Calatorie in tara vesnic verde / Circuland pe partea stanga!

TIPĂREȘTE

Am fost in Irlanda în decembrie 2009 pentru o perioada de 12 zile, dar impresiile despre sejur o sa le scriu in alt topic, deoarece acum vreau sa scriu cate ceva despre transportul tur-retur cu avionul si cel local prin Dublin. Fac asta ca sa nu fac un topic de cateva pagini.

Sotia mea a fost foarte inspirata cand a facut rezervarile de bilete de avion si plata cu 2 luni inainte, platind astfel 550 euro (2 adulti+1 copil, tur-retur) în loc de 1520 daca le luam cu 2-3 zile inainte. Adevarul e ca am mai platit ceva la aeroport, la imbarcari, deoarece nu am fost foarte atenti la optiunile bifate. Am uitat de bagaje si a trebuit sa platim in numerar 54 euro la Otopeni (18 euro/bagaj x 3 valize). In Dublin am platit mai putin, adica 30 euro, deoarece erau numai 2 valize si am facut-o pe internet (15 euro/bagaj x 2 valize). Cu totul, avionul ne-a dus la 634 euro, oricum super-multumitor fata de 1520 euro.

La dus avionul a plecat cu o intarziere de 45 min. iar la intoarcere de 1 ora si 30 min, dar tinand cont de conditiile de iarna cu zapada si gheata, am zis ca nu e o problema prea mare. Zborul cu firma AerLingus este direct si dureaza 3 ore si 40 min. Desi este compania nr. 1 din Irlanda, AerLingus pare mai mult o companie lowcost - tot ce se ofera in avion este contracost, dezordine in buzunarele scaunelor, pe alocuri lipsa pungilor pt. rau de avion etc.

Transportul in comun in Dublin:

Nu exista metrou.

Sunt doar 2 sau 3 linii de tramvai, iar acestea fac legatura intre periferii si centru. Un bilet tur-retur 4,5 euro/pers – se genereaza automat la aparatele din fiecare statie si au costa diferit in functie de distanta pt. care optezi, dar oricum este foarte scump.

95% din transportul in comun e asigurat de celebrele autobuze etajate (double-decker, parca?) care sunt prezente si aici, ca si in Londra, intr-un numar foarte mare. Nu am circulat cu niciunul dar am inteles ca si acestea sunt scumpe, dar nu ca tramvaiul.

Pentru turisti exista niste autobuze etajate, cu partea de sus descoperita (pt. luna decembrie e o adevarata minunatie sa mergi cocotat la etaj) si care fac circuite prin oras pe la cele mai importante obiective turistice. Pentru o persoana costa 15,50 euro/zi si poti cobori si urca de cate ori poftesti la fiecare obiectiv in parte. Noi am circulat cu linia rosie, dar am mai vazut si verzi. Nu ai voie sa te urci in autobuze de culori diferite. Atentie la programul de lucru: in decembrie la ora 16,00, cand deja e intuneric, pleaca ultimul autobuz in circuit.

Am aflat ca exista un gen de autocare la aeroport care asigura transportul calatorilor prin toate cartierele Dublinului, dar nu stiu tariful biletelor.

Circulatia cu autoturismul:

Carburantul scump: benzina 1,22-1,25 euro/l, motorina 1,16-1,19 euro/l

Bineinteles, Irlanda e una dintre tarile care are circulatia pe celalat sens. Pentru cine nu a condus o masina cu volanul pe dreapta, comenzile sunt la fel ca la cele cu volanul pe stanga, singurele diferente fiind, bineinteles volanul pe partea cealalta si faptul ca trebuie sa schimbi vitezele cu mana stanga. Pentru mine, care am condus vreo 70 de km (mai mult pe autostrada), mana dreapta imi pleca din obisnuinta si cauta maneta schimbatorului pe cotiera usii, apoi cand incercam cu stanga parca mestecam cu facaletul in ceaunul cu mamaliga. Te obisnuiesti foarte repede cu schimbatorul, problema mai mare e cu circulatia pe partea stanga: toate prioritatile sunt exact invers decat la noi, cea de dreapta devine de stanga, cea de stanga din giratoriu devine de dreapta. Cand ajungeam intr-o intersectie de 2 bulevarde, fiecare cu mai multe benzi, ma luau caldurile deoarece nu reuseam niciodata sa imi dau seama pe ce banda trebuie sa ma inscriu dupa viraj. Noroc ca au fost in permanenta cu mine prietenii localnici.

Au doar cateva bulevarde cu mai multe benzi, si astea spre periferii. In rest, strazi foarte inguste, doar cu cate o banda pe sens, foarte intortocheate, cu sens giratoriu la fiecare intersectie si cu multe, chiar foarte multe semafoare. Strazile sunt atat de inguste in unele locuri, ca in momentul cand aparea o masina dupa creasta unui coline sau dupa o curba, ma intrebam cu groaza daca avem loc sa trecem intregi pe langa. Probabil ca asta este senzatia celui care sta in partea stanga fara sa se tina de „covrigul” din dotare. Cu toate acestea n-am vazut ambuteiaje sau cozi mai mari de 10 masini la semafoare. In plus, Dublinul este un oras dezvoltat pe orizontala, astfel ca distantele sunt destul de mari.

Fara GPS nu cred ca te poti descurca in Dublin.

Parcarea:

Peste tot se plateste parcarea: in centru unde este mai interesant sunt foarte putine locuri pe strada, foarte strict delimitate, si pentru care platesti 2 euro/ora dar nu mai mult de 2 sau 3 ore, dar sunt foarte greu de gasit libere. In contrapartida, sunt puzderie de parcari supraetajate, pe timp nelimitat, dar cu tarif pe masura: 3,5 euro/ora. Nu incercati sa parcati aiurea sau fara sa platiti ca imediat vi se blocheaza roata (de parca cineva te urmareste in mod special) si au amenzi de ordinul sutelor de euro. Locurile de parcare sunt destul de inguste, de aceea nu prea vezi „jipane” pe strazi.

Masinile:

Numerele de inmatriculare incep cu o grupa de 2 cifre care reprezinta anul fabricatiei, continua cu o litera pt. oras apoi cu o serie de 5 cifre. Asa am constatat ca irlandezii nu stau chiar pe roze in domeniul auto, probabil din cauza crizei pronuntate de aici: am vazut foarte putine masini noi din 2008 sau 2009. Cel putin, la ultimile modele nou aparute pe piata, noi suntem mult deasupra Irlandei. Adevarul este ca irlandezii sunt mai modesti decat noi si nu fac parada cu masinile lor. Marea majoritate au masini cumparate la mana a doua.

Autostrazi si alte sosele nationale:

Autostrazile sunt cu plata, avand puncte obligatorii de oprire pentru incasarea taxei. Masina prietenilor mei avea un dispozitiv electroniclipit pe parbriz, care deschidea automat bariera, concomitent cu taxarea sumei dintr-un cont special (cred ca de la banca – am uitat sa intreb). Noi am mers in provincie la vreo 70 km de Dublin, si am vazut pe un panou la puntul de taxare ca erau trecuti 3,5 euro pentru un autoturism, dar nu stiu exact cum se taxeaza. Oricum, cred ca este foarte scump. Sunt locuri de taxare la toate iesirile din Dublin. Soselele sunt foarte bune, nu au gropi, dar asfaltul contine cam mult pietris, ceea ce cred ca dauneaza destul de mult anvelopelor. Atentie la starea vremii: pe la ei ninge foarte rar si nu prea au utilaje de deszapezire sau de imprastiat materiale antiderapante. Culmea, acum cand am fost noi am prins (in premiera in 10 ani, spun localnicii) o vreme foarte rece, cu o ploaie mai mult decat mocaneasca, vant puternic, inghet si ceva zapada. Pentru noi, condusul pe soseaua cu putina gheata si 2 cm de zapada erau floare la ureche, dar pentru ei era incercarea suprema a vietii – erau dea dreptul speriati. Adevarul e ca marea majoritate nici nu prea aveau cauciucuri care sa-i ajute pe asa vreme.

In concluzie, Irlanda e o tara foarte scumpa, dar care merita vizitata pe indelete macar o data in viata.

---

VIZUALIZĂRI: 10139 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI