Schitul Dragoslavele – Stavropighie Patriarhală

TIPĂREȘTE

Da, știu! E ciudat termenul din titlu și puțin utilizat în mediul mirean. O stavropighie este o mănăstire sau biserică care se află direct sub oblăduirea Patriarhului, termenul grecesc însemnând „așezarea unei cruci” (patriarhul era cel care trimitea crucea pentru punerea temeliei edificiului religios). Ei bine, un asemenea locaș de cult se află în localitatea Dragoslavele din județul Argeș .

De mai multă vreme doream să mă opresc în acest loc aflat pe culoarul Rucăr-Bran, dar momentul s-a ivit abia în această vară când ne întorceam din minivacanța petrecută la Casa Dintre Văi (vezi impresii), înainte de a vizita și inedita biserică din Bilcești (vezi impresii).

Poziționare și acces. Circulând pe DN 73 prin localitatea Dragoslavele, în dreptul unei stații de carburanți virăm pe strada Fabrica de Mobilă, urmărind indicatorul special spre monumentul istoric. În stânga și în dreapta văii se înalță culmi împădurite, străjuite de Piatra Dragoslavelor, un vârf de peste 1400 m. Traversăm un pod îngust peste râul Dâmbovița și virăm stânga pe un drumeag pietruit; la circa 450 m distanță de drumul național ajungem în fața unei portițe ce ascunde cărarea spre biserica de lemn.

Scurtă istorie. Primul patriarh al României, Miron Cristea, cumpără în 1927 o parcelă de pământ și o vilă în zona satului Dragoslavele; obștea moșnenilor din așezare donează la rândul său 3 hectare de teren. În perioada imediat următoare se restaurează vila și se construiesc altele două cu ajutorul preoțimii muscelene, astfel că în 1929 se stabilește aici reședința de odihnă a Patriarhului.

Patriarhul Miron Cristea aduce în 1929 la Liceul Militar Predeal din Borșa Maramureșului o biserică de lemn de sfârșit de veac al XVII-lea. În 1949 patriarhul Justinian Marina mută biserica în satul argeșean și întemeiază schitul Dragoslavele. În prezent schitul Dragoslavele și vilele din complex continuă să joace rolul de Reședința Patriarhală de odihnă.

Vizita la schit. Lăsăm autoturismul într-un spațiu un pic mai larg, lângă o troiță de lemn. De pe această costișă de deasupra satului se vede foarte bine Piatra Dragoslavelor, un vârf muntos învăluit în vegetație până aproape de piscul stâncos. Intrăm pe portiță și pe o alee urcăm ușor spre biserica zveltă de lemn, pe sub o boltă de conifere.

Biserica de lemn e așezată pe o temelie înaltă de piatră (adăugată datorită declivității terenului), are pereți din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă. Poartă hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” , la care s-a adăugat în 2010 hramul „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” . Împărțirea e clasică: altar, naos și pronaos. Turla cu foișor are o balustradă frumos traforată și adăpostește clopotele așezământului.

Ne-am plimbat în jurul edificiului religios, nu pentru prima oară uimiți de trăinicia lucrării și măiestria meșterilor lemnari și admirând băncile de lemn cu spătar în formă de soare. Urcăm câteva trepte pe ceardacul pigmentat de roșul mușcatelor și admirăm ușa locașului de cult pe care este pictat „Sf. Gheorghe” și care este înconjurată de un ancadrament de lemn sculptat cu diverse motive (rozeta solară, torsadă, pomul vieții).

Deși nu se află nimeni în curte ușa bisericii este descuiată astfel că putem intra pentru un minut de reculegere și pentru a privi interiorul zugrăvit în stil naiv pe un strat subțire de var sau fâșii de pânză (adăugate ulterior la mutarea din 1949, retușuri pictate și de părintele Sofian Boghiu). Catapeteasma din lemn de tei e frumos sculptată, la fel și stranele. Ferestre de mici dimensiuni abia lasă câte o dâră de lumină să pătrundă în universul sfinților pictați pe pereții de lemn.

Aprindem afară la lumânărar câte o „lumină” , vedem și noul altar de vară de lângă biserica de lemn și, printre zăbrelele altei portițe, ne minunăm de frumusețea arcadei de trandafirași roz care împodobesc aleea ce te conduce către vilele reședinței patriarhale.

Am stat circa 30 de minute la Schitul Dragoslavele într-o atmosferă de liniște și un peisaj natural deosebit. Recomand celor care au câteva zeci de minute libere în programul turistic care include o traversare prin Culoarul Rucăr-Bran.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 784 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI