Manastirea Frasinei - locul unde se indeplinesc dorinte

TIPĂREȘTE

Va voi povesti acum despre o calatorie ce ma marcat intr-un mod deosebit si anume vizita la Manastirea Frasinei (Valcea).

Voi incepe prin a va marturisi de ce am ales aceasta calatorie... eram f. suparati ca nu ne binecuvanta si pe noi Doamne-Doamne cu un BB si la indrumarea unei colege (f. credincioasa) de serviciu am trimis si eu o rugaciune pt. aceasta dorinta la manastire (asta fiind prin decembrie 2005); ma mai rugasem la multe bisericii, cu ritualurile cuvenite, insa... nimic. Ei bine va spun sincer ca in primavara lui 2006 eram insarcinata :), nu am putut sa nu ma gandesc imediat ca este raspunsul rugaciunii trimise cu atat speranta la aceasta manastire. Si iata motivul vizitei la lacasul sfant, cu bb, cu tot, ca sa lasam si noi ceva pe acolo drept multumire pt. rugile ce ne-au ajutat.

Am plecat din bucuresti dimineata devreme caci nu prea stiam drumul decit de pe net. , am intrat din DN7 - ramnicu-valcea, gura vaii (10km) si apoi am facut undeva stanga pana in Muereasca, tin minte ca era aprope ca un drum de munte (cu serpentine), dar ne- amenajat doar colb si pietre, uneori credeam ca nu-i nimic pe acolo caci nu urca, nu cobora nimeni, dar noi am tinut-o drept pana ce am gasit undeva pe stanga un ansamblu de cladiri ce semanau cu o cetate, am oprit sa intrebam si culmea... eram unde trebuia, ulterior am intrebat o doamna mai in varsta si ne-a spus ca biserica aceea mare si semeata se numea'' Biserica Mare'' cu hramul ''Adormirea Maicii Domnului'', ne-a mai spus dumneaei (vorbareata de altfel) ca aceasta ar fi fost ctitorita de Sf. Calinic de la Cernica, ne-am unflat un picut in pene (noi fiind din cernica) am multumit si am vrut sa pornim mai departe, insa tot dumneaei ne-a spus ca ar trebui sa ne oprim, aratandu-ne o placuta mare chiar inaintea inceperii unei curbe pe care scria, si am sa redau exact pt. ca m-au cam trecut ceva transpiratii cind am citit... ''Acest sfint locas s-a cladit din temelie spre a fi chivasie de parintii monahi si findca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici-un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarire sa aiba blagoslovenia Lui Dumnezeu, a smereniei noastre si sa vina asupra lor fericitul bine''. Tocmai cind citeam aceasta, apare un preot si intreaba cine este cu masina ca ar dori sa-l duca pana sus la manastire, bine inteles ca sotu' si iata-ma cu pruncul in brate in mijlocul drumului cautand sa ma strecor pintre minunatii brazi, tuja de 4-5 m, sa pot ajunge la biserica, trebuie sa va mai spun ca era o liniste de-ti auzeai respiratia, parea parasit tot locul si desi eram practic inconjurati de padure nu se auzea nici macar o pasare.

Am intrat in biserica, nimeni, la intrare am vazut intr-o tavita niste bani si apoi multe lumanari, am banuit ca pot lua si eu cateva adaugand banii cit ma lasa inima caci nu era nici-un pret afisat pe nicaieri.

Biserica pe interior era pictata magnific, nu era f mare si nici nu era nimeni inauntru. Am iesit apoi si cum sotul inca nu se intorsese am umblat si eu ''gurita casca'' peste tot, undeva in dreapta bisericii erau citeva trepte sapate in stanca si la baza acestora erau mese lungi cu scaune si citeva persoane serveau masa, nimeni nu parea ca mi-ar da atentie (eu vroiam sa gasesc un preot sa-i las un acatist de multumire si ceva banuti), asa ca am urcat spre chiliile ce aratau ca si cabanutele de la munte. Aici am gasit un preot f. batrin, cu o barba mare alba (spiridusul meu fremata tot in bratele mele), o privire atit de blanda si cu ochii numai la puiutul meu. L-am intrebat cum se procedeaza si am facut in tocmai, am aflat apoi inca un lucru ce ma impresionat, si anume, ca daca vroiai puteai sa gasesti acolo gazduire (in chilii) si masa gratis (frumos, nu? ).

Intr-un final a venit si sotul meu, insotit de alt preot ce trebuia sa coboare de aceasta data, si mergind cu dumnealui din nou spre biserica (sa o vada si sotul) l-am intrebat cum reusesc sa intretina atat se minunat florile si brazii si tot ce se afla in curtea bisericii iar dumnealui mi-a raspuns... ''este pamantul Domnului tata''. Am descoperit la '' a- 2- a'', vizita ca la baza intregului ansamblu era si un rausor, ne-am asezat si am asculta susurul lui pret de 30', nu ne tragea deloc ata sa plecam, aveam asa o liniste interioara instalata in suflet ca as fi stat acolo ''o vesnicie'', fara sa ma clintesc, ce a fost si mai ''ciudat'' spiridusul meu (de altfel f. agitat si zvarcolici) s-a incadrat perfect in peisaj si parea atat de fascinat de o vaca ce pastea mai in susul raului, incat nici nu ne-am dat seama ce repede au trecut minutele.

Intr-un final am hotarit ca a meritat sa facem aceasta calatorie, am multumit Domnului ca ne-a adus aici, si pt. ''ce'' ne-a adus aici si am plecat fericiti spre casa. In speranta ca nu v-am plictisit f. tare am sa inchei spunandu-va ca ar trebui in clatoriile dvs. sa include-ti si acest minunat colt de rai aducator de liniste si infaptuitor de minuni.

---

VIZUALIZĂRI: 47276 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI