Manastirea Sf. Gheorghe Bunesti – “dar din dar se face rai”

TIPĂREȘTE

Manastirea Sf. Gheorghe se afla intre localitatile Rupea si Sighisoara, la iesirea din satul Bunesti. In Bunesti s-a ridicat aceasta manastire deoarece in Transilvania sunt prea putine, iar aici, pe o raza de 100 de km, sunt doar trei manastiri: Manastirea Sambata, la 90 km, Manastirea Recea Tg. Mures, la 80 km si Manastirea Marcus, la 100 km.

Cei care vin la manastire si vazand-o cat e de frumoasa, cu greu isi pot imagina cu cata truda s-a construit. Piatra de temelie a bisericii s-a pus in 1993 si e terminata in rosu 1994. Preotul cheama ca stareta pe maica Filoteia de la Manastirea Tiganesti din Bucuresti, iar pe sora acesteia pentru ajutor. Cele doua maici sunt nepoatele profesorului Dumitru Staniloaie, unul din cei mai de seama teologi ai ortodoxiei romanesti si universale.

De pe drumul national am inaintat cateva sute de metri pe un drum asfaltat care ne-a dus pana la manastire. Am lasat masina in parcare, in incinta manastirii. Aici nu sunt ziduri de fortificare ca in alte parti, singura imprejmuire fiind un gard de sarma.

Gradina manastirii este curata si ingrijita. E primavara si maicutele se pregatesc pentru amenajarea gradinii. Numeroase ghivece de ceramica sau beton, marcate toate cu o cruce alba asteapta trecerea ultimelor zile friguroase pentru a se putea planta flori. Aranjamente florale, cu pietre de rau, ghivece, braduti si arbusti, totul e asemeni unui loc menit sa bucure privirea si sufletul deopotriva.

Am oprit putin la cismeaua manastirii, un robinet zidit marcat cu o cruce. Ne-am spalat cu apa sfanta si ne-am indreptat spre biserica.

Biserica este o bijuterie arhitectonica. Stilul arhitectonic este asemanator celor moldovenesti, avand o nota eleganta, vopsita in alb. De jur imprejur are numeroase ferestre arcuite, acoperite de frumoase vitralii infatisand sfinti. Intrarea in biserica, dupa urcarea scarilor, se face printr-un pridvor inchis cu geamuri si usa termopan. Pe fatada sunt trei arcade in trifoi, iar pe fiecare laterala cate o arcada, fiecare din ele fiind marcate la baza cu trei cruci sapate in zid.

Turla principala este incadrata de doua turle mai mici, fiecare formate dintr-un dublu acoperis, suprapus si in varf o cruce.

Primul lucru pe care l-am facut cand am intrat a fost sa ne inchinam icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, asezata intr-o rama de lemn deosebit sculptata, dupa care ne-am uitat imprejur. Interiorul bisericii este la fel de frumos ca si exteriorul. Picturile sunt deosebite, realizate cu migala in culori vii dar placute. Catapetasma din lemn are mai multe randuri pe orizontala, cu multiple icoane pictate in aceeasi nota aparte.

Miraculos este faptul ca tot ce s-a realizat la aceasta manastire s-a realizat din donatii. Ridicata la stadiul “in rosu”, finisarile ulterioare, catapeteasma, vitraliile, picturile, inclusiv curentul electric, gazul, tevile de gaz, totul s-a reusit a se aduce din donatii si sponzorizari. A fost efortul intregii comunitati.

”Mic cu mic se face mare! ” Din putinul donat de firmele care au dorit sa ajute manastirea, s-a ridicat aceasta “bijuterie”, rodul muncii celor doua maici care au umblat si au cautat, au discutat cu persoanele in masura sa faca donatii, s-au implicat pana in cele mai mici amanunte.

Daca va aflati in trecere pe aici, nu ezitati sa intrati. Nu e o manastire veche, cu multa istorie in spate, ctitorita de mari voievozi, dar e o manastire cu mult har, unde s-a pus mult suflet, un loc deosebit unde va puteti regasi linistea sufleteasca.

---

VIZUALIZĂRI: 6198 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI