Sâni și fotografii

TIPĂREȘTE

După „Maria a României, regină și artistă, alături de Femeile Pictore și Sculptore” vezi impresii și „Cecilia Cuțescu-Storck, prima femeie profesor de artă din Europa” vezi impresii, ultimele două expoziții Art Safari de la Palatul Dacia-România pe care am reușit să le vizitez au fost „Sâni. O expoziție cum nu s-a mai făcut” și „Sybille Bergemann. Modă, artă, cultură prin lentila unei femei” .

Titlul primeia mi s-a părut… incitant, și bănuiesc că asta s-a și dorit. Dar în același timp și adevărat, căci este pentru întâia oară în România când vizitatorii pot admira o expoziție cu această tematică. Organizatorii au precizat totuși că ea „răspunde unei inițiative mai largi de chestionare a așteptărilor sociale și culturale legate de corpul feminin în contextul artistic și societal contemporan, alăturându-se altor expoziții internaționale, precum Breasts (Bienala de la Veneția, 2024), Boobs in the Arts (Dittrich & Schlechtriem, Berlin, 2023), Darker, Lighter, Puffy, Flat (Kunsthalle Viena, 2023).”

Reprezentări ale corpului omenesc dezgolit sunt la fel de vechi ca și arta, și e de ajuns în acest sens să ne amintim de sculpturile antice grecești și romane. După circa 1000 de ani de dominație a perspectivei religioase sobre și pudice, nudul revine triumfal în artă odată cu Renașterea și redescoperirea interesului pentru cultura vechilor popoare. De atunci, bustul feminin continuă să fascineze și să iște discuții și controverse, dar și să reflecte tendințele sociale, etice, estetice, și de ce nu? politice ale vremurilor.

Imagine a purității și maternității în pictura creștină, a eleganței, frumuseții și grației în cea laică, acest gen artistic a cunoscut multiple transformări, de la senzualitatea lui Venus a lui Boticelli la îndrăznela lui Velàzquez, și de la formele voluptoase imaginate de Rubens la realismul crud al lui Courbet sau experimentele abstracte din secolul trecut.

În România, nudul a pătruns în artă odată cu Nicolae Grigorescu. Fără a se apleca în mod special asupra acestei tematici, el ne-a lăsat una dintre cele mai cunoscute opere ale sale – „Nud la malul mării” . L-au urmat pictori ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu sau Ion Țuculescu.

Expoziția de la Palatul Dacia-România reunește reprezentări ale sânilor în arta românească de la 1880 până în prezent. În afara pictorilor enumerați mai-sus, sunt prezente opere semnate, printre alții, de Samuel Mützner, Nicolae Vermont, Iosif Iser, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Alexandru Rădvan, Roman Tolici, Magdalena Rădulescu, Vasile Grigore sau Sabin Bălașa. Avem astfel prilejul de a compara versiunile clasic-academice ale lui Pallady cu cele de budoar ale lui Iser sau fantezist-onirice (și asexuate, în opinia mea) ale lui Sabin Bălașa.

Cât despre expoziția de fotografii, mărturisesc că până la această vizită nu auzisem de Sibylle Bergemann (1941-2020). Din panourile explicative am reținut câteva date biografice: născută la Berlin, s-a remarcat ca fotograf de modă, devenind apoi cunoscută pentru eseurile foto care au apărut în publicații de prestigiu precum Der Spiegel, Die Zeit, Geo, Stern sau New York Times.

A realizat, în principal, fotografii alb-negru, dar și color sau polaroide pentru a surprinde spații părăsite, portrete ori imagini lipsite de nostalgie din Germania de Est. A călătorit în Africa și Orientul Mijlociu, ilustrând în lucrările sale peisaje urbane sau naturale și viața cotidiană a locuitorilor, fără a cădea în capcana exotismului.

Nu știu în ce măsură se justifică alegerea sa de către organizatori pentru a celebra „femeile cu o contribuție remarcablă în cultură” ‒ poate că alte artiste fotograf ar fi fost mai reprezentative. Și nu știu nici dacă nu se putea face o selecție mai inspirată de lucrări, căci o bună parte din ele nu mi-au transmis cine știe ce emoție. Am remarcat totuși pentru ironia subtilă fotografia intitulată „Chioșc Nescafé: Dakar” , ca și sensibilitarea emanată de pozele făcute de Bergemann pe film polaroid.

Dar, sigur, nu sunt critic de artă, e doar opinia mea, și nu trebuie să mă credeți pe cuvânt: vă puteți face singuri o părere vizionând pozele atașate reviewului sau – și mai bine ‒ vizitând conglomeratul de 6 expoziții Art Safari de la Palatul Dacia-România, care va rămâne deschis până pe 15 decembrie.

Așa încât închei prin a vă ura La Mulți Ani de Ziua Națională a României!

---

VIZUALIZĂRI: 146 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI