le-am admirat cu placere, de mult nu am mai vazut la un loc atatea zburatoare, cu penele in toate combinatiile de culori! Nu ne-am abtinut dar le-am fotografiat, si cred ca acest loc apartine manastirii si maicutelor…

Ne apropiem de intrarea in manastire, este ora 12 sau 13 si cativa oameni nu prea multi insa, ies de la slujba de duminica tinuta in bisericuta ceva mai noua…Intram in manastire prin gangul de sub clopotnita si nu putem sa nu admiram minunatele picturi, in culori vii, amintind diverse scene biblice…

Patrundem in micuta curte a manastirii, e o liniste totala, insotita de o toamna tarzie…Cele cateva constructii si chiliile maicutelor sunt micute caci nu suntem intr-o manastire mare …Ultima oara fusesem aici intr-o vara calduroasa si amintirea trandafirilor viu colorati si parfumati si a celorlalte flori din curte imi ramasese in memorie...

Acum e aproape iarna, nu a nins inca ci doar un pic de promoroaca s-a asejat pe crengile brazilor, iar trandafiri sunt la “adapost” protejati cu grija de inghet. Insa e frumos aici, e liniste, inspre munte se vad padurile, nu zici ca esti atat de aproape de o sosea intens circulata si o cale ferata importanta…Nici ca se putea gasii un loc mai potrivit pentru construirea aceastei mici manastiri!

Citesc cate ceva despre istoria manastirii…Ctitor a fost Ioanichie Ieromonahul care in anul 1774, a primit terenul de la boierul Grigorie Buzoianu, cladind aici un schit. Mai tarziu in 1819 a fost construita biserica din piatra care are specific faptul ca iconostasul are o singura usa duhovniceasca. Hramul bisericutei este Sfantul Nicolae.

Inaintam pe aleea din dale de piatra si cu mici bancute de lemn spre bisericuta veche din piatra, inchisa din pacate in acest moment. In jur in curte,scaune simple din lemn inconjoara adevarate mese ale tacerii, puse acolo spre odihna celor ce vin in pelerinaj…

Admiram foisorul din lemn simplu in care se afla fantana cu apa rece de munte atat de folositoare vara! .

Ajungem in spatele bisericii…Cimitirul vechi inconjoara partial aceasta ctitorie. Aici se odihnesc cei care au fost staretii acestei manastiri si care initial a fost locuita de calugari. Construita la inceput din lemn, mica bisericuta a trecut ca mai toate lacasurile de cult de la noi prin multe transformari determinate de istorie…Lacasul aflat intr-o zona de granita pe vremuri, a fost un reper de credinta ortodoxa a romanilor din muntii apropiati si din Ardealul invecinat!

In spatele bisericii se gaseste monumentul legionarilor ingropati in cimitirul de aici. Monumentul a fost ridicat în 1998 în memoria legionarilor ucisi în timpul dictaturii carliste. Coroane si flori asejate recent reamintesc de o pagina din istoria acestei tarii….

Ne intalnim cu o maicuta mai in varsta, o salut si indraznesc sa o intreb cate maicute au mai ramas in manastire. Stiam din anii trecuti ca doar sase calugarite sunt la manastire dupa redeschiderea acesteia in anul 1993 dupa ce desfiintarea ei avusese loc in anul 1958. Imi raspunde ca doar trei maicute au ramas acolo. O intreb de ce au plecat celelalte si imi raspunde ca nu au rezistat frigului iernii…Sunt doar ele trei intr-o izolare aproape totala nu departe insa de zgomotele civilizatiei…

Urcam scarile spre bisericuta mai noua, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului", construita din piatrã între anii 1835-1844. E un pic mai mare decat cealalta dar ofera aceiasi nota de intimitate si aceiasi dorinta de reculegere…Asistam cu discretie la o spovedanie facuita inainte de casatorie, a doi tineri localnici…Cerem voie tanarului preot sa fotografiem in interiorul bisericii. Ne permite acest lucru si facem cateva fotografii. Cele mai multe picturi din biserica sunt innegrite de fumul lumanarilor si de trecerea anilor. Bisericuta este frumoasa si nu pot sa nu remarc ca in scenele pictate pe peretii ei, femeile sunt imbracate in superbe costume populare muntenesti din zona de Nord a provinciei. Aici se tin slujbele religioase duminica si in zilele de sarbatoare. In stanga si in spatele ei se afla cimitirul …

E frumos, e liniste, culorile sfarsitului de toamna se amesteca in padurile din jur…Nu suntem decat noi, ultimii ramasi in interiorul micutei manastiri…Imi imaginez cat de frumos trebuie sa fie aici peisajul iernii! Iesim cu dorinta de ne reintoarce si in urmatorii ani…

Va invit insa si pe voi, ca in drumurile voastre facute intre Bucuresti si Brasov sa va gasiti un pic de timp si sa va opriti pentru cateva clipe macar in acest frumos loc, binecuvantat de Dumnezeu si unde credinta dainuie de secole!

---

VIZUALIZĂRI: 15817 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI