Circuit Maramureş (11) Mânăstirea Nicula, lăcaşul în care icoana Fecioarei Maria a plâns 26 zile şi nopţi

TIPĂREȘTE

Cu sute de ani în urmă, prin 1326, Nicula era o pădure deasă în care trăia un pustnic bătrân pe nume Nicolae. În amintirea lui, sătucul care începuse să se înfiripeze şi mănăstirea de pe deal s-au numit Nicula. Înscrisul în care se pomeneşte de biserica de lemn a mănăstirii care avea hramul Sfânta Treime datează din 1552. Trecând anii, obştenii au împodobit-o cu odoare după puterile lor. Nobilul local român Cupşa în 1681 a comandat unui preot zugrav din satul vecin Iglod o icoană a Fecioarei Maria cu pruncul. Preotul zugrav pe nume Luca a pictat-o cu culori din ierburi pe o scândură de brad. De jur împrejurul ei a pus o ramă groasă de 2cm, tot de brad. Aşezată la loc de cinste în biserică, după câţiva ani icoana a început să plângă. A plans neîncetat timp de 26 de zile şi 26 de nopţi între 15 februarie şi 12 martie 1699 aşa cum este consemnat într-un proces verbal al gărzii austriece care controla regiunea. Vestea acestei minuni s-a răspândit ca fulgerul în toată Transilvania şi peste graniţele ei. Oamenii veneau de departe să vadă icoana care îi însănătoşea şi-i scăpa de necazuri. Peste timpuri s-a păstrat cântecul cu care credincioşii o salutau ca pe o mamă adevărată: ˝Am venit Măicuţă să Te mai vedem/ Să-Ţi spunem necazul pe care-l avem˝. Căpătând o importanţă din ce în ce mai mare pentru creştinii ortodoxi, biserica de lemn a fost renovată în 1712-1714 fiind resfinţită cu hramul Adormirea Maicii Domnului. A funcţionat în continuare atrăgând în fiecare an pe 14-15 august mii de pelerini. Adunarea de la mănăstirea Nicula nu a convenit autorităţilor austriace astfel încât icoana a fost ascunsă între anii 1714-1782 fiind îngropată în pământ, apoi zidită. La mănăstirea Nicula a funcţionat timp de două secole o şcoală pentru tinerii din zonă şi în atelierele ei s-au pus bazele pictării icoanelor pe sticlă, artă care s-a răspândit în toată Transilvania (v. muzeul icoanelor pe sticlă de la Sibiel) Nici autorităţilor comuniste nu le-a convenit afluenţa de oameni aşa că au dus icoana la Arhiepiscopia Ortodoxă din Cluj unde a rămas timp de 40 de ani. În 1973 bisericuţa de lemn veche de peste 400 de ani a ars din temelii fiind înlocuită cu o bisericuţă tot de lemn strămutată din satul din apropiere Năsal. Abia după 1992 icoana Maicii Domnului a revenit acasă în biserica nouă de zid adunând în jurul ei mulţi credincioşi care-şi pun speranţele în puterea ei miraculoasă. Sunt multe mărturii despre vindecările date de puterea credinţei. Ele au fost adunate într-o carte publicată de stareţul mănăstirii preot arhimandrit Coroian. În seara din ajunul praznicului Fecioarei Maria se face înconjurul bisericii la lumina lumânărilor şi atunci mulţi credincioşi se târăsc în coate şi genunchi aşa cum am mai văzut la Bazilica Santa Maria de Guadelupe din Ciudad de Mexico sau în Czestochowa la mănăstirea Jasna Gora.

Biserica de zid a fost construită în 1875 datorită afluxului mare de credincioşi care nu mai încăpeau în bisericuţa de lemn. În 1938 iconostasul a fost înlocuit cu unul sculptat din lemn de tei care are în mijloc un loc gol în care a fost încastrată icoana făcătoare de minuni. Prin forma sa solară iconostasul este unic în arhitectura bisericilor ortodoxe.

După anul 2000, sub grija Arhiepiscopului Bartolomeu, mănăstirea a fost îmbogăţită cu un paraclis, o casă de creaţie în care se află şi reşedinţa mitropolitană, un atelier de pictură, bibliotecă şi un muzeu care deţine o colecţie de artă bisericească veche (icoane pe sticlă, carte veche cum sunt o biblie din 1795 şi un liturghier de la maănăstirea Horezu din 1711). Toate aceste lăcaşuri sunt în stadiu de finisaj şi la data la care am vizitat mănăstirea era în plin şantier.

Şi anul acesta, pe 14 august credincioşii au venit pe jos 7 km de la biserica Sf. Nicolae din Gherla până pe dealul mănăstirii Necula unde au înnoptat. Acolo au fost montate corturi şi saltele. Procesiunea a fost condusă de Înaltpreasfinţitul preot Andrei. Este al patrulea mare pelerinaj din ţară după cel al Cuvioasei Parascheva din Iaşi şi cele de la mănăstirea Prislop şi Sf Dimitrie cel Nou din Bucureşti.

WEB, dacă se poate: stirileprotv.ro/stiri/soc ... n-genunchi.html

---

VIZUALIZĂRI: 1403 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI