ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.02.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2013
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Bijuteria artei brâncoveneşti - Mănăstirea Horezu

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Manăstirea Horezu se află în partea de nord-vest a judeţului Vâlcea la poalele munţilor Căpăţânii şi în apropierea altor două mănăstiri renumite Bistriţa şi Arnota. Accesul se face mergând pe E81 direcţia Râmnicu Vâlcea-Târgu Jiu până în Bogdăneşti. De aici, cu 2 km înainte de a intra în oraşul Horezu se virează la dreapta pe DC 146 până în Romanii de Jos unde se află mănăstirea. Distanţa faţă de Râmnicu Valcea e de 44 km, drum asfaltat, bine marcat.

Mănăstirea Horezu a fost construită de Constantin Brâncoveanu în primii săi ani de domnie, în 1693 şi sfinţită în 1696 cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Este cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului datorită faptului că a impus în arhitectură şi pictură stilul brâncovenesc unicat în Europa. Stilul brâncovenesc este considerat o replică locală a renaşterii apusene. Mănăstirea Horezu a fost inclusă în 1993 în lista monumentelor din patrimoniul mondial Unesco. Denumirea mănăstirii vine de la huhurezi, păsări cântătoare care populau pădurile din jur. Meşterii care ridicau mănăstirea, de frica turcilor, lucrau numai noaptea acompaniaţi de cântecul huhurezilor. Complexul monahal de la Horezu este format din patru lăcaşuri sfinte la o distanţă de 50-100 m. de mănăstire. Dispuse ca braţele unei cruci, înafara incintei în apropiere mai sunt trei lăcaşuri vechi: biserica Bolniţă zidită de doamna Marica, schitul Sfinţilor Apostoli şi al Sfântului Ștefan. Mânăstirea propriu-zisă este formată din două incinte cea mai importantă fiind cea de a doua. Incinta exterioară are ziduri de piatră înalte menite să apere sfântul lăcaş de prădători. O poartă masivă de lemn, ferecată în fer putea fi închisă întru apărarea mănăstirii. Se intră printr-o poartă de piatră cu arcadă într-o curte interioară înconjurată de ziduri înalte. În mijlocul curţii se află biserica mare care s-a vrut necropolă a familiei Brâncoveanu. Este considerată o replică a bisericii de la Curtea de Argeş şi are o lungime de 32m şi înălţime de 14m. Este simetrică sub formă de cruce cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Uşa de la intrare este încadrată în marmoră iar pridvorul deschis este mărginit de coloane torsate de piatră. Deasupra uşii este pictată stema Cantacuzinilor (la origini Brâncoveanu era un Cantacuzin) şi a Ţării Româneşti. Pe pereţii pridvorului este pictată într-o manieră nouă neconvenţională Judecata de Apoi. Stilul brâncovenesc cuprinde elemente de modernitate faţă de frescele religioase executate cu 50 de ani în urmă, de exemplu de la Arnota construită în 1630. Pentru prima oară într-o biserică sunt pictate portretele meşterilor zugravi, scoţându-i din anonimat. În biserică sunt două candelabre de mare valoare: cel cu ouă de struţ dăruit de domnitor şi cele de argint de la doamna Marica. Într-o vitrină, la fel ca şi în celelalte mănăstiri vizitate, la loc de cinstire sunt expuse părticele de moaşte, cel mai însemnat fiind degetul sfântului Pantelimon. Se mai păstrează până astăzi turnul clopotniţă în care se află patru clopote cu greutate între 300kg şi 1000kg pe care este inscripţionat numele domnitorului. În casele domneşti care aveau rol de reşedinţă a domnitorului când vizita mănăstirea se află sala spătarilor. Se remarcă pe brâul de piatră al scării la locuinţa domnească însemnele Ţării Româneşti şi ale Moldovei, ca semne de început ale conştiinţei naţionale.Trapeza (sufragerie comună) are deasupra turnul paraclisului (capelă) domnesc. Mormântul de marmoră albă din pronaus a rămas gol întrucât doamna Marica l-a îngropat în taină pe Constantin Brâncoveanu la Bucureşti. Drumul lung până la Horezu nu ar fi fost ferit de ochii iscoadelor iar turcii ar fi putut profana rămăşiţele domnitorului. În biserică de mare valoare sunt pictura votivă cu întreaga familie şi neamurile domnitorului. Scaunul domnesc, iconostasul şi stranele din vremea domnitorului sunt sculptate în lemn cu motive florale brâncoveneşti. Catapeteasma dăruită de doamna Marica a fost sculptată în lemn de tei acoperit cu foiţă de aur. Picturile frescă aparţin unor zugravi locali care înafară de portretele sfinţilor au pictat şi scene laice luate din istoriografia religioasă cum ar fi viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Mânăstirea Hurezi a funcţionat încă de la început ca un focar de cultură din care a fost răspândit scrierea în limba română. Omul de mare cultură umanistică şi mitropolit Antim Ivireanu a fondat o bibliotecă unică în acele vremuri în sud-estul Europei. Aceasta conţinea atunci câteva sute de volume, majoritatea în limba română, azi depăşind 4000. Au fost tipărite calendarele lui Brâncoveanu, a fost înfiinţat un scriptoriu în care se făceau traduceri din greacă şi slavonă. Ansamblul monumental de la Hurezi a fost restaurat de mai multe ori, meritul fiind acela de a se păstra stilul şi picturile originale.

Nu cred că este român care să nu ştie despre moartea tragică a domnitorului Constantin Brâncoveanu dar readuc în memorie câteva amănunte biografice. A avut o domnie lungă de 26 de ani, perioadă în care datorită diplomaţiei sale şi a darurilor împărţite marilor puteri (otomană, rusă şi habsburgică), nu a avut niciun război. Sub domnia lui în Tara Românească au luat avânt arta, literatura şi scrierea în limba română. A pus bazele unui sistem fiscal modern orientându-se după cel practicat în cancelariile vestice. A înfiinţat scoli cu predare în română, greacă şi slavonă cum ar fi Academia (superioară) domnească de la Sfântul Sava, Scoala de dieci de la Colţea. A construit biserici în toată Ţara Românească dar şi în Moldova şi Transilvania, cea de la Sfântul Gheorghe cel Nou din Bucureşti, fiindu-i şi loc de odihnă. Principalele edificii construite de Constantin Brâncoveanu sunt, înafară de mănăstirea Horezu: manăstirile Sinaia, Govora, Antim, manăstirile Cotroceni şi Văcăreşti (demolate de comunişti), bisericile Sf. Gheorghe cel Nou, Stavreopoles, Colţea, palatele Mogoşoaia, Mitropoliei, Potlogi - reşedinţă de vară dar şi alte construcţii a căror amploare nu poate fi comparată decât cu cele edificate de regele Carol I. A adus în ţară pe cărturarul Antim Ivireanul, autor, tipograf, episcop de origine georgiană care devenind mitropolit, a tipărit sute de cărţi româneşti. Constantin Brâncoveanu avea o avere fabuloasă făcută în mare parte din birurile puse pe avutul populaţiei şi din ceea ce se numeşte azi tranzacţii bancare la Viena Constantinopole şi Amsterdam. Pe plan intern din cauza acestor constrângeri impuse populaţiei de rând şi boierilor au apărut nemulţumiri. Politica externă a fost reuşită până la un moment dat când a sprijinit material pe Petru cel Mare în războiul contra otomanilor din 1710-1711. Aflând de această trădare, turcii prin boierii Cantacuzini care aspirau la tron într-o ţară înfloritoare şi bogată au organizat prinderea lui. A fost dus la Constantinople împreună cu întreaga familie şi închis la Edicule. I-a fost confiscată întreaga avere. După patru luni de torturi în care i se cerea să renunţe la creştinism în data de 15 august 1714 a fost executat prin tăierea capului împreună cu cei patru băieţi şi ginerele. Execuţia a fost de o cruzime înfiorătoare, copiii fiind decapitaţi în faţa tatălui care-i îmbărbăta să nu-şi lase credinţa. Trupurile le-au fost aruncate în Bosfor iar capetele purtate ca trofeu pe străzile Constantinopolului. Soţia sa, doamna Marica cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului a tocmit oameni care au recuperat trupurile din mare. Au fost ascunse într-o mânăstire grecească în insula Halki, după care au fost aduse şi îngropate în mare taină în Bucureşti în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou în 1720. Doamna Marica este ceea care s-a ocupat de averea familiei, de veniturile moșiilor, situaţia conturilor din băncile din Europa, de numărul sălaşurilor de ţigani, de galbenii încasaţi pe exportul de grâne. Cu o artă a diplomaţiei cu care era înzestrat domnitorul şi un creier economic cum îl avea soţia, nu e de mirare cât de mare i-a fost averea şi cât de râvnită de turci. Martiriul în numele credinţei a bărbaţilor din familia Brâncoveanu le-a adus canonizarea, fiind denumiţi Sfinţii Mucenici Brâncoveni. La 15 august 2014 se vor împlini 300 ani de la tragica lor moarte.


[fb]
---
Trimis de Michi in 13.02.14 12:15:18
Validat / Publicat: 14.02.14 07:29:55
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în HOREZU.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 4212 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Brâu de piatră la casa domnească. Remarcaţi stemele celor două ţări Tara Romănescă şi Moldova
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 22700 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmaster13
[14.02.14 07:54:06]
»

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

amero
[14.02.14 08:01:07]
»

dna Michi multumesc ptr. acest rew.complet si frumos.

dupa ani de zile de cand am fost acolo imi amintesc raiul de flori din gradina manastirii la sfarsit de august, iar po24 ma indeamna sa mai merg pentru a revedea acee locuri mirifice

MichiAUTOR REVIEW
[14.02.14 08:49:35]
»

@webmaster13: Mulţumesc pentru atmosfera monahală sugerată cu dangăt de clopote şi cântec de păsărele.

Michaell
[14.02.14 20:25:56]
»

@Michi: Foarte frumoasa si interesanta descriere. Mi-ai improstpatat cunostintele primit la scoala in Romania despre aceasta tema. Foarte detailate si informatiile despre Brancoveanu. A facut intradevar mult ptr. Romania. Totodata cred ca nu trebuie trecut cu vederea faptul ca tot ce-a facut si ce-a ramas in urma lui, la urma urmei a fost realizat in mare parte din ,,scalparea,, supusilor lui, deci a taranului si a omului de rand. Oameni care in acele vremuri in mare parte erau analfabeti iar foamea si saracia crunta ii insotea de la nastere si pina la moarte. De aceste fiinte necajite nu se aminteste in vre-o carte de istorie. De un lacas de veci intr-o manastire nici vorba...

MichiAUTOR REVIEW
[14.02.14 22:27:10]
»

@Michaell: Polarizarea averilor a fost dintotdeauna numai că acum metodele sunt mai rafinate dar şi averile unora mai mari. Brâncoveanu ca şi alţi domnitori, conducând o ţară mică aşezată geografic între mari puteri a trebuit să-şi plătească cu vârf şi îndesat liniştea şi până la urmă tot n-a reuşit. Nu sunt istoric dar insistenţa cu care turcii îl somau să-şi lepede credinţa era tot în scop de a-i controla averea lui şi bogăţiile ţării. Culmea e că nu l-au dat jos prostimea ci rudele lui, boierii Cantacuzini care râvneau tronul, cum şi în zilele noastre se râvneşte puterea. Unde e putere sunt şi bani. Cât despre dări, astăzi se practică alte forme. E suficient să dai contracte unor firme din ţări puternice, să le acorzi facilităţi fiscale.Pe profitul realizat aici, firmele plătesc impozite în ţara mamă şi..quod erat demonstrandum. Ce e neapărat nevoie să te duci cu sacul de galbeni ca pe vremuri?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Michaell
[15.02.14 09:47:28]
»

@Michi: In mare parte de-acord cu tine. Sunt bineinteles si puncte, care, partial le vad altfel. Cum ar fi de ex. situatia firmelor din tari puternice, ca sa folosesc vorba ta. Traiesc intr-o tara cu multe ,,firme puternice,, si, ptr. ca ma intereseaza, in mare parte, le cunosc istoria. Ca atare am un mare respect pt. marea majoritate dintre ele. Ele practic ne dau de mancare aici, chiar si mie ca bugetar. Inovatiile si impozitele lor sunt baza acestei societati. Fara aceste companii si in ziua de azi, am fi nevoiti sa ne inhamam la jug precum faceau iobagii sub Brancoveanu. Dar sa le lasam pe astea. Nu-i locul potrivit...

Sa revin la Bracoveanu... mi-a placut intodeauna acel stil arhitectural, tipic si usor de recunoscut. Cum bine ai descris si in text, se regaseste la multe constructii istorice in Romania.

Poate asa trebuie sa fie... este nevoie de suferinta si saracia unor generatii, ca sa ramina in urma lor ceva.

Priveste castelele Neuschwanstein, Schwangau, etc. Construite de un nebun care a facut datorii mai rau decit statele din ziua de azi. A fost inlaturat de pe tron chiar din acest motiv. In ziua de azi aceste constructii sunt admirate de o lume intreaga si aduc Land-ului bavarez o gramada de bani.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
amero, Michaell, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Hurezi [Românii de Sus]:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.068828821182251 sec
    ecranul dvs: 1 x 1