Felix Pension, pentru turişti fericiţi

TIPĂREȘTE

Anul trecut, la începutul lunii august, am vrut să petrecem câteva zile de odihnă şi răsfăţ la hotelul Palace din Băile Govora, cel mai elegant hotel din staţiune, monument istoric restaurat şi modernizat cu fonduri europene. Nu aveam rezervare făcută din timp dar eram siguri că vom găsi camere libere la Palace aşa cum se întâmplase în anii anteriori! Nu am găsit... Nu luasem în considerare că suntem în plin sezon şi că voucherele de vacanţă au umplut ochi toate hotelurile şi pensiunile din ţară.

Ştiam că hotelurile Oltenia, Belvedere şi Parc au contracte încheiate cu Casa de Pensii şi n-au camere libere în timpul verii. Am luat la rând pensiunile cochete pe care le ochisem în desele noastre plimbări prin staţiune... toate erau ocupate până la sfârşitul lunii august. Tocmai când pregăteam o reconfigurare de traseu, mi-a ieşit în faţa ochilor Felix Pension, un mic hotel de patru stele pe care n-aveam cum să-l ştiu pentru că era nou-nouţ, abia îşi deschisese porţile de vreo lună de zile. Fotografiile de prezentare arătau promiţător, zona în care este amplasat hotelul îmi era cunoscută deci nu-mi putea oferi surprize neplăcute. Am sunat, mi-a răspuns o doamnă foarte amabilă care s-a dovedit a fi doamna Dana, proprietara hotelului. Fiind la început de drum mai aveau ceva locuri libere, ne-a oferit un apartament care era disponibil doar două nopţi în perioada dorită de noi. Bine şi aşa decât deloc! N-am plătit avans, mai erau puţine zile până la vacanţă dar am convenit să anunţăm din timp dacă renunţăm la rezervare.

Adresa hoteluluii este strada Oituz nr. 6. Intrând în staţiune dinspre Govora Sat, treceţi de ştrandul Salus şi mergeţi drept înainte pe strada Tudor Vladimirescu, spre centrul staţiunii. După ce treceţi de Liceul Tehnologic Băile Govora, faceţi dreapta pe strada Oituz, o uliţă asfaltată şi îngustă ce se desprinde din strada principală şi urcă până la marginea pădurii. După cel mult 250 m., cum urcaţi pe partea dreapta a uliţei, veţi ajunge la Felix Pension.

Felix Pension apare ca hotel în toate materialele de prezentare, probabil aşa şi este înregistrat oficial dar pentru că numele său este Pensiunea Felix şi la faţa locului mi s-a părut că seamănă mult mai mult cu o pensiune cochetă şi primitoare decât cu un hotel "adevărat", voi folosi termenul pensiune când vorbesc despre Felix Pension.

Aşadar... zona în care este amplasată pensiunea este pitorească şi foarte liniştită. Pe strada Oituz şi pe uliţele învecinate sunt case frumoase, vechi şi noi, cu grădini îngrijite, pline de flori multicolore şi de pomi fructiferi. A fost o încântare pentru noi să ne plimbăm pe străduţe, să privim casele, să ne jucăm cu pisicuţele alintate! Mi-au plăcut mai cu seamă casele vechi, cu ghivece cu muşcate şi busuioc pe prispă, cu pruni, meri şi peri încărcaţi de roade pârguite, cu grădiniţă de legume şi boltă de viţă de vie.

De la Felix Pension până la Parcul Balnear se ajunge într-o plimbare plăcută (circa 20 minute). Ştrandul Salus este şi mai aproape, la intrarea în staţiune, dar nu mi-a plăcut deloc, ar avea nevoie urgentă de igienizare şi modernizare. În apropierea pensiunii, în zona Primăriei, sunt mai multe magazine cu produse alimentare şi articole de plajă, bine aprovizionate. Tot aici se găsesc bănci şi bancomate.

Pensiunea Felix este construită pe un teren în pantă, lung şi îngust. Parcarea este amenajată chiar la intrarea în curte şi este gratuită pentru clienţii pensiunii. Cum priveşti din stradă, pe partea stângă a curţii se înşiră mai multe corpuri de clădire. În primul corp se află recepţia, restaurantul cu terasă şi centrul Spa (la subsol). În continuare, urmează clădirile cu parter şi etaj, destinate camerelor de oaspeţi.

Este frumoasă pensiunea, seamănă mult cu cele pe care le-am admirat în zona montană a Greciei. La construirea ei s-au folosit lemn masiv şi piatră provenită din fundaţiile unor vechi case ţărăneşti ruinate din satele învecinate, cumpărate şi dezmembrate de proprietarii Felix Pension. Grădina nu este mare dar este foarte curată şi bine îngrijită. Iarbă verde, câţiva pomi şi o mulţime de trandafiri înmiresmaţi, viu coloraţi... Pisica proprietarilor este mascota pensiunii, răsfăţată de toţi turiştii.

Recepţia pensiunii este micuţă, primitoare, cu un cochet aer retro. Ne-a întâmpinat fiul proprietarilor, un tânăr politicos, dornic să fie de ajutor turiştilor. Am plătit cu cardul, la plecare şi am primit factură şi bon fiscal. Turiştii pot achita contravaloarea serviciilor de cazare şi masă cu vouchere de vacanţă.

Am primit imediat cheia apartamentului dar nu ne-am grăbit să ne luăm camera în primire. Am băut o cafea împreună cu mama şi vărul meu care plecau cu maşina mai departe, spre casa noastră aflată la circa 50 km. de Băile Govora. Din mica recepţie se intră direct în restaurantul pensiunii, amenajat în stilul elegant al începutului de secol XX. Restaurantul are ieşire spre o mică terasă acoperită, cu mobilier din fier forjat.

Spaţios, luminos, cu piese de mobilier vechi, alese cu grijă şi minuţios restaurate, moştenite sau cumpărate de la diverse târguri... restaurantul mi-a plăcut foarte, foarte mult! Mesele şi scaunele din lemn nu sunt la fel, sunt mese mai mari sau mai mici, rotunde, ovale, pătrate. Bufetul, moştenire de familie, este plin cu obiecte delicate de porţelan, argintărie, ceasuri vechi. Pereţii sunt decoraţi cu goblenuri şi tablouri care se potrivesc perfect cu povestea locului. Doar barul este nou şi găzduieşte o colecţie impresionantă de vinuri de calitate superioară de la Drăgăşani.

Gazdele noastre ne-au oferit o palincă sau o afinată din partea casei, servite în pahare mici din sticlă fină. Cafeaua, foarte bună, ne-a fost servită în ceşcuţe frumoase de porţelan. Am fost plăcut impresionaţi de amabilitatea gazdelor noastre, de grija pentru detalii, de bunul gust care defineşte această pensiune govoreană.

După ce mama şi vărul meu au plecat, ne-am îndreptat spre apartamentul nostru. Pensiunea nu este mare, are doar 3 garsoniere şi 7 apartamente cu living şi dormitor, potrivite pentru familiile cu copii. Pentru a ajunge la corpul de clădire în care se afla apartamentul nostru a trebuit să urcăm mai multe trepte abrubte, pe lângă piscina exterioară, destul de incomod când ai bagaje. Pentru noi nu este o problemă dar pentru persoanele în vârstă, cu dizabilităţi sau cu copilaşi mici poate fi destul de complicat. Nu este un reproş dar nicăieri nu se specifică acest aspect, foarte, foarte important pentru multe categorii de turişti. De exemplu... mama mea nu ar fi putut urca această scară de mai multe ori pe zi!

Apartamentul nostru s-a aflat la etajul clădirii. Fiecare apartament are intrare separată din exterior, nu există niciun hol comun de acces. Scările exterioare din lemn care duc la etaj sunt abrubte dar am observat că familiile cu copii mici erau cazate la parter. Toate apartamentele au balcoane, chiar şi cele situate la parter.

Apartamentele sunt suficient de spaţioase pentru o familie cu un copil mare sau cu doi copii mai mititei (circa 40mp). Sunt luminoase, zugrăvite în alb, pardosite cu parchet din lemn masiv de fag. De afară, se intră direct în living şi din acesta se intră în baie şi în dormitor.

Mobilierul este confecţionat din lemn masiv de cireş. Prima impresie este foarte bună dar nu toate piesele de mobilier sunt reuşite. Canapeaua extensibilă din living este incomodă, patul matrimonial din dormitor mi s-a părut puţin cam îngust pentru două persoane...

Pe lângă canapeaua pe care tocmai am pomenit-o, în living se mai află un cuier, două scaune şi un dulap cu două uşi în care am găsit multe umeraşe, halate de baie albe, papuci de unică folosinţă, seiful, masa şi fierul de călcat. O parte din living este amenajată ca o mică bucătărie din care nu lipsesc chiuveta de vase, minifrigiderul, cuptorul cu microunde, cana fierbător, detergentul de vase şi câteva farfurii, pahare, ceşcuţe şi tacâmuri.

Dormitorul este foarte mic dar confortabil, singurele piese de mobilier fiind patul matrimonial cu două noptiere, un taburet şi o măsută cu oglindă. Patul are saltea şi perne bune, aşternuturile albe au fost impecabile. Ca de obicei, fiul nostru a dormit foarte bine în dormitor şi noi ne-am rupt şalele pe canapeaua teribil de incomodă din living. Clar, alegerea acestor canapele a fost total neinspirată! După mine, proprietarii pensiunii ar trebui să scape urgent de ele...

Mi-au păcut covoraşele olteneşti în culori vii, ţesute de mână şi icoana pictată pe sticlă de la capul patului. Eu aş mai adăuga câteva piese de ceramică de Horezu şi un ştergar cu motive populare. Lustrele şi aplicele sunt simple şi frumoase, dau o notă de eleganţă apartamentului.

În fiecare cameră a apartamentului se află câte un televizor de calitate bună, cu ecran suficient de mare. Unicul aparat de aer condiţionat este amplasat strategic în living, chiar lângă uşa de la dormitor, pentru a răcori ambele încăperi. Am fost la Felix Pension la începutul lunii august şi am prins două zile caniculare. Aparatul de aer condiţionat făcea faţă cu greu arşiţei de afară dar nopţile sunt răcoroase la Govora, chiar şi în timpul verii... am dormit bine cu geamul deschis!

Pentru că pensiunea este deschisă tot timpul anului, camerele beneficază de încălzire centrală, cu calorifere.

Baia nu are niciun cusur, este placată cu gresie şi faianţă în nuanţe plăcute de maro şi crem şi dotată cu cadă, chiuvetă, toaletă şi instalaţii sanitare moderne. Beneficiază de aerisire naturală prin intermediul unei ferestre. Am găsit în baie uscător de păr, oglinjoară pentru machiaj, multe prosoape albe de diverse dimensiuni, cosmetice de calitate bună (săpun, şampon, gel de duş), suficientă hârtie igienică.

Teoretic, în toată pensiunea există internet wi-fi gratuit dar noi n-am avut parte de el în apartament. Funcţiona bine în recepţie, restaurant, pe terasă... suficient în vacanţă! Probabil această mică problemă s-a remediat din mers.

Din living se iese pe balconaşul împodobit cu muşcate curgătoare, dotat cu măsuţă, scaune şi uscător de rufe din lemn.Este necesară plasă contra insectelor la uşa de la balcon, într-o seară ne-au intrat în cameră nişte bărzăuni gălăgioşi şi agresivi. Am petrecut clipe minunate în balcon, dimineaţa în zori când sorbeam din priviri verdele intens al pădurii şi noaptea când respiram cu nesaţ aerul înmiresmat de regina nopţii, cu ochii la puzderia de stele de pe cer... Liniştea nopţii este întreruptă doar de lătratul unui căţel sau de cântecul cocoşilor în miez de noapte şi în zori de zi. Am avut parte şi de o furtună puternică, iscată din senin, însoţită de tot arsenalul de fulgere şi tunete!

Cameristele basarabence, frumoase şi vrednice, ne-au adus prosoape curate şi cosmetice în fiecare zi, au răspuns rapid tuturor cerinţelor noastre. Am stat de vorbă şi ne-au povestit, cu inconfundabilul lor accent moldovenesc, ce frumoasă e Basarabia...

Micul dejun a fost servit sub formă de bufet suedez. Am ales o masă în restaurantul elegant dar mulţi turişti au preferat o măsuţă în aer liber, pe terasă. Am admirat din nou vesela de pe vremea bunicii, din porţelan fin, cu margine aurită şi desene în culori delicate.

Am avut de ales dintr-o ofertă puţin variată, nu am plecat flămânzi de la masă dar am remarcat destule poticneli, scuzabile în cazul unei pensiuni noi. Nu-mi place risipa dar nici economia excesivă nu dă bine în cazul unui bufet suedez... Produsele specifice micului dejun (brânzeturi, mezeluri, cărnăciori prăjiţi, omletă, unt, măsline, zacuscă, legume proaspete, gem, miere, fursecuri, cereale, fructe) au fost puse pe farfurioare sau în castronele mult prea mici. Se terminau repede şi trecea destul de mult timp până se completau vasele goale. M-aş fi aşteptat să găsesc la micul dejun brânzeturi şi mezeluri de la producătorii din zonă, gemuri, zacuscă şi prăjituri de casă nu de la magazinul din colţ. Cafeaua, ceaiul, laptele, iaurtul, sucurile au fost de calitate bună şi în cantitate suficientă.

Am mâncat de două ori la restaurantul pensiunii, o dată la prânz şi o dată la cină. Pensiunea fiind deschisă de curând, nu exista încă un meniu, nici mâcar o listă pe o tăbliţă, cu preţurile aferente felurilor de mâncare şi băuturilor. Am înţeles că principala problemă a proprietarilor era lipsa de personal calificat. Doamna Dana şi domnul Felix, gazdele noastre, roboteau din zori până noaptea târziu, alături de tinerele din Basarabia care îndeplineau şi rolul de cameriste şi de vreo doi bărbaţi din sat. Făceau faţă cu greu solicitărilor turiştilor, mai ales în ceea ce priveşte bucătăria.

Pentru început, se pregăteau doar frupturi, şniţele, cartofii prăjiţi şi legume la grătar, salate, mămăliguţă cu brânză şi smântână şi alte câteva preparate simplu de gătit. Am aşteptat destul de mult dar n-a fost o problemă pentru noi. Mâncarea a fost proaspătă, gustoasă, porţiile mari... preţurile piperate dar ţinând cont că nu ai unde să mânânci în apropiere, ne-am declarat aproape mulţumiţi. Exista şi posibilitatea de a-i spune doamnei Dana ce doreşti să mănânci la prânz sau cină şi la ora stabilită, mâncarea era gata.

Felix Pension pune la dispoziţia turiştilor o mică piscină exterioară şi un centru spa. Piscina exterioară are o adâncime de doar 1,2-1,5m., lungimea de 11m. şi lăţimea de 4m. dar este foarte bună pentru bălăceală în zilele caniculare, fiind favorita copiilor. În jurul piscinei sunt şezlonguri şi umbreluţe. Pentru cei mici a fost amenajat şi un loc de joacă la umbra unor copaci bătrâni.

Centrul Spa este amenajat la subsol, ocupă spaţiul de sub recepţie şi restaurant. Există o mică sală de fitness, bine dotată cu aparate moderne, saună uscată confecţionată din lemn de tei, cabinete pentru masaj şi hidroterapie (băi terapeutice pe bază de plante şi sare). Piscina interioară este de fapt doar un mic bazin de relaxare în care abia încap vreo patru persoane. Cel mai mult mi-a plăcut salina din blocuri masive de sare aduse de la Salina Ocnele Mari. Este un loc minunat, dătător de sănătate şi de linişte interioară, în care te poţi relaxa răsfoind o carte sau o revistă din biblioteca gazdelor.

Pentru masaj este nevoie de programare. Cabinetele de hidroterapie nu funcţionau încă, deşi erau dotate cu aparatură modernă. Motivul... lipsa de personal medical!

Felix Pension este, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase şi mai bine dotate pensiuni din Băile Govora, un loc cu farmec şi personalitate care îmbină tradiţia cu confortul. O pensiune nouă, modernă, cu parfumul şi nobleţea Govorei de odinioară... Amabilitatea, politeţea şi zâmbetul gazdelor ne-au făcut să trecem peste micile stângăcii, inerente la orice început de drum. Felix Pension este locul potrivit pentru încărcarea bateriilor la aer curat, departe de zgomotul, poluarea şi aglomeraţia din oraşele noastre sau chiar din staţiunile mari. Sunt sigură că multe dintre problemele semnalate de mine s-au remediat, proprietarii pensiunii sunt deosebit de atenţi la dorinţele turiştilor şi dornici să ofere servicii de calitate.

Mi-a plăcut la Felix Pension dar trebuie să precizez că preţurile mi se par foarte mari, ţinând cont de faptul că totuşi Govora nu este Sinaia sau Mamaia... 370 lei pe noapte pentru o garsonieră şi 420 lei pe noapte pentru un apartament ocupat de două persoane. Aceste preţuri includ micul dejun, accesul la spa şi o masă de 50 lei pe zi de persoană. Pe Boocking.com preţurile sunt şi mai mari, oferta este valabilă pentru rezervare direct la pensiune. Pentru grupurile mari, preţurile se negociază iar în extrasezon putem găsi oferte rezonabile pentru serviciile oferite.

Staţiunea Băile Govora este curată, plină de flori... pare a se afla pe drumul cel bun dar mai sunt încă multe de făcut. Hotelul Palace a redevenit perla turismului vâlcean. Dacă sunteţi în trecere prin Govora, poposiţi pentru o cafea pe terasa de la Palace! Parcul Balnear care se întinde pe o suprafaţă de 20 de hecatare şi-a recăpătat frumuseţea, fiind locul preferat de plimbare pentru turiştii care-şi petrec vacanţele la Govora. Cazinoul din parc, construit după planurile arhitectei Virginia Andreescu Haret, a fost renovat dar vechiul Pavilion de Băi a devenit o ruină. Au fost renovate câteva vile vechi, cu arhitectură elegantă, una dintre ele fiind Vila Iliescu din apropierea parcului care a fost transformată în muzeu şi bibliotecă publică. Din păcate multe vile splendide plâng în aşteptarea unor investitori care să le bage în seamă!

Ştrandul Salus ar trebui să fie una dintre priorităţi, este departe de a face faţă pretenţiilor turiştilor din zilele noastre. Un trenuleţ care să facă ture prin staţiune, de la hotelul Palace până la ştrand, ar fi cu siguranţă o atracţie pentru turiştii de toate vârstele.

Cea mai mare problemă a staţiunii Băile Govora este, după părerea mea, lipsa unui restaurant bun, chiar şi cu autoservire! Sunt multe magazine alimentare, bine aprovizionate, cu preţuri de oraş, o singură cofetărie bună (peste drum de hotelul Oltenia), restaurantul Cascade din parc, ieftin şi prost... Cea mai bună variantă pentru noi este restaurantul hotelului Palace dar a devenit foarte aglomerat pe timp de vară. Cum de nu s-o gândi nimeni să renoveze o bătrână vilă interbelică şi să deschidă un restaurant care să rupă gura târgului?

Totuşi, de ce ar veni turiştii la Băile Govora? Pentru aerul curat şi liniştea aproape nefirească, pentru apele minerale miraculoase, pentru cătunele pitite în pădurile care înconjoară staţiunea... Pentru că Govora se află la doar 200 km. de Bucureşti şi Braşov şi la circa 125 km. de Sibiu şi Craiova... Pentru că putem vizita, pe o rază de 50-60 km., numeroase obiective turistice, cum ar fi Salina Ocnele Mari, Horezu, culele de la Măldăreşti, Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, mânăstirile Bistriţa, Arnota, Dintr-un Lemn, Surpatele, Hurezi, Troianu, Iezer, Pahomie, Cozia, Ostrov, Turnu, peşteri şi chei, ştranduri cu ape sărate sau termale!

În concluzie... Da, recomand Băile Govora şi Felix Pension pentru odihnă, relaxare şi pentru vizitarea unei zone minunate, cu multe obiective turistice care merită din plin atenţia noastră.

Vă doresc din suflet Sărbători cu linişte, sănătate şi bucurii, petrecute în tihnă alături de cei dragi!

---

VIZUALIZĂRI: 2221 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI