GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Chei ce ascund o comoara – Cheile Turzii
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Dupa ce am parasit cu regret Cheile Turenilor despre care v-am povestit aici vezi impresii, am zis sa ne provocam cu vremea si sa incercam norocul si cu Cheile Turzii. Asadar, am ajuns si in apropierea intrarii pe aceste chei, am lasat masinile, am lasat si chioscurile care te indemnau cu colaci secuiesti sau langosi si am pornit spre chei.
Acum am insa o nedumerire, ar fi trebuit sa gasim aici si tonete cu suveniruri, insa ori erau inchise fiind deschise doar in weekend, ori nu mai era considerat sezon. De ce spun asta? Deoarece la intrarea pe chei am gasit un chiosc unde ar fi trebuit sa platim intrarea dar care era inchis. In sezon turistic taxa de vizitare a Cheilor Turzii este de 6 lei adult, 4 lei copil. Acesti bani se strang pentru diversele amenajari ale traseelor si intretinerea lor, program 9:00 – 20:00, acum insa acest chiosc era inchis.
Mai vreau sa mentionez ca inainte de a intra pe chei este si o tiroliana, destul de lunga, o sa povestesc despre ea ceva mai incolo.
Vremea inca ok, am patruns pe chei. Norocul nostru a fost ca eram incaltati destul de bine pentru ca ne pregateam de vreme urata la Cluj, asa ca eu de exemplu aveam incaltari de drumetie si in principiu a fost ok, pana aproape de final cand am comis-o, dar ajungem si acolo.
De altfel si ei fac recomandari de a fi echipati cu incaltaminte corespunzatoare si rucsac pentru a avea mainile libere, asta deoarece o parte din traseu este usor mai dificil si exista corzi metalice de care te poti tine.
Si pentru ca am vorbit destul de partea tehnica trecem putin si la partea descriptiva. Conform panourilor din zona, in Cheile Turzii infiintate in 1938, pe o suprafata de 326 hectare, in zona muntilor Trascau gasim 12 habitate ocrotite, peste 1000 de specii de plante si peste 100 de specii de animale, unele dintre acestea fiind protejate. Printre acestea se gasesc asa cum am citit: “Liliacul, pisica salbatica, vulpea, nevastuica, acvila de munte, mierla de piatra, fluturasul de stanca, zvarluga, buhaiul de balta, jderul de piatra – sunt doar cateva din speciile de animale protejate care se gasesc in Cheile Turzii.
Dintre speciile de plante protejate in Cheile Turzii enumeram laleaua de stanca, tisa, stanjenelul, scorusul argintiu, usturoiul de stanca, vita-de-vie salbatica, vulturica, garofita cu petale albe, ochiul boului de munte si multe, multe altele” .
Traseul incepe frumos, prin padure pentru ca mai apoi stancile sa isi faca aparitia spectaculoase. De-a lungul raului Hasdate prin defileu exista si cateva poduri astfel incat traversezi de cateva ori rauletul, bucurandu-te de priveliste de o parte si de alta. Desi eram in timpul saptamanii am intalnit lume pe drum venind din fata noastra dar am vazut lume si in spatele nostru, chiar familii cu copii, insa au parcrs doar zona mai usoara.
Peretii stancosi au uneori portiuni destul de plate pe care se pot face catarari, chiar am vazut o tanara care exersa.
Insa aici se intampla si accidente mortale, asa cum ne spune o placuta (cei drept in limba maghiara) ca s-ar fi intamplat in 1974 cu doi tineri (daca am retinut bine din ce ne-au tradus colegii).
Pe masura ce inaintam drumul devenea mai greoi si una dintre fete ar fi vrut sa se opreasca mai devreme insa i-a cam fost jena asa ca saraca se straduia sa stea in “pluton” . Am scapat-o eu de chin, deoarece pot spune cu adevarat ca am calcat stramb, si nu este o metafora ci purul adevar ????, am alunecat pe o piatra umeda (am uitat sa va spun ca ne-a prins si o scurta ploaie) asa ca am facut cunostinta cum se spune, cu asfaltul, si cel mai ranit pot spune ca mi-a fost orgoliul ????. Insa nu mai aveam mult de mers, i-am lasat pe colegi sa isi continue drumul si eu am ramas cu una dintre colege care avea incaltari mai groase insa cu talpa plata asa incat a fost bucuroasa ca nu mai continua drumul.
Despre traseu in sine eu nu va pot povesti maim ult, a fost spectaclos si ma bucur ca am ajuns aici, mai pot spune ca drumul de intoarcere poate fi acelasi, sau daca ati ajuns la capat puteti reveni de unde ati plecat dar printr-o drumetie pe creste, asa incat totul este chiar sim ai frumos, noua insa timpul nu prea ne permitea si nici pregatirea.
Ne-am intors de unde pornisem in drumetie, bucurosi ca vremea nu ne stricase planurile, asa incat o recompensa era mai mult decat bine venita, s-au luat langosi sau colaci secuiesti, unii bere, am facut o pauza de socializare si am pornit spre cazare, cum noi nu aveam decat bagaj de mana, acestia erau cu noi in portbagaj ca sa scutim timp. A fost dragut si in aeroport la plecare, 6 dintre noi aveam acelasi tip de rucsac (de la firma) asa ca am facut o poza de grup… … rucsacilor ????
Am vazut si trenuletul vesel care tocmai ajungea aici, la cap de linie, insa ca sa fiu cinstita, nu ii stiu traseul.
Insa la plecare, unul dintre colegi a vrut sa testeze si tiroliana, asa incat am mai facut o oprire. As fi incercat tiroliana, insa am avut o scurta retinere, asa ca in final, din grupul nostru am avut doar un representant care sa testeze tiroliana, insa daca mai ajung pe acolo, am sa o incerc si eu pentru ca acum stiu cum sta treaba.
Daca aveti sub o anumita greutate “plecarea” e la liber, daca depasiti greutatea, vi se ataseaza o parasuta care sa micsoreze din viteza dumneavoastra, viteza poate ajunge undeva la 50-60 m la ora.
Am atasat un filmulet cu un turist strain care a fost inaintea colegului, asa, ca sa vedeti cam cum e.
Ce as putea spune la final, este un loc spectaculos, acesta este traseul la sol, exista si trasee la inaltime care cred ca sunt chiar si mai spectaculoase, insa noi atat am putut face, si daca vreti sa ajungeti pe acolo, faceti-o, o sa va incarcati bateriile pentru ceva vreme si o sa aveti parte de spectacolul pe care vi-l ofera natura.
Asa cum va spuneam, de aici am plecat la hotel si v-am povestit aici si ce-a mai urmat voi povesti in urmatorul episod, pana atunci va invit sa vedeti pozele dar si filmuletele si alegeri inspirate va doresc.
Web am rugamintea de a atasa acest filmulet cu aceste chei minunate si multumesc youtube
Trimis de mishu in 27.09.22 07:58:25
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURDA [CJ].
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 46.56555600 N, 23.67194400 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
Da' zgarcita mai esti, manca-o-ar neica!
Sa mergi prin asa frumuseata de loc ca sa revad, mi-ar trebui minim o saptamanasi sa scrii doar 2-3 pagini.
Dar pentru faptul ca te-ai aventurat per pedes prin chei nu pot decat sa te felicitez si sa repeti asemenea drumetii.
Eu, din pacate, nu am mai fost prin cheile Turzii de mai bine de 50 de ani (1971, in armata), dar daca am noroc in anul urmator trec si eu pe acolo. Din sumarul facut de mine pentru viitoarea plimbare, drumetie, nici eu nu stiu cum sa-i spun, pentru Apuseni la anul mi-ar trebui o saptamana ca sa revad locurile pe care le-am vizitat in urma cu mai bine de 50 de ani, in armata. Daca as mai adauga si noutatile se face de o luna intreaga. Dar om trai si om vedea!
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49:
”Da' zgarcita mai esti, manca-o-ar neica! Sa mergi prin asa frumuseata de loc ca sa revad, mi-ar trebui minim o saptamanasi sa scrii doar 2-3 pagini.
nu este prima data cand raman fara cuvinte 
. Ma gandeam la acest lucru si atunci cand scriam articolul, ce as putea scrie incat sa pot expune aceasta frumusete, ma simteam ca un copil ce si-a primit jucaria dorita. Cand este vorba de natura oamenii ar trebui sa taca si sa o arate, si in cazul meu nici chiar pozele nu reusesc sa o faca asa cum trebuie.
Ne-ar trebui mult mai multe alstfel de iesiri in natura iar noi am avut mare noroc cu vremea, a plouat nitel incat sa nu ne oblige sa ne intoarcem (si eram de abia la inceput, asa ca am fi regretat teribil), si in timp ce eram in drum spre Cluj a tras o ploaie de cateva minute doar insa foarte intensa, ceea ce iarasi ne-ar fi incurcat, asa incat ne-am considerat norocosi cu adevarat.
Multumesc de vizita, ecou si aprecieri.
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Sunt foarte frumoase aceste „Chei” unde, din păcate n-am ajuns niciodată, nici în tinerețe și nici acum! 
Să mai sper că voi ajunge vreodată?! 
Faptul că ai parcurs o bună parte din ele cu piciorul este un lucru de admirat, pentru că nu mi s-a părut așa de ușor de mers prin ele.
Mi-a plăcut și m-a mirat - totodată - poza P44. Piatra peste presupusul om de dedesubt, parcă îți taie cheful să te mai plimbi pe acolo! Este, după părerea mea, o anti reclamă!
Mi-ar fi plăcut să văd cum se deschide parașuta la tiroloană, dar nenea străinul era subțirel, așa că n-am avut noroc.
Felicitări pentru traseu, poze, și pentru că ne-ai povestit câte ceva despre aceste frumoase „Chei” ! 
@doinafil: " Sunt foarte frumoase aceste „Chei” unde, din păcate n-am ajuns niciodată, nici în tinerețe și nici acum! Să mai sper că voi ajunge vreodată?! "
Simplu de tot! Daca ai bani si masina proprie, mai adaugi si o țâră de sanatate si gata s-a rezolvat. In situatia asta trebuie doar sa vrei!
Ai vazut ce simplu e?
Numai bine si calatorii placute!
@doinafil: @liviu49 are dreptate, si la cat umblati voi nu ar fi solicitant, doar ca trebuie sa aveti incaltaminte buna, in rest nu cred ca va pune nimeni sa alergati pe acolo. Si grupul nostru a fost usor segmentat, cei mai vioi in fata primul pluton, restul putin mai in spate. Si daca aveti noroc sa mergeti si cu persoane mai tinere va fi si mai bine deoarece pot fi de ajutor la pasajele mai grele. Portiunile cu lanturi mi s-au parut relaxante din acest motiv , stiam ca am un ajutor.
Si mai este util sa ai rucsacel ca sa ai mainile libere, dar sa ai la indemana ceva de baut (in primul rand).
Portiunile mai grele nu sunt foarte multe si nu sunt continue, asa ca mai o bucatica mai grea, apoi te mai relaxezi putin, ai senzatia ca este facuta intentionat asa, sa te chinuiesti putin, apoi sa te mai relaxezi si uite asa ajungi la final. Eu nu vred ca mi-am asteptat colegii mai mult de 10 minute deci nu au mers prea mult dupa ce au am ramas sa ii astept.
Multumesc pentru vizita si aprecieri.
@liviu49:
”Simplu de tot! Daca ai bani si masina proprie, mai adaugi si o țâră de sanatate si gata s-a rezolvat. In situatia asta trebuie doar sa vrei!
Bani s-ar mai găsi, sănătate - atâta cât mai este - ar fi și asta. Ce te faci, însă, dacă n-ai mașină?!
La tinerețe aveam mașină nouă (o Skoda Lux) și mai aveam puțin și luam și carnetul de șoferiță, dar... s-a întâmplat așa ca să nu se mai poată! Nu că n-aș fi trecut de probe, că isteață sunt! 
, dar poate că a fost mai bine să nu se mai poată. Sunt - de felul meu - tare împrăștiată!
Acum, la peste 73 de ani nu ne mai „trage ața” , nici pe mine nici pe @msnd ca să încercăm un carnet, așa că... ne punem pofta-n cui! Noroc că avem colegi AFA-iști, care să ne povestească despre locuri unde noi nu putem ajunge așa de ușor!
Mulțumesc pentru ecou!
@doinafil: Cam la tot atatia ani de la nascare, acelasi betesug il am si eu: nu prea am masina. Dar spre deosebire de unii care au investit in case, eu am investit in copii. Acum ma mai lipesc de ei cu masinile pentru plimbari prin tara, sau in 2014 in Austria. Cum inca ma mai descurc in ale turismului reusesc sa-i plimb, cu masinile lor, prin diferite locuri pe care nu le-au vazut inca prin tara.
Cat o tine treaba asta nu stiu, dar sper sa mai apuc sa-i duc la anul in Apuseni.
Numai bine si calatorii placute!
@mishu: Felicitări! Mă bucur că ai fost prin Cheile Turzii!
Destinația aceasta este aproape de Tg Mureș așa că am fost de multe multe ori chiar și cu clasa, colegii de serviciu, familia, prieteni.
Mie îmi place vizita tip circuit care este una completă, având perspective diferite de la înălțime și de jos printre pereții stâncoși.
Călătorii plăcute! Numai bine!
@Dana2008:
”Mie îmi place vizita tip circuit care este una completă, având perspective diferite de la înălțime și de jos printre pereții stâncoși.
ai perfecta dreptate si asa cum am vazut Cheile Turenilor doar de sus, cam asa imi imaginam ca s-ar vedea si Cheile Turzii, insa timpul a fost destul de limitat asa ca a trebuit sa ne multumim doar cu vizita la "baza". Eram si obsiti pentru ca noi la 5.30 eram deja in aeroport si nici nu gandeam ca ziua ne va reusi atat de bine. Daca ar fi plouat varianta era sa vedem salina Turda, pe care insa o vazusem asa ca am avut noroc.
Voi care stati in zona aveti mare noroc ca aveti asemenea frumuseti atat de aproape si sunt convinsa ca as fi mers mai des pe acolo daca as fi avut aceasta posibilitate. Bucurati-va de ea cat de des puteti.
Multumesc de vizita si aprecieri.
@mishu: Ce spectacol desfășoară Natura în fața ochilor noștri în zona Turdei! Blocul de stâncă despicat de acțiunea unui curs de apă în decurs de „n” număr de ani (nenumărați, oricum????) se zărește de la mare depărtare. Un traseu complet în Cheile Turzii ne pune la încercare, dar ne aduce și bucurie. În zona Cheilor Turzii, Cheilor Turenilor și a Trascăului de Nord sunt 12 trasee turistice omologate!
Am citit pe Internet că în Cheile Turzii se află cel mai spectaculos traseu de via ferrata din România. Format din două tronsoane separate de cablu, traseul însumează circa 500 m lungime și are o diferență de nivel de 200 m. Mi se pare interesantă această activitate, mai ales că sunt trasee accesibile și doritorilor neantrenați (dar corespunzător echipați).
Călătorii frumoase!
@mishu: Felicitări! Văd că incet, incet, devii o adevărată munțomană 
. Frumoase chei, spre rușinea mea nu am ajuns pe acolo, dar nu e timpul pierdut. Interesant și cu tiroliana, mi-ar fi plăcut și mie. Incă o dată te felicit pentru ambele drumeții și pentru că ne-ai povestit și nouă despre ele.
@tata123 ????: Ai mare dreptate, Natura desfasoara cel mai desavarsit spectacol iar noi suntem simpli spectatori. Cat despre
”Am citit pe Internet că în Cheile Turzii se află cel mai spectaculos traseu de via ferrata din România.
am citit si eu si daca traseul facut de noi a fost spectaculos imi imaginez cum trebuie sa fie acesta. Si in Cheile Turenilor se afla un traseu de via ferrata, asa incat cred ca ca pentru cineva echipat poate fi o experienta minunata.
Calatorii frumoase si tie si multumesc pentru vizita, ecou si aprecieri.
@Mika:
”Văd că incet, incet, devii o adevărată munțomană
, ei nici chiar asa, mai am mult pana acolo si ar trebui sa am suport, nu-mi prea vad sotul mare amator de asa ceva, iar pentru mine exista si impiedicari de natura medicala. Ma gandeam la articolul scris de @robert, coborarea m-ar fi omorat, doctorii mi-au spus ca este ok sa urc, dar coborarea sa o fac cu telescaun/ telecabina/ masina, ori astfel de locuri exclud asa ceva.
Si am observat si eu, coborarea este cu adevarat chinuitoare pentru mine, asa ca ma bucur de ce pot.
Cat despre tiroliana, mi-a lipsit putin sa nu o incerc, insa data viitoare sigur, mai ales ca va fi cu parasuta, asa ca viteza va fi mai mica si voi putea sa admir mai mult imprejurimile.
Multumesc pentru vizita, ecou si aprecieri.
@mishu:
Felicitări pentru excusie şi pentru articol!
”Ce as putea spune la final, este un loc spectaculos, acesta este traseul la sol, exista si trasee la inaltime care cred ca sunt chiar si mai spectaculoase, insa noi atat am putut face, si daca vreti sa ajungeti pe acolo, faceti-o, o sa va incarcati bateriile pentru ceva vreme si o sa aveti parte de spectacolul pe care vi-l ofera natura.
Nu am fost acolo, însă am fost încântată de cele povestite de tine şi imortalizate în fotografii, astfel că am pus pe listă aceste Chei.
Nu m-aş încumeta pe traseele la înălţime, dar cred că m-aş descurca şi eu aşa mai la nivelul solului
@doinafil:
”Bani s-ar mai găsi, sănătate - atâta cât mai este - ar fi și asta. Ce te faci, însă, dacă n-ai mașină?!
Nu lipsa maşinii este adevărata problemă, ci permisul de conducere.
”La tinerețe aveam mașină nouă (o Skoda Lux) și mai aveam puțin și luam și carnetul de șoferiță, dar... s-a întâmplat așa ca să nu se mai poată! Nu că n-aș fi trecut de probe, că isteață sunt!
Atunci era momentul cel mai potrivit să dai de permis şi sunt convinsă că l-ai fi luat cu succes.
Ştiu că eşti
”Acum, la peste 73 de ani nu ne mai „trage ața” , nici pe mine nici pe @msnd ca să încercăm un carnet
Şi eu cred că este cam târziu, însă nimic nu este imposibil dacă îţi doreşti cu adevărat
La începutul pandemiei am ajutat o doamnă de 67 ani (în 2020) cu câteva drumuri scurte spre Ploieşti, la vreo 40 kilometri de Capitală, pentru a nu fi nevoită să schimbe două trenuri. Ştii, era acea perioadă de frică aproape generalizată, când toţi evitam orice contact cu cei din jur.
Din vorbă în vorbă am întrebat-o de ce nu ar da examen pentru permis, pentru că ştiam că ar fi putut face rost cu uşurinţă de o maşină mai veche, dar funcţională, cu care să-şi facă treaba. M-am bazat pe faptul că femeia vede perfect la vârsta ei şi nu a avut niciodată nevoie de ochelari. Mi-a răspuns că îi este frică şi din acest motiv nu şi-a dorit niciodată să conducă. Săptămâna trecută m-am întâlnit cu fiul doamnei respective, care m-a făcut cu ou şi cu oţet pentru că i-am băgat prostii în cap maică-sii. Deci, cum o dai, tot nu-i bine.
@nicole33: Ma bucur ca ti-a placut povestea si o poti pune pe lista de vazut. Cat despre
”Nu m-aş încumeta pe traseele la înălţime, dar cred că m-aş descurca şi eu aşa mai la nivelul solului
nu cred ca ar fi o problema traseul, cred ca se poate face si in mod sigur nu este contra cronometru.
Daca mai ajung prin zona am sa incerc si varianta sol/ inaltime si in mod sigur tiroliana.
Multumesc de vizita si aprecieri.
@nicole33: Am sa ma bag si eu inseama cu aceasta tema
”Nu lipsa maşinii este adevărata problemă, ci permisul de conducere.
si raspunsul tau catre @doinafil, am carnet, am fost printre cei mai buni elevi ai seriei, insa nu am condus niciodata. Am luat carnetul de conducere sperand ca daca am carnet imi va disparea teama de conducere, am condus pe bucata km 38 - Bucuresti si am spus ca nu voi mai conduce vreodata. Imi este frica de masina, si asta mi se trage de la un accident de masina avut la 14 ani si care m-a marcat rau de tot, atunci ne-am rasturnat cu masina, iesind in decor iar eu am zburat prin luneta. Multa vreme am fost terorizata de urcarea in masina, si nici acum nu ma simt confortabil, asa ca exista motive diverse pentru care cineva nu conduce. Doamne ajuta, sa-mi traiasca soferul!
@mishu:
”nu cred ca ar fi o problema traseul, cred ca se poate face si in mod sigur nu este contra cronometru.
Daca mai ajung prin zona am sa incerc si varianta sol/ inaltime si in mod sigur tiroliana.
Tiroliana este clar de încercat
Şi cu traseul cred că mă descurc, nu mă grăbesc de felul meu şi nici nu ar fi cineva pe acolo să mă zorească. "Festina lente" cred că mi se potriveşte perfect, eu neriscând nici căţărări sau altele asemenea peste puterile mele
@mishu:
”Imi este frica de masina, si asta mi se trage de la un accident de masina avut la 14 ani si care m-a marcat rau de tot, atunci ne-am rasturnat cu masina, iesind in decor iar eu am zburat prin luneta.
Upps!
Nu am ştiut nici că ai permis şi nici că ai trecut printr-o experienţă atât de neplăcută, traumatizantă pentru oricine. Totul este bine când se termină cu bine. Offf... nu ştiu ce să zic. Conduc de la 18-19 ani, mi-am dorit enorm permisul, obţinut pe vremea Miliţiei, şi îmi place să conduc. Incidente au existat în aceşti ani, din fericire, nimic grav. Tabla se repară, sticla se înlocuieşte, există asigurări şi service-uri auto. Am avut de câteva ori emoţii mari în câteva situaţii la limită din care am scăpat teferi ca prin minune.
”Am luat carnetul de conducere sperand ca daca am carnet imi va disparea teama de conducere, am condus pe bucata km 38 - Bucuresti si am spus ca nu voi mai conduce vreodata.
Decizie corectă!
Frica excesivă parcă atrage pericolul.
Să-ţi trăiască şoferul personal şi cei doi şoferi mai tineri din familie!
Iar dacă ei nu au timp, există Uber
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2019 Foarte Frumos — scris în 25.04.19 de felixtm din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Mar.2019 Circuitul Crestelor Cheilor Turzii, ambii versanți — scris în 25.03.19 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Bistro Caffe, terasa din Cheile Turzii, cu mâncare gustoasă — scris în 31.10.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Imagini si impresii 'la cald' din Rezervația Naturală Cheile Turzii — scris în 30.10.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- May.2017 Cheile Turzii, o drumeție printre stânci abrupte cu treceri pe patru punți peste râul Hașdate — scris în 17.05.17 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Cheile Turzii - sau crapatura de la Turda in alte cuvinte — scris în 22.07.16 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cheile Turzii. Un “must see” ce nu trebuie ratat — scris în 17.05.16 de vega06 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată