O bucatica de rai atat de aproape – cascada Grawa, valea Stubai, Austria

TIPĂREȘTE

Joi seara imi faceam planuri pentru weekend, ce sa fac, pe unde sa ma duc, mai aproape, mai departe, cu bani sau fara? Si am luat intr-o doara pliantul cu excursiile zilnice ale companiei cu care deja v-am obisnuit ca ma plimb, m-am uitat ce posibilitati sunt pentru weekend, si ochii mi s-au oprit pe varianta asta: “Stubaital: Wilde Wasserweg, das Naturschauspiel der Grawa-Wasserfalle”, n-oi sti eu germana, insa cuvintele erau mult prea simple ca sa nu inteleg, asa ca vineri cand m-am intors de la munca m-am oprit la agenti si mi-am luat excursia pentru sambata si chiar am avut locul 1 – cel din spatele soferului, util daca vrei sa vezi mult mai mult.

Asadar sambata ora 10.15 luam autocarul spre ziua mea de vis. Pe drum ne-am tot depasit cu o masina din Romania, chiar i-am facut o poza, asa ca daca Sibiul ii cunoaste, le transmit salutari.

Deja drumul pana la Innsbruck mi-era cunoscut, (chiar si putin mai departe deoarece am mai facut in mai o excursie trecand pe aici insa nu am povestit-o inca) si stiam ca mai departe drumul nostru urma sa treaca peste “Europabrucke” adica podul Europa, cel mai inalt si cel mai impresionant pod rutier din Europa, cu o lungime de 815 m.

Dar aici s-a rupt filmul, indreptandu-ne spre acel pod am nimerit intr-o coloana de masini pe langa care ai fi putut merge la pas, asadar la prima bretea soferul a intors masina pentru ca in final sa mergem pe un drum lateral paralel cu autostrada, ceea ce in final a fost si mai bine, deoarece am putut admira Podul Europa din lateral si am putut sa-i admiram splendoarea si chiar sa vedem niste tineri care practicau bungee-jumping. Continuandu-ne calatoria soferul tot povestea ceva despre locurile prin care treceam si am inteles cuvinte disparate, dar mai apoi am citit ca ceea ce admiram erau Alpii Stubai, un masiv inalt cu cateva vai. Noi ne aflam acum pe cel mai jos traseu spre centrul masivului care inainteaza paralel cu Stubaital (valea Stubai), trecand pe langa statiunile turisice Fulpmes si Neustift. Cel mai inalt varf din Alpii Stubai se numeste ZuckerHutl (Mica sfecla de zahar) si masoara 3507 m. Aici gasim o multime de cascade printre care cea pe care o vom vizita dar si ghetarul Stubai, loc de plecare spre multe drumetii.

Si uite asa, pe un traseu minunat, am filmat putin asa ca va invit la o mica vizionare youtu.be/qhf9x4z3TXA ca sa vedeti ce frumos era totul, si vremea si locurile.

Si uite asa am ajuns in dreptul unui loc de popas unde soferul ne-a spus ca ne asteapta la 16.15 (sau la 16.00 la Grawa Alm). Aici un afis ne spunea ca suntem in prima etapa de drumetie, din poze o sa vedeti ce inseamna si etapele 2 si 3.

Traseul incepe în aici, urmand ca pe traseul raului Ruetz sa ajungem la spectaculoasa cataracta Ruetz, unde pe o mica platforma poti admira toata aceasta cadere de apa care ai senzatia ca vine peste tine ca in cateva secunde sa te ocoleasca si sa urmeze alt traseu. Totul este spectaculos si vreau sa impartasesc cu voi aceasta minunatie, astfel incat va mai invit la un scurt filmulet: youtu.be/NFhGKljSFE4.

De aici drumul continua lin pe malul apei, pe un drum pe care eu l-am numit “inselator” si spuna asta deoarece drumul te pacaleste, acum ai portiuni mai grele de drum, in care depui putin efort pentru ca urci, pentru ca mai apoi drumul sa continue fie in portiune dreapta sau chiar usor coborand, si astfel sa avansezi fara sa iti dai seama. Si ca sa realizati ca este totusi un drum usor de parcurs de oricine pe langa persoanele in varsta care parcurgeau drumul in ritmul lor (unele spre rusinea mea, mai vioi ca mine) erau familii cu copii in carucior, si asta spune tot.

Frumos este ca pe traseu veti intalni “carti deschise” unde veti afla cate ceva, despre zona, despre apa in literatura si scrierile lui Thales din Milet, Antoine de Saint-Exupery, Confucius, Isaac Newton, Mark Twain de exemplu, sau apa in muzica, sau cate ceva despre proiectul numit “Wilde Wasser Weg”.

Si odata trecuti de cataracta, urmatoarea oprire mentionata este un loc de relaxare Tschangelair Alm (adica aici puteti manca si bea bere ca sa vorbim la obiect), pana unde conform indicatorului avem jumatate de ora. Normal ca nu este doar jumatate de ora, ca nu ne alearga nimeni si avem de facut si poze, asa cum o sa vedeti la o “crescatorie de pesti”.

Aici totodata este si o statie de autobuz (am vazut un autobuz 590 dar pentru mai multe informatii va interesati). De aici indicatorul ne spune ca mai avem 30 de minute pana la Grawa Alm sau 45 de minute pana la cascada Grawa. Ok, nu pare infricosator, hai mai departe la drum, si cand intalnesti persoane in varsta sau familii tinere cu copiii in carucioare sau cu ei in acei rucsaci speciali carati in spate, nu ai nici o justificare sa nu o faci si tu. La fel drumul curge lin astfel incat mai o poza, mai o privire spre zarile fermecatoare, mai veseli pentru ca admiram cate o floare sau un fluturas care ii da tarcoale, sau mai tristi deoarece intanim si anumite monumente dedicate celor disparuti, si unul chiar m-a facut sa ma opresc pentru cateva minute si sa nu trec nepasatoare mai departe Era dedicat unui tanar de 31 de ani care si-a pierdut viata in munti. Mesajul scris in amintirea lui spunea:

“Cea mai frumoasa cale spre Dumnezeu trece prin munte”, frumos si emotionant. Si uite asa, asa, usor si pe nesimtite am ajuns la cascada. Dar si prima intalnire cu ea este spectaculoasa, nu o vezi de pomi, este ascunsa, dar iti apare in fata dintr-o data, astfel inca ramai mut, sau nu chiar mut, dar mai mult de WOW! nu esti in stare. Toata aceasta cadere de apa care te cuprinde parca din toate directiile astfel incat in cateva minute esti ud fara sa iti dai seama, este coplesitoare. Ai senzatia ca ai ajuns in Rai si te intrebi daca este asa atunci merita sa ajungi acolo. Pentru mine cea mai frumoasa cascada vazuta pana in prezent a fost Cascada Cailor, este altfel decat aceasta, dar fiecare cascada are farmecul ei. Asadar hai sa ne bucuram de cascada in filmuletul ce urmeaza - youtu.be/UnzGXLB94VI - si apoi cateva scurte secvente cu tapul https://youtu. be/ImLKoeuN4Kw

Cascada Grawa este una dintre cele mai frumoase cascade, aflata fix in inima WildeWasserWeg si este considerata ca fiind cea mai mare cascada din Alpii de Est. In functie de anotimp, cantitatea de apa pe care o poarta la vale poate fi mai mica sa mai mare. La inceput de vara debitul apei este mai mare si asta datorita topirii zapezilor in munte.

Cate ceva despre aceasta cascada (cosiderata cea mai larga din Austria) puteti afla aici si daca tot intrati pe acest sait tot aici puteti afla cate ceva despre cascadele Europei. Asa am aflat ca Austria are 198 de cascade, iar Romania 24. Cat de adevarat este nu stiu va spun, am pus doar cifrele citite aici.

Aici este punctul de maxima intensitate turistica. Aici lumea incearca sa ajunga cat mai aproape de caderea apei si filmuletul acesta arata punctul maxim unde am ajuns (pe partea aceasta) youtu.be/rcf7O8wwfnQ, unii chiar se aventureaza ceva mai mult incercand sa-i dovedeasca capritei intalnite ca si ei pot. Normal, poza de rigoare ca AmFostAcolo si apoi am trecut de partea cealalta a cascadei deoarece stiam ca exista doua puncte de observatie astfel incat am inceput sa urc, si aici pot spune ca lucrurile sunt facute astfel incat sa fie accesibile cat mai multor persoane (aici insa nu mai vorbim de carucioare) insa drumul e amenajat si nu iti este incomod sa urci.

Am ajuns si la prima platforma (aici este un panou interesant unde aflati informatii privind cascada si binefacerile ei, si o sa vedeti asta in poza) de unde am vazut cascada pe la jumatatea ei, youtu.be/RHzB5WJ1HXs apoi am mers mai departe oarecum cu pasi mai vioi, nu pentru ca mi-as fi intrat in ritm, ci pentru ca incepuse deja sa picure. Am ajuns si la cea de-a doua platforma si am putut sa ma bucur de maretia apei, si de asemenea va invit sa vedeti filmuletul atfel incat sa ne bucuram impreuna youtu.be/G48qmJ8IAdI. De aici din cate am inteles icepea etapa a doua, dar deja ma depasea (mai ales ca timp si vreme)

Si cum ploaia isi numara picaturile intr-un ritm din ce in ce mai rapid, am luat-o in pas vioi la vale spre Grawa Alm, un mic local aflat peste drum de cascada. Asadar pentru cei supercomozi, cascada poate fi vazuta stand la o bere pe aceasta terasa. Am luat meniul sa il studiez si 2 cuvinte au fost hotaratoare pentru decizia mea: Bere (una mica, nu fiti socati dar nu prea mergea cu felul urmator) si Kaiserschmarn cu gem de merisoare. Decizia pentru acest desert a fost data de faptul ca eram atentionata ca dureaza 20 de minute prepararea lui, semn ca era facut atunci. Intre timp am mai admirat zona, locul de joaca pentru copii, o vedere superba asupra cascadei, si un minunat local tipic tirolez. Era multa lume inauntru si mi-a fost jena sa fac poze, insa atat de frumos era totul ca as mai fi stat pe acolo.

Partenera mea de drum si fata ei terminasera deja de mancat cand am ajuns eu (ele nu au urcat decat pana la prima platforma) si acum isi comandau desert, strudel cu mere si sos de vanilie, capucino si o ciocolata calda. Mi-a placut ca ciocolata fetitei a fost adusa intr-o canuta tare draguta.

Am trecut si pe toaleta, amenajat rustic insa cu toate dotarile moderne si foarte curat. Ne-am incheiat socotelile aici (11.10 euro) ai am plecat spre masina. Aici a fost o mica neintelegere (in final avantaj noi), noi vazusem masina ceva mai jos intr-o parcare, dar desi intelesesem ca aici la popas vine masina sa ne ia, am luat-o cu mami si fetita spre parcare. Mai aveam cativa zeci de metri pana la masina si tocmai ce o vedem ca da sa plece inspre locul de unde veneam. I-am facut semne si ne-a asteptat. Si de ce am spus ca a fost norocul nostrum, asta deoarece nu avea unde sa intoarca asa ca autocarul a mai facut cativa km (putini, nu cred ca au fost 5) ajungand astfel la punctul de plecare spre ghetar.

Am pornit spre vale si pe drum a strans si ceilalti turisti astfel incat la 16.11 minute (parolisti colegii de drum) plecam spre casele noastre. La intoarcere am putut sa mergem pe Podul Europa, insa nu mi m-a parut la fel de spectaculos ca atunci cand l-am vazut de la distanta si am putut sa-i apreciez maretia.

Daca ar fi sa reiau totul in cateva cuvinte as spune astfel:

- Traseul, asa cum l-am facut noi, nu va ia mai mult de 1.30-1.45 ore, pana la cascada, si mai puneti o ora sa urcati (pana la cele doua platforme) si sa coborati.

- Puteti veni pana la parcarea unde a asteptat autobuzul (si unde este o parcare si pentru masinile care nu mai au loc langa restaurant, sunt maxim 10 minute de mers pe o carare frumoasa, nu pe sosea), sa traversati raul si de acolo sa mergeti spre cascada, maxim 30 de minute (pierdeti inca frumusetea de pe raul Ruetz).

- Sau daca sunteti extrem de comozi, veniti pana la Grawa Alm, adica la restaurant, stati afara pe terasa sa mancati ceva si sa beti o bere, si o si va relaxati admirand cascada.

- Foarte usor puteti ajunge si mai departe, la locul de pornire spre Ghetarul Stubai si chiar am vazut un filmulet cu ce poate fi vazut acolo, incat mi-ar placea sa ajung inca o data acolo.

Indiferent insa cum ii veti admira splendoarea, veti pleca de acolo spunand fericiti: AmFost Acolo si mi-a placut.

---

VIZUALIZĂRI: 1754 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI