Pustiul Iudeii si manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul

TIPĂREȘTE

Ne apropiem de sfarsitul vacantei, insa mai avem inca multe de descoperit in Israel. In aceasta zi traversam Pustiul Iudeii si calatorim de-a lungul Marii Moarte, vizitand manastirea Gheorghe Hozevitul, continuand cu Ierihon si finalizand cu Parcul National Masada.

Desertul Iudeii este format din dealuri si canioane cu altitudini de la 421 m sub nivelul marii pana la 1000 m deasupra nivelului marii. Am oprit pentru un scurt popas, privelistea fiind impresionanta, cu munti, stanci si dealuri de calcar, canioane alaturi de platouri si albii de rau. De-a lungul timpului acesta a fost un loc bun pentru refugiu a pustnicilor, traind in interiorul pesterilor. In secolul al VI-lea aici erau aproximativ 65 de manastiri, unele dintre acestea fiind si in prezent ocupate de calugari. Manastirile din deșert, ridicate pe cele mai imposibile locuri, atrag mii de turisti, mai ales romani si greci.

De la distanta, am fost uimiti sa descoperim o astfel de manastire, sapata intr-un perete de stanca, care parea inabordabila. Am aflat ca aceasta este cea pe care urmeaza sa o vizitam, Manastirea„Sfantul Gheorghe Hozevitul” , unde traiesc mai multi monahi greci.

Ne-am continuat drumul cu autocarul pana am ajuns la parcare, de unde am pornit pe jos pe un drum abrupt si pietruit, trecand pe sub un portal de piatra in trei arce, pe care este trecut numele sihastriei. Mergem apoi pe o poteca ingusta, trecand peste firul de apa al paraului Horat – Cherit, din Vechiul Testament, numit azi Hozeva. Dupa cale de o ora, ajungem la poarta manastirii, sapata intr-un perete de stanca, pe panta abrupta a malului vestic al vaii paraului.

O inscriptie in limbile greaca si araba, asezata deasupra vechii intrari in manastire, aminteste reconstruirea acesteia.

Potrivit traditiei locului, aici se afla pestera in care Sfantul Ilie Tesviteanul a petrecut vreme de trei ani si sase luni, inainte de a urca pe Muntele Sinai. In pestera Sfantului Ilie se pastreaza icoana acestuia, in care sfantul este infatisat ca fiind hranit de catre corbi.

Tot aici, Ioachim s-a ascuns postind si rugandu-se, iar dupa 40 de zile un inger i-a spus ca Ana, sotia lui, va ramane insarcinata si va naste o fata, care va fi Maica Domnului.

De-a lungul timpului, aici s-au retras calugari, punand bazele manastirii inchinata Maicii Domnului. In secolul al VI-lea, manastirea a ajuns renumita, ea avand drept conducator duhovnicesc pe Sfantul Gheorghe din Coziba, nascut in Cipru, in jurul anului 550. Manastirea a fost numita "Sfantul Gheorghe Hozevitul" dupa numele acestui calugar.

In timpul cuceririi persane, cladirile manastirii au suferit daune, mulţi monahi au fost ucisi, iar ceilalti au parasit manastirea. Dupa atacul persan, Sfantul Gheorghe a incercat sa readuca manastirea la viata, dar fara succes. Aceasta a supravietuit pana in secolul al XII-lea, iar in secolul al XIII-lea a ramas complet pustie.

In anul 1878, un calugar grec, numit Calinic, s-a asezat intre vechile ziduri monahale din pustiul Iudeii, restaurand complet manastirea. Lucrarile de reparatii s-au incheiat in anul 1901. Cea mai veche parte din manastire este mozaicul de pe podeaua Bisericii, care dateaza inca din secolul al VI-lea.

Ioan Iacob de la Neamt a fost un calugar intrat la Manastirea Neamt si ajuns in Tara Sfanta, unde a mers la Asezamantul Romanesc de la Iordan, unde a devenit indrumator duhovnicesc. Cu toate acestea, dorea sa duca o viata mai aspra, intr-un loc pustiu, retragandu-se la Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul. A trait o vreme in aceeasi pestera unde a trait si Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul. S-a retras intr-o alta pestera din apropiere, unde a ramas pana la sfarsitul vietii in rugaciune si post, odihnindu-se pe o rogojina asternuta pe o scandura si hranindu-se cu putine merinde uscate, vreme de opt ani, rabdand frigul, arsita, foamea, setea, boala, lipsurile si ispitele de tot felul. Trupul a fost asezat in Pestera Sfanta Ana si timp de douazeci de ani, iar in luna august 1980, deschizandu-se mormantul sau, trupul a fost gasit intreg, neputrezit si raspandind miros placut. Moastele sale au fost stramutate, cu mare procesiune, in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul si asezate in paraclisul acesteia.

Astazi insa, dupa reconstruiri si renasteri, biserica poarta drept hram pe Sfantul Gheorghe Hozevitul si pe Sfantul Ioan Iacob de la Neamt.

Manastirea are o structura organizata pe verticala, etajata, pesterile aflandu-se deasupra bisericii, accesul la pestera Sfantului Ioan Iacob de la Neamt fiind foarte greu accesibila.

---

VIZUALIZĂRI: 339 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI