Obor, cea mai vizitată şi aglomerată zonă din ţară

TIPĂREȘTE

Pariez că nu există bucureştean care să nu fi fost de câteva ori la Obor. Deasemeni, mulţi din vizitatorii capitalei cu siguranţă că au mers în magazinul Bucur Obor unde au sperat să cumpere ce nu găseau acasă. Într-adevăr această zonă este cea mai vizitată din Bucureşti şi chiar din ţară. În zilele de lucru, trotoarul din faţa magazinului Bucur Obor este străbătut de 100000 de potenţiali cumpărători, în WE de 150000 şi în preajma sărbătorilor, Dumnezeu stie de câţi?

Mijloace de transport. Dacă nu vii cu autoturismul tău, ai legături bune din orice cartier al capitalei:

-Metroul linia 1 (Dristor- Pantelimon) are câteva staţii care fac joncţiunea cu M2, M3 ŞI M4 sau cu autobuze şi tramvaie spre toate cartierele Bucureştiului. Pentru Drumului Taberei linia de metrou nu a fost dată încă în folosinţă dar venind cu autobuzul se va întâlni cu M1 în staţia Eroilor

- Autobuze 101,143,330,335,634

- Tramvaie 1,21,46

- Troleibuz 66

- Tren R8091 între gările Bucureşti Nord- Bucureşti Obor (care e la 900 m de Piaţa Obor)

Istoria zonei Obor

Actuala zonă Obor plasată destul de aproape de centrul Bucureştiului, în sec. XVII-XVIII se găsea înafara oraşului si se numea Oborul de vite sau Târgul de Afară. Aici se vindeau sau se sacrificau vitele. O altă denumire era Târgul Moşilor în care de Rusalii se pomeneau morţii. Tot în zonă era amplasată o spânzurătoare de lemn la care se executau condamnaţii la moarte cu asistenţă publică în zilele de târg. Domnitorul Grigore Ghika în 1823 a interzis execuţiile , pedeapsa capitală fiind comutată în muncă silnică pe viaţă la ocnă. Totuşi spânzurătoarea a fost demontată târziu în 1877, în locul ei negustorii din mahala au ridicat o cruce de piatră. Această cruce există şi astăzi în Parcul Obor în faţa Primăriei sectorului 2 unde a fost mutată în 2009 de primarul N. Onţanu fără a avea aviz din partea Ministerului Culturii deşi era declarată Monument Istoric din 2004. I s-a pus o inscripţie referitor la eroii războiului pentru independenţă din 1877 care nu are nicio legătură cu inscripţiile în litere chirilice încrustate pe cruce. În inscripţia originală se scrie˝ s-au făcutu prin buna voință și cheltuiala lui Marin Ștefan (Bursan)” . Curăţarea crucii de neprofesionişti cu materiale improprii a deteriorat grav suprafaţa ei.

Revenind la Târgul de Afară, în 1934-1935 s-a hotărât dotarea Bucureştiului cu o piaţă mare şi modernă pentru acele timpuri. În 1936 a început construcţia Halelor Centrale Obor după proiectul arhitectilor Horia Creangă şi Haralamb Georgescu sub antrepriza Uzinelor Reşiţa. În 1938 a fost deschisă şi platforma Piaţa agroalimentară Obor care cu timpul s-a extins pe o parte a vechiului parc Păsărarilor unde se vindeau păsări de colivie sau obişnuite. În privinţa acestei prime construcţii s-a adoptat o soluţie originală şi anume: o structură de oţel sudat învelit în beton poros cu fundaţii de beton şi schelet de oţel. Dimensiunile iniţiale erau impresionante: 280x 150m cu înălţime de 16 m. Din lipsă de fonduri lucrările au fost sistate şi reluate în 1942 la dimensiuni mai mici 159x 70 m. Inaugurarea Halelor Obor a avut loc în 1950. În 2004 au intrat pe Lista Monumentelor Istorice, funcţionează şi astăzi sub numele de Halele Centrale Obor. Din cauza oponenţei societăţii civile, cu toate insistenţele edililor clădirea nu a putut fi demolată.

Obiective de văzut

-Halele Centrale Obor ale căror istoric l-am expus mai sus, este o clădire învelită în cărămidă aparentă. Azi este rezervată pentru tarabe şi spaţii comerciale în care se vând produse de tot felul de la oale şi crătiţi, produse industriale, chinezisme, turcisme şi în general orice vrei sau nu vrei la preţuri modice

-Hala nouă. Primăria sectorului 2 a hotărât în 2006 să modernizeze piaţa Obor care acoperea 9000mp de tarabe şi 2000mp dughene fără autorizaţie. În apropierea Halelor Centrale Obor a fost ridicată o construcţie modernă cu două etaje şi subsol care a fost inaugurată în Ziua Recoltei la 2 octombrie 2010. Clădirea are la subsol 5400 mp afectaţi pentru parcarea a 187 vehicule (astăzi taxa e de 4 lei/h), la parter pe 3900 mp se întinde piaţa agroalimentară, la etajul 1 firmele alimentare îşi desfac produsele (carne, mezeluri, brânzeturi) iar la etajul 2 se vând produse de uz gospodăresc. Accesul la etaje poate fi făcut cu liftul, scară obişnuită sau rulantă. Deşi la exterior Hala Nouă seamănă cu cea veche având tot caramidă aparentă de aceeaşi culoare, ea este foarte aerată având uşile de sticlă şi lăsând curenţii de aer să circule. În exterior pe platformă mai sunt patru parcări pentru cumpărători cu o capacitate de 360 locuri şi pentru vehicolele de aprovizionare cu marfă 24 locuri. Punerea în operă a construcţiei a costat 14 mil eu şi a fost făcută în parteneriat public- privat

-Blocul Almo (Ansamblul de Locuinţe şi Magazine Obor) are 15 etaje şi la data construcţiei în 1975 era, una din cele mai înalte clădiri din Bucureşti cu excepţia hotelului Intercontinental construit în 1971 cu 24 etaje. A fost construit cu apartamente de vânzare prin OCLPP. Aceste apartamente ˝cutie de chibrituri, ˝ (de ex. trei camere au suprafaţa de 6o mp şi un singur grup sanitar) ilustrează concepţia arhitectonică din anii 60-80 de locuinţe dormitor.

-Magazinul Bucur Obor este considerat mallul de dinainte de 1989. Este structurat pe 3 nivele: parter, demisol şi etaj unu în blocul Almo. Are o suprafaţă comercială de 26000 mp şi este foarte vizitat, fiind amplasat lângă staţia de metrou, primăria S2 şi Piaţa Obor. S-au făcut foarte puţine modernizări faţă de vremurile trecute, ceeace îl face să fie vizitat în special de persoanele de vârsta a treia care sunt conservatoare. În februarie 2022 cel mai mare dezvoltator imobiliar One United Properties a achizitionat pachetul majoritar de acţiuni (54%) la soc. Bucur Obor S. A. pentru suma de 13 mil eu. Sunt de aşteptat modernizări ale magazinului cu preţul pierderii din popularitate. În faţa magazinului este un mic spaţiu verde cu bănci şi locuri de joacă pentru copii.

-Platforma în aer liber Obor se întinde practic în toate spaţiile libere dintre Halele Centrale Obor şi clădirea nouă, cu extensie până aproape de staţiile mijloacelor de transport. La fructe şi legume se practică preţuri ceva mai mici decât în hală. Se vând otova haine, blănuri, telefoane, cratiţe, flori dar şi fructe şi legume. Un loc căutat pe platformă este terasa la care se fac cei mai buni mititei din Bucureşti şi care te întâmpină cu reclame gen: ˝veni vidi, micii˝sau umbrele inscripţionate cu ˝Răcoreşte bărbatul˝. Pe platformă mai sunt două terase cu mese şi scaune dar şi puncte în care poţi cumpăra scovergi calde, covrigi, pe care le consumi în mers.

-Parcul Păsărarilor este o rămăşită din ce a fost odată, micşorarea suprafeţei fiind cauzată de extinderea tarabelor de fructe şi legume de pe platformă şi de o parcare. Parcul este îngrădit tocmai pentru a nu mai fi invadat de comercianţi. E o oază de linişte faţă de vacarmul din piaţă.

-Parcul Obor este un spaţiu îngrijit amplasat în faţa Primăriei S2. Înafară de bănci, umbrare şi locuri de joacă are câteva fântâni arteziene frumos amplasate. În parc a fost mutată crucea de piatră din vechiul Târg de Afară şi o statuie de bronz a lui Stefan cel Mare. Seara parcul este animat de licurici electrici ˝Firefly field˝, respectiv 100 de luminiţe legate în serie, operă a unor electricieni olandezi.

-Primăria sectorului 2 este o clădire modernă dată în funcţiune în 2010 care şi-a asigurat parţial terenul, micşorând Parcul Obor.

-Gara Obor (de Est) a fost construită în 1902 după planurile arhitectului P. Antonescu în stil neoromânesc. Este situată la 900 m de Piaţa Obor. Este una din cele patru gări al Bucureştiului plănuite de regele Carol I (de Nord, Cotroceni, Filaret şi Obor.) Prin această gară se tranzitau mărfuri şi călători spre estul şi sudul ţării. Tot din Gara Obor a plecat Tezaurul României spre Rusia pentru a fi păzit în primul război mondial. În 1935 a fost restituit parţial prin 17 vagoane încărcate cu 1443 lăzi de documente, titluri de proprietate, gajuri, obligaţiuni dar puţin din obiectele de aur, argint, pietre preţioase colecţii de artă deşi au mai fost două restituiri în 1956 şi 2008. Gara Obor a fost declarată monument istoric în 2004. Astăzi gara are un trafic foarte mic din cauza degradării liniilor ferate. Zilele trecute Pimăria sectorului 2 a propus amenajarea zonei Gara Obor care acum e în în paragină, prin construcţia unor blocuri înalte pe platformele fostelor intreprinderi Electronica şi Aversa şi un parc de 3 ha cu o alee principala de legătură între gară şi piaţa Obor.

-Veranda este un mall modern construit în prelungirea Pieţei Obor pe str. Ziduri Moşi peste linia de tramvai. Deţine un cinematograf modern, restaurante, cafenele şi magazine de lux.

Aceasta a fost zona Obor, aglomerată la orice oră, zgomotoasă şi pitorească, dezordonată, trăindu-şi viaţa cu parfumul vechiului târg.

Amplasată în cea mai vie şi alertă zonă a capitalei, este imposibil să nu fi tentat să cumperi ceva.

O simplă plimbare prin zonă, te dispune dar te şi oboseste din cauza atenţiei ca să nu fii furat de şuţi. Există paznici şi poliţie locală care patrulează în toate ungherele.

---

VIZUALIZĂRI: 1014 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI