GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În ziua în care urma să ajungem la Câmpeni punctul terminus al excursiei noastre, am oprit la Roşia Montană pe care o ştiam din controversele iscate în ultimii ani cu privire la exploatarea aurului. Cum eram numai noi doi iar Galeriile romane şi Muzeul Mineritului puteau fi vizitatei în grup şi pe bază de programare, ne-am mulţumit să vedem muzeul Aurul Apusenilor. Celelalte două obiective le-am văzut a doua zi.
- Muzeul Aurul Apusenilor funcţionează în clădirea cu nr 325 din centrul localităţii. Clădirea a fost construită în 1874, aşa cum este specificat în medalionul de pe frontispiciul casei. Tot în medalion este încrustat în stuc un şarpe încolăcit în jurul unei cupe, însemn utilizat de farmacii cu trimitere la zeiţa Hygeia. Într-adevăr prima destinaţie a clădirii a fost de apoteka (farmacie) care a funcţionat la parterul casei până după 1945. Proprietăreasa Maria, ca văduvă de război a avut facilităţi în deschiderea unei cârciumi renunţând la farmacie care nu mai era rentabilă. După 1990 moştenitorii ei i-au schimbat din nou destinaţia devenind magazin universal. Cum afacerile mergeau prost într-o zonă în care mineritul intrase în faliment, clădirea, în lipsă de fonduri de întreţinere s-a degradat treptat, ajungând o ruină în anii 2000. În perioada în care RMGC era dispus să reabiliteze toate cele 35 de clădiri monumente istorice din centrul Roşiei Montane, prima şi singura restaurată a fost casa nr. 325 a vechii farmacii. Lucrările de restaurare şi consolidare au durat trei ani şi în 2010 a fost inaugurat muzeul Aurul Apusenilor. Deşi proprietatea aparţine lui Gold Corporation şi finanţarea muzeului a fost făcută tot de acesta, lucrările de organizare şi amenajare a muzeului au fost făcute de Muzeul de Istorie al României şi Muzeul Unirii din Alba Iulia, fără nici o intruziune a firmei canadiene. Muzeul are patru săli, din care una este destinată expoziţiilor temporare. În perioada în care am vizitat muzeul erau expuse tablouri cu tematică minieră sau peisagistică locală. Interesante sunt sălile în care sunt expuse vestigiile arheologice din epoca romană, uneltele folosite în extragerea şi separarea aurului în diferite epoci istorice, fotografiile document, oamenii, habitatul şi fazele tehnologice de obţinere a aurului. Muzeul este interesant deşi două kitch-uri mi-au zgâriat retina: primul a fost dat de termopanele montate la ferestrele unei case din sec. XIX; al doilea este încercarea de a prezenta o galerie romană în curtea muzeului. Câteva trepte, un coridor îngust, în total vreo zece metri. Cu totul altfel sunt adevăratele galerii romane aflate la o distanţă de câteva sute de metri şi pe care le-am văzut a doua zi. Review-ul scris de Pepsi70 vezi impresii este edificator. În muzeu sunt expuse materiale arheologice şi obiecte din necropolele romane din zonă. Potenţialul arheologic al zonei este imens întrucât majoritatea artefactelor au fost descoperite întâmplător fără o cercetare sistematică a zonei. Compania RMGC a promis o despăgubire de 70 mil dol punând ca şi condiţie declasarea siturilor, cu alte cuvinte acceptarea distrugerii lor întrucât nu este posibilă protejarea într-o zonă în care zilnic se vor detona 10 t. dinamită.
Ca obiecte de interes în muzeu sunt copiile unor tăbliţe cerate descoperite întâmplător în galeriile vechilor mine. Din cele 40 bucăţi descoperite s-au păstrat 25 răspândite în toată lumea, în special în muzeele din Budapesta, Viena, Berlin, România ne mai deţinând originale.Tăbliţele cerate sunt contracte comerciale şi înscrisuri, tranzacţii de orice natură, scrise pe o placă de lemn peste care s-a turnat. Sunt scrise în latina vulgară, greacă sau ilirică şi de multe ori contractanţii erau neştiutori de carte ceea ce impunea existenţa unui scrib cu rol de notar. Pe una din ele este inscripţionat Alburnus Maior anno 131, certificând existenţa Roşiei Montane acum 1900 de ani ca primă localitate cunoscută pe teritoriul nostru. Tăbliţele cerate fac obiect de studiu la cursurile de drept roman din marile universităţi ale lumii. Opaiţul roman expus într-o vitrină şi-a păstrat forma până în zilele noastre. Stelele funerare, leii de piatră, mausoleele, inscripţiile în plăcile funerare arată că la Alburnus Maior pe lângă sclavii care odată intraţi în mină nu mai vedeau lumina soarelui, exista şi o clasă de patricieni bogaţi. În muzeu este prezentată macheta unui mormânt circular preroman conservat in situ în dealurile învecinate. Sunt vitrine întregi cu uneltele folosite de minieri de-a lungul timpului. În mijlocul muzeului este expus un vagonet de lemn pentru transportul minereului folosit până la începutul sec. XX. O serie de fotografii de epocă arată munca grea din mină cât şi febra căutătorilor de aur. Cea mai elocventă este fotografia unui bătrân care a intrat în Guiness Book în 2009, fiind ultimul căutător de aur cu şoitrocul în apele Arieşului. Pe un panou scria că între 1852 şi 1938 au fost extrase 2.47 t. Ca să vă daţi seama care era valoarea, împrumutul FMI a fost garantat de N. Ceauşescu cu aurul de la Roşia Montana.
- Ce se mai poate vizita în apropierea Roşiei Montane?
- Situri arheologice
Zona Roşia Montană este declarată spaţiul rural cu cea mai bogată moştenire arheologică din România. Până acum au fost descoperite 50 de monumente istorice din care 6 situri arheologice de valoare internaţională. Acestea sunt: cetatea Alburnus Maior şi exploatarea minieră din zona Orlea, o incintă funerară, galeriile romane din centrul localităţii unice în Europa, mausoleul antic. Am enumerat câteva din aceste vestigii deşi, cu excepţia galeriilor romane şi a exponatelor din muzeu, nu le-am vizitat, accesul la ele fiind posibil cu piciorul la o distanţă de o oră-o oră jumătate de Roşia Montană
Monumente naturale
La o oră de mers pe jos din centrul localităţii pe un drum industrial dezafectat, se găsesc:
- Piatra Corbului aflată la altitudinea de 1000m. În jurul ei este o rezervaţie geologică de 5 ha formată din roci de andezit supuse unui proces continuu de erodare. Datorită eroziunii milenare rocile par a fi terminate cu capete de animale sau păsări.
- Piatra Despicată se află în apropierea Pietrii Corbului şi este formată dintr-o stâncă imensă cu o despicătură pe mijloc de la pământ la vârf. Roca e diferită de cele aflate în jur şi legenda populară spune că ar fi fost scăpată din braţele unui uriaş care traversa Apusenii.
-Tăul Brazi este un ochi de apă artificial situat la înălţimea de 930 m, care în perioada de înflorire a mineritului servea la acţionarea hidraulică a şteampurilor prin cădere liberă. Şteampurile erau mori hidraulice de lemn cu roţi care sfărâmau minereul aurifer. Se spune că acest tău a fost construit din ordinul Mariei Tereza. La un moment dat erau 1200 şteampuri şi 100 tăuri. Astăzi multe din tăuri sunt transformate în locuri de campare şi agrement.
- Cascada Pisoaia
Este amplasată într-o zonă deosebit de pitorească pe valea Arieşului în apropiere de comuna Vidra. Cele câteva sute de metri pe care le parcurgi cu piciorul după ce ai părăsit şoseaua, te poartă într-o lume tradiţională cu gospodării răsfirate pe coamele dealurilor, cu vaci păscând între curţile oamenilor. Cascada este spectaculoasă pentru că apele desprinse în şuvoaie se prăvălesc pe un perete stâncos de la o înălţime de 18m pe o lăţime de 25m. Poteca spre cascadă trece pe lângă câţiva bolovani înalţi cât un etaj de bloc, sare peste un pârâiaş şi ajunge la un podeţ de pe care se poate admira frumuseţea căderii de apă. La nivel cu cascada se poate ajunge la o căbănuţă...
- Barajul Mihoiești
Se află la 5 km amonte de Câmpeni şi regularizează cele două râuri Arieşul Mare care izvorăşte din munţii Bihorului şi Arieşul Mic care vine din dreptul localităţii Scărişoara. Din lacul artificial Mihoieşti cu o capacitate de 6 mil. mc. apă, iese un singur râu Arieş (auratus) care străbate Ţara Moţilor, are un traseu de 160 km şi se varsă în Mureş. Barajul este considerat mare, cu o înălţime de 29 m şi un coronament pe care se poate circula spre localitatea Vidra.
Am părăsit această zonă dăruită cu frumuseţi binecuvântate, cu speranţa că ele nu vor dispărea şi oameni responsabili şi bine pregătiţi vor găsi soluţii pentru crearea de locuri de muncă şi păstrarea valorilor care ne atestă vechimea pe aceste meleaguri.
Trimis de Michi in 25.01.15 11:26:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ABRUD [AB].
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ca de obicei dna Michi este ghidul nostru drag. De data pe taramurile aurifere din apuseni.
Am auzit zilele acestea c a soseaua de la oradea la alba a fost catalogata drept cea mai prost intretinuta.
Ce bine era acum 30 ani cand luam la pas drumurile astea sau in cel mai fericit caz prindem o caruta de ocazie sau chiar un aro.
Am onoarea să acord votul pentru superbonus!
Mama Michi intotdeauna proaspata si gata de drum! Am onoarea de a ma numara printre umilii dumneavoastra cititori care raman mereu uimiti de forta si vitalitatea din spatele fiecarui articol! Multumesc!
Doamna Michi, sunteti la fel de vivace precum imi aminteam, felicitari!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2020 „Binecuvântați sau blestemați?” — scris în 09.10.20 de krisstinna din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Avem o țară superbă. Ce facem cu ea? — scris în 08.08.19 de cris71 din ORADEA - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Rosia Montana, galeriile romane. Muzeul Mineritului Aurifer Rosia Montana — scris în 21.09.18 de Yolanda din PITESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Muzeul Mineritului Aurifer - Rosia Montana — scris în 21.08.18 de ultraviola din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- May.2018 Muzeul mineritului Rosia Montana - jud. Alba — scris în 31.05.18 de Ohrana* din ALBA IULIA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Rosia Montana – minele de aur ale Agatarsilor — scris în 04.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Rosia Montana merita a fi salvata! — scris în 08.09.15 de sed din BUCURESTI - RECOMANDĂ