Cetatea Neamtului, importanta fortificatie medievala a Bucovinei

TIPĂREȘTE

In ultima zi a vacantei din iunie, pe drumul de intoarcere spre casa, am vizitat Cetatea Neamtului, situata in partea de NV a orasului Targu Neamt, care se inalta mareata pe Culmea Plesului.

Am sa ma opresc putin asupra istoriei cetatiii: a fost construita in timpul domniei lui Petru Musat (1375-1391), fiind una dintre cele mai importante fortificatii din perioada medievala, insa perioada de glorie a acesteia corespunde domniei lui Stefan cel Mare, care a fortificat-o prin suprainaltarea vechilor ziduri cu inca 20 metri, ridicarea celor 4 bastioane ale curtii exterioare si construirea podului in forma de arc, sprijinit pe niste piloni de piatra, deasupra unui sant de aparare adanc de 15 metri. Astfel intarita, in 1476 cetatea Neamt a facut fata asediului impus de Mohamed al II-lea, dupa lupta de la Valea Alba-Razboieni, iar in anul 1600 pe portile acesteia a intrat cel care a realizat prima unire politica a tuturor romanilor, Mihai Viteazul.

In 1691, un grup de plaiesi tine piept asediului armatei polone condusă de Regele Ioan Sobietski. Cetatea si-a pierdut importanta militara dupa distrugerea ei de catre Mihai Racovita in 1717, insa reabilitarea ei s-a realizat cu fonduri europene in perioada 2007-2009.

Pentru„a o cuceri’’, din parcarea amenajata, am urcat un drum pietruit destul de abrupt, la capatul caruia ni s-a dezvaluit cetatea impunatoare, cu o cale de acces pe care nu am intalnit-o pana acum la nicio cetate: un pod arcuit sprijinit pe 11 piloni de piatra cu o inaltime de 8 metri. Un moment amuzant a fost atunci cand un barbat dintr-un grup ajuns inaintea noastra, s-a speriat de inaltimea podului suspendat si a refuzat sa viziteze cetatea.

Am mers de-a lungul puntii de acces, care se ridica la nevoie pentru a întrerupe legatura cu cetatea, admirand peisajul de la inaltimea de 8 metri si am ajuns la poarta cetatii ce are deasupra stema Moldovei. Am trecut prin curtea exterioara, unde exista doua capcane cu trape denumite„curse de şoareci” si am ajuns in curtea interioara, unde se afla o fantana cu adancime apreciabila, despre care se spune ca avea apa foarte buna de baut.

Vizita a inceput in Turnul de NV, trecand prin Sala de sfat si judecata, in care se afla o masa lunga din lemn si scaune cu spatar inalt, unde se adunau boierii, dregatorii si parcalabii, alaturi de domnitor, pentru a judeca diverse pricini si a lua decizii importante pentru Moldova. Celor mai multi vizitatori ai palatelor si cetatilor domnesti le era ingaduita intrarea doar in sala cea mare, ce corespunde cu Sala de sfat si judecata. Plansele expuse pe pereti prezinta istoria cetatii, iar portretul lui Stefan cel Mare domina incaperea. Intr-un colt se gaseste o vitrina in care sunt expuse: un buzdugan, un topor si o sabie, precum si o replica a coroanei, iar in celalalt colt, armura unui ostas. Am intalnit aproape in fiecare camera manechine imbracate sau asezate astfel incat sa reflecte cat mai exact rolul incaperilor.

Am trecut apoi prin Sala de trecere pentru a ajunge la Iatacul si Camera de Taina. Unora dintre vizitatorii cetatii, privilegiati prin rang sau inaltimea misiunii, le era permis accesul dincolo de linia care separa publicul de privat. Intimitatea si confidentialitatea conversatiilor erau asigurate de cercul restrans al participantilor si de locul unde aceste intalniri se desfasurau, mobilat familial, cunoscut si sub numele de Camera de taina. Aici se afla o masa rotunda din lemn, la care stau cativa dregatori si tronul care isi asteapta voievodul pentru„a pune tara la cale” . Camera este dotata cu o soba din teracota decorata inedit cu o stea cu opt colţuri, o nimfa cu doua cozi de peste, un cerb, rozete si tot aici exista o iesire secreta.

In Turnul de SE, la etaj se afla Neagra Temnita, unde erau aruncati infractorii si tradatorii, care sfarseau aici de foame si frig. Zidurile gri ale cetatii contrasteaza cu rosul paraclisului Sf. Nicolae, iconostasul original aflandu-se la Muzeul Manastirii Neamt. Camera de locuit si Camera Domnitelor sun modest mobilate, insa sugestiv pentru acea perioada.

Parcalabul (comandantul cetatii) are si el o camera dedicata, acesta avand un rol esential, facand parte din sfatul domnesc, mai ales in timpul domniei lui Stefan cel Mare.

La parter se afla Sala Armelor unde am vazut scuturi si sulite, afland aici despre armamentul si tehnica militara folosite, despre armele ofensive si cele de aparare.

In cetate a functionat o monetarie clandestina, prezentarea acesteia precum si a replicilor unor monede de aur si argint regasindu-se in Monetarie. Tezaurul descoperit in curtea exterioara contine monede emise de regii Poloniei, Prusiei, ducatele Germane si Austria.

In Lapidarium, am vazut o expozitie foto-documentara despre alte cetati fortificate (unele aflate in Ucraina si Republica Moldova), respectiv Cetatea Soroca, Cetatea Orheiul Vechi, Cetatea Tighina, un important bastion al defensivei moldovenesti, ruinele Cetatii Scheia, Cetatea Sucevei, ctitorită de acelasi voievod, Cetatea Noua a Romanului, ctitorita de Stefan cel Mare, distrusa din ordinul turcilor de catre Dumitrascu Cantacuzino, atunci cand s-au distrus mai multe cetati, inclusiv Cetatea Neamtului, Cetatea Tetina, Cetatea Craciuna, Cetatea Hotin, Cetatea Alba (langa tarmul Nistrului) si Cetatea Chilia (pe malul stang al Dunarii).

In Camera de provizii erau depozitate, cum nu, butoaie de diferite dimensiuni, iar Bucataria avea o masa cu scaune, o soba si alte instrumente specifice. Bucataria cetatii cuprindea un inventar bogat de obiecte, vase ceramice, tacamuri de lemn si metal, recipiente pentru pastrarea hranei.

Inchisoarea, ce are cateva manechine in rol de detinuti, unele legate cu lanturi, pentru a retrai conditiile vitrege de detentie la care erau supusi autorii diverselor infractiuni de genul: viclenie, talharie, furt, crime, infractiuni impotriva moralei si religiei, marturie mincinoasa, denuntare calomnioasa, insa si prizonierii de razboi capturati.

Am iesit in curtea interioara a cetatii si dupa ce am admirat orasul de pe Terasa de Sud, am parasit locatia, placut impresionata mai ales de modul in care a fost recreata atmosfera acelei perioade de glorie a Moldovei.

---

VIZUALIZĂRI: 518 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI