ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.05.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 12.03.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Pe urmele tracilor la Beglik Taş

TIPĂREȘTE URM de aici

Duminică 29 aprilie după micul dejun am plecat împreună cu Roxana şi Bogdan cu maşina lor de la hotelul Marina Royal Palace din Duni unde ne petreceam minivacanţa de 1 Mai, doar noi, pentru că ei au preferat un mic hotel în Sozopol, hai hui de-a lungul litoralului sudic bulgăresc până aproape de graniţa cu Turcia. Prima oprire a fost la Beglik Taş.

Situl arheologic Beglik Taş este situat în apropierea oraşului - staţiune Primorsko, la o distanţă de câţiva kilometri nord de acesta. Accesul la sit nu este deloc dificil. Am intrat în Primorsko, am mers tot înainte şi apoi am virat stânga continuându-ne drumul până am ajuns la mare. Am revăzut cu drag hotelul de cinci stele la care ne petrecuserăm o vacanţă frumoasă în urmă cu opt ani, de atunci nemaiajungând în zonă, acum sub un nou nume. Ajunşi în zona dunelor de nisip am mers spre stânga, indicatorul spre Beglik Taş confirmându-ne faptul că ne aflam pe drumul cel bun. Nici nu prea aveam cum să greşim, neexistând alte variante.

La intrare era o parcare suficient de încăpătoare unde puteam lăsa maşina şi să ne continuăm apoi drumul pe jos prin pădure până la situl propriu-zis, dar şoferul, bun băiat :), a decis să mergem mai departe tot cu maşina încă vreun kilometru pe un drum forestier, aflat însă în stare destul de bună. Am parcat chiar la intrarea în sit pe iarbă, la umbră alături de alte două-trei maşini bulgăreşti.

Programul de vizitare este 10.00 – 18.00 în extrasezon şi 09.00 – 19.00 în lunile de vară.

Costul intrării este unul modic de 2 leva pentru adulţi şi 1 leva pentru copii şi pensionari, iar taxa de ghidaj este de 10 leva / grup. Se plăteşte doar cu numerar, preferabil cu bani mărunţi, deoarece dimineaţa există riscul să nu aibă casiera să vă dea rest. Tot de la casa de bilete am achiziţionat şi magneţi mari cu 4 leva şi mai mici cu doar 2 leva şi am primit fiecare gratuit câte un pliant de prezentare a sitului în limba engleză.

Beglik Taş este un vechi sanctuar tracic format din blocuri monolitice de origine vulcanică rezultate prin întărirea magmei în urma erupţiei unui vulcan activ în era mezozoică.

În prezent, formaţiunile stâncoase au fost transformate într-un muzeu în aer liber, întreţinut de Muzeul de Istorie din Burgas, fiecare element din sanctuar purtând un nume şi un număr, fiecare având un scop bine stabilit în ritualurile păgâne. Aceşti monoliţi au fost sculptaţi de către membrii unui trib tracic pentru a servi ceremonialurilor religioase practicate de aceştia.

Sanctuarul este închinat cultului fertilităţii, al Zeiţei Mamă şi al Zeului Soare, şi este cea mai veche structură de acest tip descoperită până acum în sud-estul Traciei şi zona de coastă a Mării Negre. A fost descoperit relativ recent, abia în anul 2003 în urma excavării.

Sanctuarul se întinde pe o suprafaţă totală de 6000 metri pătraţi şi se află la o înăţime de 128 metri deasupra nivelului mării, pe un teritoriu împădurit care a făcut parte din domeniul de vânătoare al fostului lider comunist Todor Jivkov care a condus Bulgaria în perioada 1954-1989, accesul în zonă fiind interzis.

Din fericire, pe parcursul vizitei noastre, chiar şi când am părăsit sanctuarul pornind pe o potecă amenajată şi marcată corespunzător cu gând să ajungem la mare, nu ne-am întâlnit cu nicio sălbăticiune”, deşi acest lucru se întâmplă frecvent prin acele locuri. Am reuşit doar să speriem o biată şopârlă verde.

Dintre principalele elemente de interes aş aminti:

Patul conjugal – o piatră masivă paralelipipedică de forma unui pat, având şi „pernă” în partea estică pentru o bună orientare a capului înspre răsărit. Se presupune că pe acest pat preoţii şi preotesele realizau ritualul mariajului sacru dintre Zeul Soare şi Zeiţa Mamă în noaptea dinaintea solstiţiului de vară. Perna patului conjugal era acoperită de monede şi am procedat şi noi în consecinţă, chiar fără speranţe deşarte :D.

Altarul – era locul unde se aduceau ofrande constând în principal în fructe, pâine şi seminţe, apă, lapte, vin şi ulei de măsline şi, mai rar, erau sacrificate animale.

Tronul – era o piatră care avea sculptat în centru forma şezutului, tron pe care doar preotului rege trac îi era permis să se aşeze în timp ce conducea ceremoniile care se desfăşurau în sanctuar. Noi am ignorat regula şi am profitat de ocazie pentru a ne fotografia stând pe acest tron.

Pământul sfânt – era o piatră în care erau sculptate diferite simboluri, dar şi canale pentru colectarea apei de ploaie folosite în ritualuri.

Pleiadele – găuri configurate pentru a reprezenta constelaţia Pleiadelor, umplute cu ulei care era apoi aprins în scopul obţinerii unei sfinţiri magice.

Apostol Taş – o piatră gigantică de forma unei inimi aşezate invers şi la baza căreia se afla o deschidere îngustă şi uşor arcuită prin care cei „iniţiaţi” ar fi putut trece în lumea de dincolo.

Peştera sacră – o altă piatră gigantică sprijinită în doar două puncte care simbolizează pântecele Zeiţei Mamă în care s-a petrecut miracolul naşterii.

Ceasul solar – consta din şaisprezece pietre rotunde şi plate aşezate în jurul unui obelisc. În prezent doar şapte din acestea se mai află în poziţia iniţială, sprijinindu-se unele de altele. În urma unui cutremur, prima piatră a căzut, urmată de celelalte într-un efect de domino.

Labirintul – este un aranjament de mai multe pietre, cu coridoare formate între ele, trecerea prin acest labirint constituind o încercare prin care trebuiau să treacă cei neiniţiaţi pentru a-şi dovedi capacitatea spirituală. Bogdan a fost singurul care a intrat şi a reuşit să şi iasă din labirint. Noi ceilalţi nici măcar nu am încercat :D, mulţumindu-ne să-l ocolim.

Casa Oracolului – reprezintă rămăşiţele locuinţei preotului din perioada de sfârşit a utilizării sanctuarului, deoarece la începutul secolului al IV-lea e. n. centrul spiritualităţii a fost mutat spre nord în golful Sfânta Paraskeva unde a fost construită o mănăstire, iar cultul Zeiţei Mamă s-a transformat, treptat, în cultul Sfintei Paraschiva cea care patrona fertilitatea şi naşterea.

Cam asta a fost experienţa noastră la la Beglik Taş. După căţăratul pe pietre şi multe poze am intenţionat să urmăm traseul marcat, pe poteca bine amenajată prin pădure, care trebuia să ne scoată la mare pe o plajă sălbatică, dar am renunţat cu circa 600 metri înainte din cauza diferenţei de nivel, pe unde coboram acum ar fi trebuit să urcăm la întoarcere. Poate la o vizită viitoare să ajungem şi la mare.

Recomand vizitarea sanctuarului tracic Beglik Taş chiar şi celor care sunt mai puţin pasionaţi de istorie şi de "pietre" în general măcar pentru o plimbare relaxantă prin pădure.

Vizita la Beglik Taş, prin combinaţia istorie - natură - pădure, mie mi-a amintit cu plăcere de vizitarea Oraşului antic Phaselis din mai anul trecut.


[fb]
---
Trimis de nicole33 in 07.05.18 00:18:55
Validat / Publicat: 07.05.18 01:34:45
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.

VIZUALIZĂRI: 2591 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (nicole33); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 Sanctuarul tracic Beglik Taş - patul conjugal
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 115500 PMA (din 73 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

Pușcașu Marin
[07.05.18 05:45:05]
»

@nicole33: Eu sunt innebunit dupa "pietroaie" de-astea si cum n-o sa ajung prea curand prin zona, ma bucur sa le pot vedea prin ochiul aparatului tau de fotografiat si sa citesc despre ele din descrierile tale.

Ma fascineaza astfel de locuri, care nasc multe intrebari: cum au carat pietrele acolo (daca le-or fi carat), cum le-au cioplit cu uneltele de-atunci, etc.

Mai ales ca daca-i pui pe-astia ai nostri, in ziua de azi, cu toate tehnologiile lor, sa faca asa ceva, te iei cu mainile de cap. Infiinteaza mai intai zeci de comisii de licitatie, apoi contestatii, apoi cine stie ce se mai intampla si te trezesti dupa ani de zile ca s-au cheltuit milioane de euro si nu s-a miscat o piatra de la locul ei initial.

Banuiesc c-ati mai vazut si altceva in acea zi si astept si alte povestiri din zona .

tata123 🔱
[07.05.18 08:47:32]
»

@nicole33: Un obiectiv interesant, un articol util și bine ilustrat. La prima vedere a „pietroaielor” aflate în poiană și la margine de pădure te întrebi dacă ele chiar au reprezentat ceva sau dacă omul a intervenit în prelucrarea/aranjarea lor.

Am căutat și eu ceva informații și am citit că s-au descoperit în timpul săpăturilor arheologice urme ale intervenției umane (pietre cioplite), dar și urmele unei clădiri și vetre de foc cultice. De asemenea, au fost găsite fragmente de ceramică, arme, material litic (unelte de piatră), monede care acoperă o perioadă de locuire în zonă cuprinsă între secolul al II-lea î. Hr. și începutul secolului al IV-lea d. Hr.

Citind cele mai de sus parcă înclini să crezi că „acolo” a fost „ceva”. Denumirile actuale ale formațiunilor cred că sunt însă în cea mai mare parte presupuneri ale cercetătorilor, luând în considerație forma și aranjarea megaliților în teren.

Una peste alta este vorba despre un loc „sacru” pus în valoare destul de bine de bulgari, un loc de relaxare, meditație și plimbare în natură. Felicitări pentru descoperirea lui în fața cititorilor AFA.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster
[07.05.18 09:28:39]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Dan&Ema
[07.05.18 11:40:00]
»

@nicole33:

Mie imi amintesc de Babele de la Ulmet din Muntii Buzaului!

Felicitari pentru articol, fain! Numai de bine! ????

Zoazore
[07.05.18 19:42:32]
»

@nicole33: Și iată cum, din nou, bulgarii ne demonstrează că știu ”să scoata bani din piatră seacă”.

Au știut să le pună în valoare, în loc să le lase să zacă în paragină. Și uite cum ei își dezvoltă turismul și noi le dăm bani!

Situl, în întregul lui, e foarte interesant și, cred eu, plin de energii pozitive. Tracii erau destul de mistici astfel încât să nu lase urme!

Iar Adrian v-a dovedit că e deja un inițiat. Cel puțin spiritual! Un adevărat trac!

L.E. La traci la câte zile se schimba lenjeria? C-ar cam trebui schimbată! Părerea mea!

nicole33AUTOR REVIEW
[08.05.18 05:16:22]
»

@webmaster:

Mulțumesc mult!

nicole33AUTOR REVIEW
[08.05.18 05:31:16]
»

@ghisor:

Eu sunt innebunit dupa "pietroaie" de-astea si cum n-o sa ajung prea curand prin zona...

Ştiu că eşti interesat de "pietroaie" chiar mult mai celebre decât astea. Având în vedere destinaţiile foarte îndepărtate vizate şi vizitate de tine, sitului Beglik Taş i-ar putea veni rândul după ce vei ieşi la pensie, într-o plimbare cu bicicleta

Ma fascineaza astfel de locuri, care nasc multe intrebari: cum au carat pietrele acolo, cum le-au cioplit cu uneltele de-atunci

Inginerul din tine nu se dezminte . În momentul în care începem să ne punem astfel de întrebări intrăm pe tărâmul speculaţiilor, fiind mai uşor să presupunem că poate civilizaţii dispunând de tehnologii superioare chiar şi celor de azi au trecut cândva pe acolo. Este plăcut şi când putem da frâu liber imaginaţiei.

Banuiesc c-ati mai vazut si altceva in acea zi

Corect. Am vizitat şi Ţarevo şi Sinemoreţ , dar cred că o voi lăsa pe Roxana să povestească .

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

nicole33AUTOR REVIEW
[08.05.18 05:48:41]
»

@tata123:

au fost găsite fragmente de ceramică, arme, material litic (unelte de piatră), monede care acoperă o perioadă de locuire în zonă cuprinsă între secolul al II-lea î. Hr. și începutul secolului al IV-lea d. Hr.

Am găsit şi eu aceste informaţii care atestă activitatea umană din zonă în perioada menţionată. Obiectele respective, descoperite în cursul excavărilor, au fost, cel mai probabil, expuse prin vreun muzeu din Bulgaria, dar eu nu le-am văzut nici expuse şi nici măcar în fotografii. Am povestit doar despre megaliţii văzuţi şi fotografiaţi de mine în acest "muzeu" în aer liber.

Citind cele mai de sus parcă înclini să crezi că „acolo” a fost „ceva”.

Eu sunt convinsă că acolo a fost un sanctuar în care vreme de câteva sute de ani s-au desfăşurat diferite ritualuri religioase.

Denumirile actuale ale formațiunilor cred că sunt însă în cea mai mare parte presupuneri ale cercetătorilor, luând în considerație forma și aranjarea megaliților în teren.

Experienţa cercetătorilor şi faptul că megaliţii descoperiţi au fost foarte bine conservaţi, lipsa construcţiilor ulterioare fiind un mare avantaj, pe mine mă face să cred că presupunerile acestora nu sunt foarte departe de realitate.

Mulţumesc mult pentru vizită, ecou şi aprecieri!

nicole33AUTOR REVIEW
[08.05.18 05:57:54]
»

@Zoazore:

Și iată cum, din nou, bulgarii ne demonstrează că știu ”să scoata bani din piatră seacă”.

Au știut să le pună în valoare, în loc să le lase să zacă în paragină. Și uite cum ei își dezvoltă turismul și noi le dăm bani!

Corect, deşi, având în vedere costul modic al taxei de intrare de doar 2 leva = 1 euro, mari sume de bani nu ies de aici.

Din păcate, sanctuarul tracic este puţin promovat, indicatoare spre acesta există, dar puţini ştiu exact despre ce este vorba.

O bilă albă au avut de la mine pentru pliantele de prezentare în limba engleză oferite gratuit la intrarea în sit. În Turcia am plătit de 5-6 ori mai mult pentru a vizita doar teatrul antic din Side, restul vestigiilor vizitându-se gratuit, iar informaţii despre acesta... Yok, niciun pliant, niciun panou informativ... nimic.

Iar Adrian v-a dovedit că e deja un inițiat. Cel puțin spiritual! Un adevărat trac!

Râzi tu râzi acum, dar să te văd cum te prezinţi cu mielul la... Bogdan

a traci la câte zile se schimba lenjeria? C-ar cam trebui schimbată!

Doar în funcţie de numărul de stele şi de gradul de utilizare

Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!

adrianbogdan
[08.05.18 06:00:14]
»

Neata! Multumim Nicole! Suntem primul cuplu' trac autentic, scobind în patul conjugal cu o monedă de 0,50 bani și aia primită în dar, care a apărut pe facelift-ul AFA.

Zanica mea și poporul trac are grijă de lenjeria de pat, o schimbăm regulamentar stai liniștită!

O zi frumoasa tuturor!

Zoazore
[08.05.18 09:08:10]
»

@adrianbogdan: Io vorbeam despre lenjeria aia de pe Patul Conjugal, ala cu salteaua tare, din piatra! Aia ar trebui schimbata! STIU ca voi, cuplul meu drag, o schimbati. Ca d-aia scobeai tu cu monede primite cadou in pernele altora!

nicole33AUTOR REVIEW
[10.05.18 06:42:40]
»

@Dan&Ema:

Mie imi amintesc de Babele de la Ulmet din Muntii Buzaului!

Ştii cum se spune: "şi tu ai dreptate"

Eu nu am văzut (încă) trovanţii din Munţii Buzăului, dar m-am documentat, am privit multe fotografii şi, într-adevăr, asemănările sunt numeroase.

Babele de la Ulmet fiind mult mai aproape decât megaliţii de la Beglik Taş, cu prima ocazie le voi vizita şi eu.

Mulţumesc pentru vizită, pentru ecou şi pentru pont!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, Dan&Ema, Pușcașu Marin, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Primorsko:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.41115689277649 sec
    ecranul dvs: 1 x 1