BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ce a mai rămas din Mănăstirea Hotărani?
Cred că am mai amintit cândva despre biserica fostei mănăstiri din satul Hotărani. Am aflat despre existența acestei biserici atunci când - la sugestia cuiva - am vizitat mai multe lăcașuri de cult ruinate din zona Olteniei.
Numai în Olt sunt 12 biserici de lemn incluse în categoria monumentelor istorice, majoritatea situate în satele din nordul județului, lăcașuri vechi care ar putea alcătui, doar ele, un circuit turistic ceva mai altfel. În afară de acestea, cinci lăcașuri de cult, monumente istorice - Biserica "Sfinții Voievozi" din Hotărani (com. Fărcașele), biserica din Seaca (com. Poboru), biserica din Chilia (com. Făgețelu), biserica din comuna Sâmburești și biserica din satul Schitul - Deleni (com. Teslui) - sunt în stare avansată de degradare și așteaptă de multă vreme mila autorităților sau mila publică. Nu insist asupra acestui aspect. S-a discutat și se va mai discuta despre reabilitarea monumentelor istorice ruinate de la noi. Când și dacă se va rezolva ceva, rămâne de văzut. Deocamdată, aici, eu vreau să scriu câteva rânduri despre Biserica "Sfinții Voievozi" și ceea ce a mai rămas din Mănăstirea Hotărani.
Cum ajungem la Hotărani?
Pe DN 64, de la Slatina spre Caracal, din Dobrosloveni - pe DJ 642 - se continuă spre comuna Fărcașele. Drumul de 5 km din Dobrosloveni până în Hotărani, trece prin Reșca localitate care încă mai păstrează urme ale așezării romane Romula - "Mica Romă" - fostă capitală a provinciei Dacia Malvensis (sec. II-III), oraș locuit și în sec. IV-VI. La Reșca poate fi văzut ceea ce a mai rămas din Castrul roman Romula, multe din cărămizile lui fiind refolosite la construirea așezământului monahic de la Hotărani, la edificarea unor clădiri din așezările din jur sau fiind pur și simplu vândute.
Mănăstirea Hotărani - scurt istoric
Cum spuneam, la Hotărani, în suburbia fostei capitale a provinciei Dacia Malvensis - Romula, în sec. XVI (1587-1588), marele dregător al Țării Românești jupân Mitrea vornicul și soția sa Neaga, au ctitorit o biserică cu hramul "Sfinții Voievozi". Invazia turcească din 1612 a provocat mari distrugeri așezământului. După 120 de ani de la ctitorire, în 1707-1708, lăcașul a fost refăcut și pictat de jupân Matei Fălcoianu și de Gheorghe vornicul.
Tot ei, în scop de observație și supraveghere a văii Oltului, în partea de vest a incintei au înălțat un impunător turn-clopotniță, cu parter și trei etaje. În anul 1718, incendiile provocate de turci și de tătari au dus din nou la ruinarea așezământului. Din nou reparat, în anul 1750 așezământul a fost închinat Mănăstirii Dionisiu din Athos, Mănăstirea Hotărani fiind singura din Țara Românească devenită metoh al acestui așezământ monastic atonit.
După incendiul din 1801, la reparațiile din 1812, bisericii i s-a adaugat la exterior, lângă altar, o încăpere semicirculară (proscomidiarul) și, probabil, frontonul în stil neoclasic. De asemenea, se pare că tot la această reparație a fost eliminată turla. Pe la mijlocul sec. XIX interiorul a fost zugrăvit din nou păstrându-se totuşi o parte din vechea pictură.
O bună perioadă de timp, în chiliile călugărilor a funcționat o școală, primii dascăli fiind chiar monahii. În 1863, Mănăstirea Hotărani a fost scoasă de sub închinarea grecească, primul egumen român fiind Radu Şapcă - rămas în istorie sub numele de Popa Șapcă, preotul din Celei, revoluționar pașoptist, cel care a avut un rol important în organizarea Marii Adunări Populare de la Islaz (9 iunie 1848), cel care a binecuvântat revoluția și a dat citire Proclamației care prevedea - între altele - împroprietărirea țăranilor fără despăgubire.
După secularizare, lăcașul a devenit biserică parohială pentru credincioșii din Hotărani, parohia având pe atunci 258 de familii, respectiv 1086 de suflete.
Sfârșitul sec. XIX a adus lăcașului noi încercări. S-a intenționat vânzarea către un particular a corpului de chilii, a zidului exterior și chiar a turnului. Nemulțumirea localnicilor a salvat zidul şi turnul, cu toate acestea turnul a avut de suferit în urma incendiului din 1899.
Ce am găsit la Mănăstirea Hotărani?
Nu mare lucru. Doar ruine și o poveste tristă pe care zidurile încearcă să ne-o spună.
Într-o margine de sat, pe un câmp ușor în pantă, am văzut bisericuța modestă, dreptunghiulară, acum închisă într-o curte. Inițial, biserica mănăstirii era înconjurată de un zid puternic, din cărămidă, astăzi acesta fiind abia vizibil și doar pe anumite porțiuni. Caii și gâștele pasc în tihnă pe locul care a fost cândva incinta mănăstirii.
Sătenii și-au construit o nouă biserică, iar Biserica "Sfinții Voievozi", lăcașul de rugăciune al fostei Mănăstiri Hotărani, declarat monument istoric și de arhitectură religioasă, este acum o ruină. Deși este încă în picioare, este închis credincioșilor și nu poate fi vizitat în interior.
Am dat ocol îngrădirii protectoare, am fotografiat tot ceea ce am putut și am încercat să identific ceea ce mai citisem anterior - absida proscomidiarului adăugată la reparația din 1812, turla diminuată pe înălțime, pridvorul acum închis (inițial fusese deschis, mărginit de stâlpi robuști din zidărie, cu tavan boltit - unul dintre primele exemple de acest fel din arhitectura religioasă muntenească).
Pe zidurile coșcovite nu se mai văd decorațiuni. Doar două rânduri de cărămizi așezate în zimți, o pisanie imposibil de descifrat, locul gol al icoanei praznicare și rămășițele turlei cu urmele incendiului. Pe fațada vestică, în dreapta intrării ferecate în metal, arhicunoscutul semn cafeniu ne înștiințează că ne aflăm în fața unui monument istoric.
În curtea bisericii se remarcă o schelă metalică având rol de clopotniță, care susține toaca și un singur clopot. Mai observăm o fântână cu cumpănă construită în 2004 de Preot Crâng Mihail cu sprijinul familiilor Nicu Besnoiu, Ilie Cotocu și Cristi Crăciun, precum și un izvor captat, lucrare executată în 2002 de Barbu Marinel în memoria tatălui său Barbu Marin.
Turnul medieval de la Hotărani situat la aprox. 200 m vest de biserica fostei mănăstiri, se pare că a fost ridicat de Matei Fălcoianu, boier înrudit cu domnitorul Neagoe Basarab. Ca parte a curții sale boierești, turnul servea drept punct de observație și de veghe asupra văii Oltului. S-a presupus și că turnul a fost construit de călugării de la mănăstire, rolul acestuia fiind de clopotniță.
Turnul robust și auster, declarat monument istoric, este pătratic, cu parter și trei etaje. Parterul este străbătut de un gang boltit, iar încăperile de la etaje sunt pardosite cu lemn masiv. Construcția este în bună parte degradată, spărturile din acoperiș fiind vizibile de la mare distanță. Trecerea vremii, dar și incendiul devastator din anul 1899 au provocat monumentului pagube însemnate.
Atât Biserica "Sfinții Voievozi", cât și Turnul medieval de la Hotărani, monumente istorice de importanță locală și națională, necesită urgente reparații.
Trimis de iulianic in 27.12.20 21:33:04
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CARACAL.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.16397272 N, 24.41325278 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Mănăstirea Hotărani [Hotărani], CARACAL" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc) @webmasterX: Da, poziționarea este OK!
” Ce am găsit la Mănăstirea Hotărani?
Nu mare lucru. Doar ruine și o poveste tristă pe care zidurile încearcă să ne-o spună.
Trist.
Nu stiu daca e in firea noastra, dar eu revin in locuri vizitate si am multe exemple de constructii ruinate si parasite de care m-am bucurat candva vazandu-le "in viata".
Sarbatori fericite! Numai bine! ????
@Dan&Ema: La Mănăstirea Hotărani nu am fost acum pentru prima oară. Am revenit după vreo 10 ani cred, dar n-am sesizat schimbări în bine la monumentul istoric. Îngrădirea, da, este bună și se vede o oarecare preocupare în protejarea bisericii - monument. Nu se observă însă nimic la capitolul restaurare/refacere. Localnicii cu siguranță nu sunt interesați. Ei au biserică nouă. În rest... se așteaptă fonduri.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2019 Ruine din județul Olt – Hotărani și fântâna de graniță (III) — scris în 16.10.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ