House Hodak din Grabovac – numai bună pentru vizitarea Parcului Național Lacurile Plitvice

TIPĂREȘTE

Am ajuns din Zaton (Dubrovnik) la Grabovac (lângă Plitvice), făcând două escale la cele două stațiuni frumoase ale Croației, Split și Zadar, care s-au aflat în drumul nostru. Asta a făcut ca la casa noastră din Grabovac să ajungem foarte târziu, în jur de zece seara și uite-așa am mai făcut noi o economie, că la ora aia nici o mâncare nu ne-a mai trebuit.

De cazarea de la Grabovac s-a ocupat cineva din grup și toată lumea a fost mulțumită, mai ales că ne zăpăciseră prețurile din zonă și ce a găsit a fost destul de bine. Cu toate că la rezervare ni se spusese că pe lângă cei 56 de EUR pe noapte cu MD vom mai plăti și taxă de stațiune, la fața locului am plătit doar 112 EUR, echivalentul a 2 nopți de cazare cu MD, fără alte taxe. Plata se putea face și în EUR și în kune, dar am preferat EUR pentru că schimbul pe care îl făcea gazda era mai prost decât schimbasem noi.

Grabovac este o stațiune ca cele de munte de la noi, cu case răsfirate și aer curat, curat, iar din șoseaua principală este o abatere de aprox 3-400 de m până la străduța mai retrasă, unde se află casa. Casele nu au garduri la Grabovac ci ronduri de flori și iarbă în partea din față, iar în spate se deschid spații largi, frumos amenajate.

House Hodak este o casă primitoare, care închiriază pe 2 nivele, 8 camere identice, câte 4 pe fiecare palier. La ora târzie la care am ajuns, casa frumos luminată și zona înconjurătoare ne-au plăcut imediat. Noi am avut toate cele 4 camere la etajul 2, identice, cum spuneam, toate cu balcoane cu vedere la munte.

Odată ajunși în fața casei ne-a întâmpinat gazda noastră și nu știu dacă ne-o fi înjurat pentru ora la care am ajuns, dar a avut destulă disponibilitate să ne prezinte camerele, să ne spună despre frigiderul de pe hol care era mare, dar comun pentru toate cele 4 camere de pe palier, să ne confirme și el că în Croația apa este bună de băut peste tot și apoi să ne povestească despre Plitvice. Acolo, în capătul holului era încropită un fel de recepție, unde erau afișate acreditările lui, câteva pliante, iar pe perete o hartă destul de mare cu Parcul Național Lacurile Plitvice.

Ca un profesor la ora de geografie și noi ca niște elevi silitori și ascultători, ne-a prezentat, cu degetul pe hartă, zona în care ne aflam, cu parcul și toate variantele de trasee. Ne-a încurajat, spunându-ne că în zonă este aer curat de munte și ploaia e la ea acasă. Și că în fiecare zi ploaia poate să apară din senin și pot fi dușuri de 10-15 minute, dar, tot așa din senin, poate să apară și soarele din nou. Am fost mulțumiți de cele aflate și mai ales de gazda noastră simpatică.

Camera a fost suficient de mare, dar pregătită mai mult pentru tranzit, simplu mobilată. De fapt, cred că așa se întâmplă în zonă, unde am văzut mai multe pensiuni. Oamenii vin pentru Plitvice și mai mult de 2-3 nopți nu cred că stă cineva. Așa că, simplu mobilată, cu parchet pe jos, cu un pat înalt, curat și confortabil, 2 noptiere simple dar e prea mult spus noptieră, mai mult un blat mic la capătul patului, un birou să-i zic așa, dar fără sertare, tot un simplu blat cu picioare și 2 taburete. În holul de la intrare era un dulap pe colț, frumos încadrat, dar deloc practic pentru că nu se puteau așeza cum trebuie lucrurile pe rafturile acelea înguste, în formă de triunghi. O oglindă pe peretele cu biroul și ușa de la intrare completa mobilierul camerei.

Din cameră ieșeam pe un balcon mic, cu balustradă de lemn, unde era o masă semiovală din granit și 2 scaune. Cu flori și vedere superbă asupra zonei înconjurătoare ne-a părut rău că nu am avut timp să stăm aproape deloc acolo.

Baia cu cadiță de duș și perdea, micuță și de asemenea, simplă și ea. Ca mobilier, doar o etajeră deasupra chiuvetei, dar pentru un duș seara, târziu, când ne adunam după drumuri a fost ok. Prosoapele au fost schimbate după prima noapte.

Cum spuneam, pe fiecare hol din cele două există un frigider cu congelator care deservește toate cele 4 camere de la fiecare etaj. Și noi ne-am folosit de el pentru că între Zaton și Grabovac, ca să nu pierdem timp la masă și să reușim să vedem cât mai mult din Split și Zadar, am mâncat tot felul de prostii cumpărate pe drum, iar ce ne-a prisosit le-am depozitat în frigiderul de pe hol.

Gazda noastră nu avea în fața casei decât puțin spațiu, ca toți ceilalți vecini, de altfel. Dar în spate curtea se lărgea dintr-o dată și pe pajiști mari, verzi, erau: un leagăn pentru copii, în jurul unui pom încropise un spațiu de joacă cu nisip și jucărele pentru cei mici, mai multe mese de lemn cu băncuțe, așezate în cele mai ascunse locuri, un foișor, o masă de pink pong și mai în spate un pavilion din lemn cu grinzi decorative, unde se servea micul dejun, dacă vremea era urâtă. Altfel, puteai ieși cu farfuria la mesele din grădină.

Micul dejun cam slăbuț. Pe masă găseam croaisante și pe o alta, mai lungă, în spatele pavilionului erau tăvi cu cașcaval, o șuncă slăbuță, pate și cremă de brânză, ou fiert, cereale, iaurturi, ceai, cafea… de unde ne serveam singuri, sub directa supraveghere a gazdei. Croisantele nu mi-au plăcut pentru că erau din acelea foarte mari, neumplute cu nimic, doar foetaj, de asemenea nu mănânc creme de brânză, pateuri, gemuri și altele, ambalate în cutiuțe din acelea mici, așa că eu am mâncat un ou fiert și o felie de cașcaval cu șunca aceea, care nici ea nu era dintre cele mai bune și am băut o cafea în ambele zile.

Parcarea a fost lângă casă, gratuită, iar împrejurimile sunt frumoase și strada liniștită.

Fără doar și poate Casa Hodak poate fi o opțiune bună pentru vizitarea Parcului Național Lacurile Plitvice, dar nu numai pentru asta. Zona este foarte frumoasă și sunt și alte atracții în jur. Iar mâncarea în zonă este de nota zece.

---

VIZUALIZĂRI: 1558 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI