Biserica Unitariană din Crăciunel

TIPĂREȘTE

https://www.youtube.com/watch?v=ZCiroWngXAQ

Încerc, scriind aceste impresii, să nu prezint doar o ”simplă” biserică cu nume ciudat pierdută într-un sat neștiut dintr-o zonă cvasinecunoscută din punct de vedere turistic, ci să descriu o lume.

Biserica Unitariană este situată în partea centrală a satului Crăciunel (Homorodkarácsonyfalva în ungurește, comuna Ocland, situată în extremitatea sud-estică a județului Harghita, la limita cu județul Brașov), lângă drumul județean din lungul văii Homorodu Mic.

Râurile Homorodu Mi și Homorodu Mare izvorăsc din Munții Harghita (jud. Harghita), curg paralel mai mulți kilometri, după care se unesc în zona comunei Homorod (jud. Brașov) și se varsă în Olt (la Rupea-Gară).

Pentru cei care au de gând să-și planifice o excursie în zona Homoroadelor, vă prezint o listă cu obiective turistice descrise de mine:

- Băile Dungo (Homorodul Mic, chiar în vecinătatea sudică a satului Crăciunel): vezi impresii

- Civilizația sării - Fântâna cu apă sărată de la Merești (Homorodu Mic, amonte de Crăciunel, jud. Harghita): vezi impresii

- Civilizația sării - Fântâna cu apă sărată de la Lueta (Homorodu Mic, amonte de Crăciunel, jud. Harghita): vezi impresii

- Poiana Narciselor de la Vlăhița (Homorodu Mic, amonte de Crăciunel, jud. Harghita): vezi impresii

- Bătrânul Carpaților, gorunul de la Mercheașa (Homorodu Mic, jud. Brașov): vezi impresii

- Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor” de la Sânpaul (Homorodu Mare, jud. Harghita): vezi impresii

- Vulcanii noroioși de la Băile Homorod (râul Homorod, lângă comuna Homorod, jud. Brașov): vezi impresii

Alte obiective turistice interesante din zona Homoroadelor și despre a căror existență știu, sunt următoarele: biserica reformată din comuna Homorod (jud. Brașov), biserica reformată din satul Mercheașa (jud. Brașov) și Băile Homorod (jud. Harghita).

Elisabeta de Wittelsbach, născută în 1837 la München și asasinată în 1938 la Geneva, cunoscută mai ales sub numele Sisi, a fost soția împăratului Franz Joseph al Austriei. În fața bisericii unitariene din Crăciunel se găsește monumentul dedicat împărătesei Elisabeta (Sissi), foarte iubită de unguri. De ce a fost atât de iubită de unguri? Pentru-că, după luptele de la 1848-1949 în care revoluționarii unguri au fost zdrobiți de armata austriacă (ajutată de cea țaristă) în confruntări desfășurate în Transilvania, Sissi, în calitate de împărăteasă, a militat pentru crearea dualismului austro-ungar, fapt împlinit în 1867. Pe una din fețele monumentului scrie (adaptare din ungurește): ”Memoria binecuvântatei noastre mare regină Elisabeta va dăinui atât timp cât bate o inimă de maghiar”

Conform recensământului din 2011, comuna Ocland (din care face parte și satul Crăciunel) avea o populație de 1.293 de locuitori (în scădere), majoritatea fiind maghiari (95,82%), iar din punct de vedere confesional, sunt unitarieni (68,6%), romano-catolici (24,67%), reformați (1,78%). Minoritatea română de 1,01% este ortodoxă. Au rămas circa 3% cu apartenență etnică și confesiune necunoscută. Cred că aceste cifre nu mai au nevoie de comentarii...

Începutul de secol XVI zguduie Europa nu numai prin luptele contra Imperiului Otoman aflat în plină expansiune, ci și (sau mai ales) prin reforma religioasă pornită de Martin Luther (1483-1546). Actul de naștere al Reformei este considerat a fi 1517, anul trecut (2017) fiind aniversat jumătate de mileniu de bisericile protestante din întreaga lume. În ceea ce ne privește (ca teritoriu), Reforma a pătruns deosebit de rapid în întreaga Transilvanie, dând grele lovituri catolicismului care, cumva (nu e tema noastră de discuție) și-a revenit în secolele următoare. Pe scurt, Luteranismul a fost îmbrățișat de etnicii germani (sași), iar Calvinismul de cei maghiari.

Confesiunea unitariană este cea de a treia formă și cea mai radicală dintre cultele protestante apărute în Transilvania secolului al XVI-lea. Unitarianismul își are originea chiar în Transilvania, spre deosebire de Luteranism (însușit îndeosebi de sași) și de Calvinism (însușit îndeosebi de maghiari) care au pătruns pe meleaguri ardelene venind dinspre vestul Europei. Fondatorul și primul episcop unitarian a fost Dávid Ferenc (Francisc David, cum este cunoscut în mediul anglo-saxon) care s-a născut la Cluj și a trăit între anii 1510-1579. El avea deja o funcție bisericească înaltă când din anul 1565 a început să-și expună convingerile sale religioase în care Dumnezeu este Unul Singur (concepție antitrinitariana, adică împotriva existenței Sfintei Treimi) și că fiecare om este liber să-și aleagă religia după propria credință, aceasta fiind darul primit de la Dumnezeu. Remarcabil este faptul că predicile din anul 1566 susținute în Cluj, uneori de pe o piatră rotundă adusă de pe Dealul Feleacului (probabil un trovant, piatră care se găsește și acum într-o biserică unitariană din Cluj) au dus la convertirea rapidă a majorității populației Clujului, acesta devenind primul oraș unitarian. La acest demers s-a raliat și Ioan Sigismund Zápolya care a fost primul și singurul rege unitarian din istorie. Între 1566-1716, timp de 150 de ani, principala biserică din Cluj, Sfântul Mihail, a fost unitariană. Actul oficial de naștere al noului cult reformat este considerat însă 1568 când la Turda, pentru prima dată în Europa, s-a emis un edict de toleranță religioasă ce viza patru culte: catolic, luteran, calvin și unitarian (se pare că cultele ortodox și mozaic erau considerate ”tolerate”). După moartea regelui, în 1579 Dávid Ferenc a fost acuzat de erezie, întemnițat la Cetatea Devei unde a și murit în același an, devenind primul martir al Bisericii Unitariene.

În prezent cultul unitarian ar avea circa jumătate de milion de adepți răspândiți în întreaga lume și deși centrul este la Cluj-Napoca, în România (Transilvania de fapt) ar fi doar peste 70.000 credincioși (de naționalitate maghiară) răspândiți în județele Cluj, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș. Cei mai mulți credincioși unitarieni sunt în Statele Unite (circa 300.000), câteva zeci de mii în Ungaria, India, Filipine, Canada și un număr mai redus în Anglia, Olanda și Germania.

Înainte de a intra în incinta bisericii, vedem monumentul lui Sissi descris mai sus, precum și zidul de incintă construit în 1821 și care îi conferă aspectul de biserică fortificată. Intrarea principală este dinspre vest, dinspre stradă, pe sub turn, dar noi vom pătrunde printr-o poartă secundară a cărui gang străpunge partea estică a zidului de incintă. În acest gang este și un panou cu materiale informative (istoricul este un text trilingv). Accesul este liber, iar fotografiatul nu pare a fi interzis.

În videoclipul (atașat) realizat de mine, subtitrarea descrie pas cu pas imaginile înregistrate.

Biserica, acum monument istoric, a fost construită în perioada Regatului Ungar în cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, după invazia tătărască din 1241-1241 (Marea Invazie Mongolă) care a zdruncinat toată Transilvania și a afectat întreaga Europă de est. La stilul arhitectonic romanic inițial, de-a lungul timpului s-au adăugat elemente gotice (turnul) și apoi chiar baroce (arcul de triumf, amvonul). Completările, adăugirile făcute nu au modificat esențial nava inițială construită în stil romanic, din acest punt de vedere Biserica Unitariană de la Crăciunel ar fi singura din zona Odorhei în care s-a păstrat nava inițială a bisericii.

Biserica, catolică la început, a fost construită în stil romanic simplu, fiind compusă dintr-o navă simplă dreptunghiulară și un sanctuar semicircular. În partea sud-estică sanctuarul are o fereastră sub care se găsește un compartiment simplu, de sacrament. În partea de nord se recunosc urmele unei uși zidite.

În Zecimalele papale din 1333, figurează drept biserică parohială.

Tot în secolul al XIV-lea s-a construit intrarea sudică și au fost lărgite ferestrele.

În anul 1495 au fost supraînălțate zidurile bisericii (sau a fost înălțat numai peretele sudic, cel nordic rămânând la fel?), iar un an mai târziu, în 1496 a fost construit turnul, în stil gotic, ocupând întregul perete vestic al bisericii și având anul construcției înscris pe ancadramentul ușii. Turnul are scări în diagonală pe peretele vestic, iar în partea de sus a acestuia se păstrează o piatră înscripționată cu caractere runice (vechea scriere secuiască). Tot în 1496 pe turn s-a făcut basorelieful care reprezintă Mielul lui Dumnezeu (sau Agnus Dei, denumire dată lui Isus Cristos în Evanghelia lui Ioan și în Apocalipsa lui Ioan).

Perioada de mijloc secol XVI a fost destul de agitată din punct de vedere istoric (zdrobirea Regatului Ungar în bătălia de la Mohács, 1526, Ungaria fiind împărțită pentru 150 ani între Imperiul otoman și Imperiul Habsburgic; Transilvania era principat autonom), dar mai ales religios. Reforma religioasă protestantă s-a impus rapid și larg, nu întotdeauna prin mijloace pașnice, în rândurile populației maghiare din Transilvania ducând la numeroase disensiuni. În aceste condiții, 1568 este anul de grație în care la Turda, pentru prima dată în Europa, este emis un edict de toleranță religioasă, protagonistele fiind cultele catolic, luteran, calvin și unitarian, acesta din urmă proaspăt înființat (cultele ortodox și mozaic ar fi fost considerate ca ”tolerate”), an după care Catolicismul și-a mai revenit în Transilvania. Oricum, perioada anului 1568 este considerată aceea când populația satului a trecut de la catolicism la unitarism, odată cu ”convertirea” clădirii. Această convertire se pare că nu a fost acceptată de toată lumea, existând în sat ciocniri soldate cu victime.

Picturile murale au fost acoperite cu var, în spiritul Reformei, după anii 1625-1630, ceea ce mi se pare o toleranță destul de mare...

Printre bănci sunt două pușculițe mici, pretențios lucrate, datând din anul 1702. Strana preotului și ”parapetele” băncilor sunt pictate.

În 1752 s-a construit porticul de la intrarea sudică și tot atunci s-a realizat vestitul tavan casetat. Tot în secolul al XVIII-lea (1789) s-a construit tribuna vestică.

În anul 1768, exact la două secole după edictul de toleranță religioasă, satul Crăciunel cunoaște o exacerbare a conflictelor, soldate cu vixtime, între unitarieni și cei rămași catolici care doreau să-și recupereze biserica. Se zice că la începutul secolului al XVIII-lea, un unitarian din sat ar fi săvârșit o crimă, s-a dus la Roma, s-a conertit la catolicism și mai târziu s-a întors în sat construind o capelă catolică. Începând cu 1739, în sat soseau preoți catolici veniți de la Odorheiu Secuiesc, iar în 1742 funcționa deja și o parohie catolică. În anul 1768 unitarienii din sat atacă o procesiune catolică, iar în 1779 (1783?), înșiși unitarienii, ca penitență pentru această faptă, construiesc o nouă biserică pentru catolici (plătind probabil doar parțial costul bisericii). În 1880 s-a construit și o biserică greco-catolică, dar aceasta ar fi avut doar puțini adepți.

Inscripția de pe medalionul arcului de triumf indică renovarea bisericii în anul 1790.

Cel mai vechi clopot a fost turnat în anul 1791.

Frumosul și bogatul coronament al amvonului datează din anul 1798, la fel ca Masa Domnului, data realizării și donatorii fiind consemnate într-o inscripție.

În perioada 1804-1806 a fost supraînălțat turnul. Mecanismului ceasului din turn datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

În 1821 s-a construit zidul de incintă, ansamblul având aspect de biserică fortificată.

În 1853 a fost extinsă tribuna și pe peretele sudic și s-a construit (instalat?) orga. Din păcate, tot atunci s-a construit și marea fereastră din partea centrală a peretelui nordic, lucrarea distrugând din picturile murale care erau și așa acoperite cu var. Lângă balconul sudic sunt inscripții cu numele meșterilor și citate biblice.

Învelitoarea șarpantei a fost renovată în 2004.

Pictura murală a fost restaurată de Lángi József, iar mobilierul de Mihály Ferenc. Restaurarea monumentelor din Crăciunel este sprijinită de Fundația Homoródkarácsonyfalváért care are sediul în Budapesta.

Tavanul casetat și pictat

Tavanul casetat și pictat a dus faima bisericii unitariene de la Crăciunel. Acest tavan a fost realizat în 1752 și conține 96 de casete pictate. De menționat că și biserica unitariană din Daia, mai veche, datând din secolul al XII-lea), situată nu departe (circa 19 km) are și ea un tavan casetat pictat, asemănător, realizat însă în anul 1630. Picturile sunt foarte diversificate, de la ornamente vegetale-florale care presomină, la texte și picturi figurative. În casetele centrale au fost înscrise versete din Nou și Vechiul Testament care fac trimitere la esența Cultului Unitarian. De asemenea este simbolizat și Isus Hristos prin imaginea unui pelican, pasăre care își hrănește puii cu propriul sânge, alegorie la Patimile lui Hristos și la Mântuirea adusă omenirii prin jertfa de sânge. Pelicanul este cel mai cunoscut simbol al iconografiei protestante. În alte casete sunt reprezentate un șarpe (balaur?) încoronat, un măr, o pară.

Picturile murale

Picturile murale amintite de Balázs Orbán la mijlocul secolului al XIX-lea, picturi pe care marele encicloped le-a întrezărit sub straturile de var exfoliate, au fost puse în evidență în anul 2005. În anii următori, 2006-2007, s-a realizat decaparea și restaurarea picturilor de pe peretele nordic.

Cea mai veche pictură ar fi cea din registrul inferior, în dreptul arcului de triumf, datând din secolul al XIV-lea. Scena pictată este a Nașterii lui Isus.

Următoarele picturi au fost realizate undeva la limita secolelor XIV-XV, fiid vorba de fresca din registrul superior care reprezintă Legenda Sfântului rege Ladislau, respectiv întâmplările de la lupta de la Chiraleș (1068), redate în 7 scene (tablouri). În timpul luptei contra pecenegilor invadatori, viitorul sfânt rege salvează o tănără unguroaică aflată în șa alături de răpitorul ei. Această frescă s-a conservat foarte sub straturile de var, culorile fiind vii. Pictura se asemănă cu cele din bisericile de la Ghelința și Sânmartin. Fresca de la Crăciunel are 11,6 x 2,0 m. Această temă se regăsește cu mici diferențe pictată în bisericile de la granița de nord și de est a Ungariei istorice. Picturile conțin numeroase elemente precreștine, șamanice: caii năzdrăvani ai regelui și păgânului care se luptă între ei, războinicul păgând este protejat de magie având doar un singur punct vulnerabil și anume tendonul de la un picior care este tăiat cu securea chiar de fată, scena finală de iubire dintre rege și fată. Scena decapitării, în care regele ține de păr capul păgânului, iar fata îi taie gâtul cu sabia (foto, video), este destul de macabră. Din păcate, frumoasa frescă de la Crăciunel este întreruptă de lucrările (balcon, fereastră) făcute în perioada reformată, când picturile erau deja acoperite cu var.

Legenda Sfântului rege Ladislau este o temă frumoasă și de mare interes în mitologia poporului maghiar, fresce asemănătoare găsindu-se în mai multe biserici din Transilvania și din Ungaria. O prezentare amplă a acestei legende și a picturilor am făcut-o în impresiile referitoare la biserica fortificată din Dârjiu, situată nu departe de Crăciunel: vezi impresii

De asemenea, fresca cu legenda Sfântului rege Ladislau se găsește și la biserica reformată din Daia, situată și mai aproape de Crăciunel (între Crăciunel și Dârjiu). Tot la Daia se regăsește și tavanul casetat și pictat. Am prezentat biserica din Daia aici: vezi impresii

Revenind la picturile bisericii ”noastre”, după ce a trecut la Unitarianism (după 1568) a fost realizată o friză neagră sub tavanul casetat (vizibilă într-un mică dezvelire de sub var), iar pe arcul de triumf au fost scrise două citate biblice (bine vizibile).

---

VIZUALIZĂRI: 1784 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI