Reghin pe repede 'nainte

TIPĂREȘTE

Despre unde am dormit la Reghin si unde am mancat am povestit aici si aici. Acum vreau sa va povestesc cate ceva despre oras si ce am reusit noi sa vedem acolo. Ca sa intelegi acest oras si locuitorii lui trebuie mai intai sa afli cate ceva despre el, asadar cu jutorul prietenului Wikipedia ro.wikipedia.org/wiki/Reghin va voi oferi mai intai cateva informatii:

Reghin (denumire veche Reghinul Săsesc, Regin, denumire în dialectul săsesc Reen, Ree, Rę, Rî, Rîn, în germană Sächsisch-Regen, Deutsch-Regen, Reen, Räen, Rennmarkt, Reensmarkt, în maghiară Szászrégen, Nagyrégen, Régen, Régön) si are o populație de 33.281 locuitori (2011) astfel: 62.57% romani, 24.79 % maghiari, 6.22 % romi si 5.68% nu se cunoaste apartenenta etnica.

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. [

Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun".

Ca si distante, el se afla la 30 km de Tg. Mures si 370 km de Bucuresti, ceea ce nu pare chiar de speriat, dar daca la dus am facut 7 ore, la intors am facut 8, asa incat desi este o zona superba este o zona de tocat nervii.

Dar sa revenim la oras care saracul nu are nici o vina. Asa cum v-am spus am ajuns vineri seara putin peste ora 23.00, nefiind foarte atenti la ce este in jurul nostru (si adevarul ca in noapte nu prea iti mai ardea de admirat ceva). Ne-am cazat (as reveni acolo oricand) si asta a fost tot in prima seara (normal ca pana am rezolvat tot ce mai aveam eu toti dormeau dusi iar ceasul arata ora 1.30). Scularea (surprinzator) a intervenit pe la ora 7.40 si putin cam buimaca, eu care speram sa ma scol mai devreme si chiar sa fac o tura pe afara, asa ca am facut o schimbare de planuri, am asteptat sa se trezeasca toata lumea si am mers la masa. Dupa micul dejun copiii au urcat in apartament iar noi parintii am iesit la plimbare. Acum ca sa fiu cinstita parintii partenerei au zis si ei ca vor sa se plimbe putin, dar nu cred ca se asteptau chiar sa-i „tarasc” atata.

Imi facusem planurile de acasa, scosesem harti ce sa vad si pe unde si in final n-am folosit nimic. Mai mentionez ca orasul are multe stradute destul de inguste si multe meandre, care cand urca cand coboara fiind construite tinand cont parca de relief. Astfel, primul loc catre care ne-am indreptat a fost:

Biserica Evanghelica-Luterana

Aceasta mai este numita si Biserica Saseasca si era la cel mult 2 minute de pensiunea unde eram cazati. Are un turn inalt de 47m fiind astfel usor vizibila din oras. Construirea acestui lacas de cult se pare ca dateaza din 1330, insa realizata in etape (1330,1400,1630,1778) pornind ca inceput in stil gotic.

Acum ce sa va spun, daca bisericile ortodoxe am inceput sa le mai invat cat de cat, despre alte biserici cred insa ca mai greu si daca am sa va pun aici doar despre aceasta biserica ce am gasit pe net nu o sa ma credeti in vecii vecilor ca si daca mi le-ar fi spus cineva le-as fi retinut. Dar pentru exercitiu  incercati sa cititi mai jos cate ceva despre acest lacas si o sa ma intelegeti. Dintr-un alt punct de vedere si mie mi s-a parut interesant sa citesc.

enciclopediavirtuala.ro/m ... ment.php?id=214

De acolo am zis sa ne mai uitam in jur sa vedem ceva in putinul timp avut la dispozitie, si am vazut turla unei biserici asa ca ne-am zis, hai din nou la biserica. Drumul coboara si ai o senzatie tare placuta admirand case in jur. Pe masura ce ne apropiam am constatat ca vom ochi nu doar un iepure, ci doi deoarece erau 2 biserici una langa cealalta. Ma pricep atat de bine la biserici incat doar pe prima am nimerit-o, era ortodoxa  si atat, ca in biserica nu am reusit sa intram, am tras de toate usile posibile si nu am putut intra. Asadar aceasta fiind Biserica Parohia Sf Gheorghe, am facut doar niste poze, inclusiv la afisajul cu taxe, care nu stiu daca erau cele reale sau doar cele afisate deoarece: taxa botez, cununie, inmormantare si pentru clopote era trecuta suma de 50 lei, cifre valabile din decembrie 2015.

In fata bisericii (de fapt in fata celor 2 biserici) este un spatiu placut de relaxare, cu banci si spatii verzi, precum si cu jeturi de apa tasnind parca din pamant.

Vecina cu aceasta biserica este o alta, care din punct de vedere confesional nu-mi spunea cui apartine asa ca ne-am apropiat si primul lucru pe care l-am remarcat din exterior este o cladire alba cu acoperis gri, cu o geometrie mai aparte si doar prezenta crucii pe acoperis indica prezenta unei biserici. Pe masura ce ne apropiam si priveam (de la distanta deocamdata) prin geamurile de deasupra intrarii se vedeau ceva picturi in interior si ne gandeam daca aici vom putea intra sau nu. Astfel ne-am lamurit la intrare citind un afis apel de strangere de fonduri pentru realizarea statuii cardinalului Alexandru Todea ca urma sa intram in Biserica Greco-Catolica.

Aceasta biserica este cu totul altfel fata de ce am vazut pana in prezent in bisericile prin care am trecut, intri intr-un fel de pridvor (daca ar fi sa comparam cu bisericile ortodoxe) dupa care dupa ce urci niste trepte intri in biserica care este un spatiu foarte vast si inalt, cu o arhitectura aparte.

Constructia ei a inceput in 1990 si in interior se mai vede ca se mai lucreaza inca. Este greu sa o descrii deoarece cred ca este pentru prima data cand intru intr-o astfel de biserica si am incercat sa o cuprind atat cat am fost in stare. Ca este „sclipitoare”, da se poate spune asa deoarece predomina auriul care este culoarea predominanta a partii superioare inclusiv a tavanului.

In rest multe reprezentari ale sfintilor, multi ingeri pictati, bancutele sunt dotate cu pernute pentru confort si de asemenea sunt prezente cartile de rugaciune, asezate cu coperta la interior (eu pentru poza insa am intors una insa facand listarea pozelor cea cu coperta vizibila nu a mai intrat in numaratoare).

Foarta bogata in decoratiuni mi s-a parut zona altarului.

Am iesit din aceasta biserica care pot spune ca mi s-a parut fascinanta si ne-am gandit incotro sa o mai luam, fara a ne indeparta prea mult de pensiune insa totusi intr-un fel de circuit si am zarit alte turle de biserici si am zis sa fie tot biserici. Spre norocul nostru urmatorul obiectiv a fost reprezentat de biserica romano-catolica. De ce am spus „spre norocul nostru” deoarece fiecare biserica din acest periplu apartinea unei alte comunitati si a fost o experienta mai mult decat interesanta.

Biserica romano-catolica care asa cum am aflat de aici

youtube

“a fost construită in timpul împărătesei Maria Tereza. Construcţia s-a finalizat în 1781, urmată de sfinţirea acesteia. Biserica cu o singură navă este în formă de cărămidă, reprezentativă barocului târziu. A trecut prin multiple renovări şi reparaţii. În ultimele decenii s-a prelungit balustrada, astfel s-a mărit capacitatea de găzduire. Vechile ferestre au fost înlocuite cu alte 12 bucăţi de vitralii, care înfăţişează personalităţi marcante ale poporului maghiar, regi şi sfinţi. ”

Si aceasta este una interesanta, mai ales pentru ca apartine unei alte comunitati astfel incat am incercat sa o studiez atat cat ne-a permis timpul, dar si in masura in care era ceva nou pentru mine. Inca de pe strada alaturata am vazut inscriptionat pe acoperis un an si am presupus ca este anul constructiei (1784 desi sursa citata mai sus spune 1781, dar la o asa vechime mai conteaza trei ani?) insa cum intri in curtea acestei biserici esti intampinat de o parte si de alta de 2 statui (o sa le vedeti si in poze) si ceva mai in fata pe o alee in stanga o statuie reprezentand un prelat iar la baza acestei statui o emblema cu diferite semne stilizate. Nu am putut sa-mi dau seama ce reprezinta semnele (si nu era nimeni prin zona) astfel incat nu stiu cum sa vi le explic, ramane doar sa vedeti pozele.

Despre acest prelat insa am aflat (noroc cu prietenul google) ca este vorba de Marton Aron, episcop romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia, anticomunist convins (arestat chiar in perioada 1949-1955) si citand din sursa de mai sus: “În iulie 1949 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop „ad-personam” de către papa Pius al XII-lea. ”

Tot in curte (pe o latura a bisericii) se mai vad diferite alte busturi pe care le-am fotografiat insa de la distanta nevrand sa calc iarba minunata din curte.

Pe placa aflata sub o alta statuie la intrarea in biserica scrie “Boldog Gisella”, normal ca am cautat din nou cu ajutorul prietenului aceste 2 cuvinte si am descoperit biografia lui Ferice Gisella (Boldog inseamna fericit in maghiara), o printesa bavareza, sotia lui Stefan I al Ungariei si care a trait in perioada 984-1065, o mare sustinatoare a catolicismului (a fost si stareta) si care a fost beatificata in 1911. Bustul care se afla fata in fata cu bustul ei am presupus ca este al lui Stefan I al Ungariei (din greseala in poza nu am prins si placa de sub bust).

Exact deasupra intrarii se afla un vitraliu minunat. Intotdeauna vitraliile m-au atras prin felul in care sunt lucrate, migala deosebita si tot ceea ce este necesar pentru a face realiza un vitraliu.

Am intrat si in biserica si aici iarasi am ramas surprinsa de alcatuirea interioara a bisericii. Peretii sunt zugraviti intr-o culoare calda ca si fond si cu picturi tematice pe fond gri amplasate in partea superioara a bisericii mai ales.

Altarul este frumos reprezentat, simplu dar cu o eleganta aparte. Vitraliile amplasate pe cele 2 laturi lasa lumina sa patrunda in biserica dandu-i o stralucire aparte.

Am iesit din biserica si am vrut sa mai fac ceva poze dintr-o curte alaturata, care iti dadea senzatia de o pensiune. Am aflat ulterior (citind pe o placuta) ca acolo era “Centru de zi de dezvoltare si educatie timpurie, precum si ingrijire la domiciliu”.

Cativa pasi mai incolo am dat peste o alta biserica, pe care din nefericire nu am putut sa o vizitam, poarta era inchisa iar in curte mai multe persoane culegeau via.

Biserica reformata, caci despre ea este vorba este o biserica “noua” prin comparatie cu celelalte, anul constructiei fiind 1889.

Pe turla din fata (de fapt unica) exista 2 mentionari, prima a victimelor din Primul Razboi Mondial si cea de-a doua, a victimelor din cel de-al doilea Razboi Mondial.

Mai exista niste inscriptii pe niste pietre in curte insa cum nu cunosc limba maghiara am facut doar cateva poze si atat.

Cum cercul nostru se apropia de inchidere, am zis sa vedem ce mai intalnim in drumul nostru, astfel incat urmatoarea oprire a fost in zona de centru, acolo unde exista si Primaria/ Consiliul local dar si Parcul Central. Aceasta zona este de altfel “semnalizata” corespunzator existand un indicator care spune “Ansamblul urban str Petru Maior”

Avand in vedere ca ne aflam in fata Consiliului Local dar si a parcului, in ambele locuri erau perechi de tineri casatoriti care faceau poze gandindu-se la un viitor frumos. Pana si masinile erau personalizate.

Cum insa scopul vizitei noastre prin Reghin era altul durata calatoriei a trebuit scurtata astfel incat am inchis cercul admirand si niste vitrine in timp ce pasii se indreptau spre pensiune.

Acum ce pot sa spun, as mai fi mers a doua zi dimineata, lasandu-i pe ceilalti sa doarma astfel incat la 7.30 dupa ce s-a facut lumina am mers sa deschid usa la balcon si spre neplacuta mea surpriza ploua de mama focului, astfel incat mi-am pus pofta in cui si de ciuda mi-am facut bagajele si m-am bagat in pat.

Dar pentru ca studiasem ce as mai fi vrut sa vad (nu neaparat dimineata ci la modul general) am sa va spun:

- Muzeul etnografic gazduit de o cladire construita in anul 1892 si despre care am citit urmatoarele:

“Patrimoniul muzeului cuprinde 49 de colectii: etnografie, arta populara, creatie artistica, colectii de arhiva etc.

De o mare valoare sunt si instalatiile tehnice folosite in trecut, precum: presa de ulei, moara de apa sau teascul pentru struguri. ”

- Muzeul de stiinte naturale “Khol Stefan” aflat in incinta grupului scolar "Lucian Blaga" si care cuprinde peste 1400 exemplare conservate, ingloband o mare parte din ornitofauna tarii, 164 mamifere, 1000 de cranii de mamifere, 3600 schelete de pasari, pesti si reptile, etc.

- Padurea Rotunda (mai mult sau mai putin din cauza de defrisari)

- Biserica de lemn “Petru Maior” – o bisericuta de lemn din Reghin, foarte veche si care poarta hramul “Sfintii Arhangheli” si despre care citisem urmatoarele:

„Situata la marginea orasului in Reghin-Sat, Reghinul maghiar, a fost construita in anul 1744 din barne de brad nelacuite. In decursul timpului a suferit mai multe modificari in 1760,1790-1791,1857. Este un monument de arta, dovedind iscusinta mesterului popular in prelucrarea lemnului. Altarul are forma poligonala cu sapte fete. Aripile de la incheieturile altarului, sânurile si pridvorul sunt bogat decorate. Din pictura veche facuta de zugravul Toader in 1760, se mai pastreaza cea din altar si cea de pe tâmpla. ”

- Colectia Oologica Kalaber Ladislau, cea mai complexa colectie oologica din tara si din Sud Estul Europei continand oua de la 218 specii de pasari clocitoare din Romania, respectiv Europa dar despre care am inteles ca a fost inchisa deoarece a decedat proprietarul (Adresa: Eminescu nr. 2)

- mi-ar fi placut sa fac o plimbare prin parcurile lor: Parcul Tineretului, Parcul Central. Parcul Nou, dar sa si vad un parau cu un nume interesant (si probabil cu o poveste pe masura) Paraul Temnitei

Un alt loc in care imi pare rau ca nu am putut ajunge este reprezentat de Pădurea de stejari seculari de la Mociar, despre care am citit:

“nu e colorată şi nici nu sare în ochi. Însă are genul acela de frumuseţe sălbatică, ce dă un sentiment de natură puţin atinsă şi de pustietate. E presărată cu copaci rari, chiar în apropierea civilizaţiei. Totul pe un teren înalt şi mlăştinos. Se întinde pe circa 48 de hectare, aşa că ai pe unde să rătăceşti sau să te rătăceşti.

În Pădurea Mociar nu sunt însă numai stejari. Mai găseşti şi plopi, carpeni şi frasini. În plus, ca în orice codru de la noi există şi câteva căprioare şi mistreţi, ziua se aud ciocănitorile, iar noaptea îşi fac apariţia păsările răpitoare.

Si daca tot aveam scoasa harta orasului Reghin am mai vazut ceva interesant ca si nume – “Sala Regatului”, oare ce-o fi? Scormonind am aflat ca este vorba de Martorii lui Iehova, asa ca pas. Exista si biserica baptista si adventista in Reghin si probabil ca inca multe altele (binenteles ca ortodoxe sau catolice inca cateva)

Intr-un cartier marginas al orasului (Apalina) am intalnit o mentionare a unui castel si anume Castelul Huszar. Mi-ar fi placut sa fac o vizita acolo chiar daca am citit ca a cam ajuns ruina fiind lasat in paragina.

Si pe drumul spre Tg Mures (la vreo 10 km de oras) am mai dat peste o indicatie spre castelul Balintitt (nici acolo n-am mers).

Din cele citite, judetul Mures are 26 de astfel de castele care sunt lasate sau nu in paragina sau au alte destinatii.

Nu-i asa ca aveti ce vedea daca veti poposi pe acolo macar o data? Si poate chiar de zilele orasului care au loc de regula in al doilea weekend al lunii iulie (anul acesta au fost insa in perioada 22-24 iulie) deci trebuie verificat.

Va urez calatorii placute si va invit sa vedeti pozele precum si filmuletul in care veti regasi o parte din cele vazute de mine prin Reghin pe repede’nainte.

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 6527 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI