EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Surprize plăcute și neplăcute pe Valea Doftanei
În weekendul prelungit de Rusalii am ieșit din carapacea izolării „cotropind”zonele litorale, cele montane sau orașele turistice. Am ajuns pe valea superioară a râului Dâmbovița, în cheile Dâmboviței și la Sătic (vezi impresii), dar cu o zi înainte am efectuat o incursiune pe frumoasa vale a râului Doftana. Din pricina aglomerației excesive găsite pe malul râului și lacului de acumulare am căutat a doua zi ceva mai multă liniște la Sătic, dar nici acolo nu mai e așa liniște ca altădată. Iată că am divulgat încă de la început una din surprizele neplăcute: aglomerația.
Fără să plănuim acest lucru traseul pe Valea Doftanei s-a desfășurat sub forma unui circuit: am accesat destinația prin DJ 102I (spre Voila), am mers pe lângă lacul Paltinu până la sfârșitul asfaltului în localitatea Trăisteni, iar ruta de întoarcere a fost prin Brebu utilizând deviația din Lunca Mare (un pod și o șosea asfaltată îngustă până la ieșirea în satul Brebu Mănăstirii –DJ 214).
Imediat cum ieșim de pe drumul de Voila pe așa-numita Șoseaua Paltinu descoperim albia râului Doftana care șerpuiește pe un pat de pietriș formând mici terase înierbate perfecte pentru amatorii de cazare la cort sau rulotă. Aceștia erau în număr mare cantonați pe malul apei, fumul grătarelor ridicându-se cu spor spre cer.
Primul punct de oprire îl reprezintă Cheile Doftanei, un scurt sector de chei defășurat pe o distanță de circa 300 m. Vizibili sunt pereții de stâncă de pe partea dreaptă, parțial acoperiți de vegetație. Punctul culminant e alcătuit dintr-o „gâtuire”a albiei în dreptul unui versant stâncos destul de înalt pe care se observă foarte bine „feliile”de roci sedimentare. Pe partea cu șoseaua conglomeratul e străpuns de un tunel, vestigiu al vechii căi ferate care a existat pe această vale.
La 6 km distanță, după ce urcăm câteva serpentine întâlnim Barajul și Lacul Paltinu;accesul pe baraj este interzis, dar puteți opri autoturismul pentru câteva fotografii (în ciuda avertismentului de interzicere). Colosul de beton închide valea pe o distanță de circa 400 m și are peste 100 m înălțime. Din acest punct observăm culoare frumoasă a marelui lac de acumulare și deja vedem în depărtare poiana înțesată cu oameni. Ne continuăm drumul pe lângă Popas Viaduct unde erau oprite câteva autoturisme –e posbil să fie deschisă terasa din spate (vezi articolul lui @robert: vezi impresii).
Așa-numitul Popas Paltinu ne întâmpină cu sute de mașini parcate pe marginea drumului, precum și în parcăriel improvizate pe ambele părți ale șoselei. Sute de persoane mișunau prin poiană sau pe malul lacului, alte câteva zeci stăteau la coadă la singurul magazin-terasă existent. Anul trecut o cunoscută firmă producătoare de bere a amenajat poiana cu mai multe foișoare de lemn, mese, grătare metalice, indicatoare, panouri haioase (campinatv.ro/News/Article ... alul-gratarelor). Nu am putut opri aici aglomerația și boxele portabile fiind factori decisivi în continuarea drumului.
Am traversat satele Teșila și Trăisteni admirând încă flori de liliac și case vechi;albia râului râmâne jos pe fundul văii, peisajul e pitoresc așa cum l-am interpretat și acum 3 ani (vezi impresii). Am văzut afișat pe o poartă un anunț: „Vând cașcavele”–o brânză conservată după o rețetă străveche specifică zonei Doftanei (adevarul.ro/locale/ploies ... 272b/index.html). La capătul asfaltului, pe Calea Mocăniței, am găsit un loc liber sub un pâlc de brazi, în apropierea râului și am stat câteva ore la picnic. După ora 18.00 am pornit spre casă nu înainte de a ne opri 30-40 minute în poiana de la lacul Paltinu unde aglomerația nu scăzuse mai deloc. Dar azuriul lacului merita un popas pentru câteva fotografii.
Surpriza plăcută avea să fie oferită de centrul comunei Brebu unde am ajuns în ceasurile domoale ale înserării urmând drumul îngust care se deschide din Lunca Mare (veți vedea indicator către Brebu). Cu mai mult de 10 ani în urmă am vizitat Ansamblul arhitectural de la Brebu (vezi impresii), un interesant complex istoric format din Casa Domnească (începută de domnul Matei Basarab și finalizată de Constantin Brâncoveanu), biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”(aparținând fostei Mănăstiri Brebu), turnul clopotniță și zidurile de incintă.
Casa Domnească găzduiește un muzeu drăguț aflat în administrarea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, muzeograful fiind pasionat și dedicat muncii sale. Noi l-am găsit închis deoarece depășisem orarul de funcționare (marți-duminică: 09.00-12.00;13.00-17.00);tarifele actualizate sunt de 8 lei/adult, 4 lei/pensionar și 2 lei/copii, elevi, studenți.
Am descoperit cu surprindere o reamenajare totală a centrului civic al comunei, dar mai ales a parcului comunal, teren pe care existau și anii trecuți câteva foișoare de lemn. Spațiul verde a aparținut probabil curții domnești având ieșire spre lacul din spatele fortificației. Refacerea a constat în trasarea de alei, amenajări peisagistice (arcade, trovanți, sculpturi în lemn), amplasarea de bănci și coșuri de gunoi. Au fost construite scări către malul lacului și trasată o alee de promenadă pe malul Lacului Brebu;pe mal câțiva pescari își încercau norocul. Peste tot domnește curățenia, gazonul e tuns și udat permanent, o mulțime de părinți cu copii în cărucior se plimbă pe alei, copii cu biciclete, tineri ieșiți la plimbare. Atmosfera e liniștită, nici nu îți închipui că te afli într-un sat din România. În fața Complexului muzeal sunt locuri de parcare marcate și un loc de joacă pentru copii. Am fost încântat de cele realizate de autoritățile locale în Brebu.
Coborând de pe platoul pe care e situată comuna Brebu, pe DJ 214, ajungem la drumul spre Câmpina și mai putem vedea un „obiectiv”industrial: podul peste râul Doftana realizat de ing. Anghel Saligny. Calea ferată Câmpina –Telega a fost realizată în 1883 și a beneficiat de serviciile marelui inginer pentru construcția a două poduri metalice peste râul Prahova și Doftana. Calea ferată se utiliza la transportul sării de la ocnele Doftana și a lemnului sosit de pe Valea Doftanei cu mocănița. Se mai păstrează un pod din piatră pe sub care trecea linia ferată cu ecartament îngust ce venea din pădurile din zona Teșila-Trăisteni. În apropiere se află un corp de case cu o frumoasă dantelărie din lemn.
Concluzii. O excursie de o zi pe Valea Doftanei e binevenită pentru o relaxare scurtă, cu condiția să nu nimerești un „boom turistic”așa cum a fost weekendul de Rusalii. Distanța față de București nu e de speriat, aerul e mai curat iar priveliștile sunt drăguțe. O combinație între un mic picnic, un popas pe malul râului și o vizită la Casa Domnească din Brebu poate constitui un mod excelent de a petrece o zi de weekend.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 12.06.20 13:35:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în VALEA DOFTANEI.
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
---
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Mulțumesc pentru aducerile aminte!
Cine se uită la barajul Paltinu, cam pe la 40 m înălțime de la firul apei, poate „vedea” și o mică porțiune ca fiind munca mea. Nu iese ăn evidență, e ceva cu multe zerouri înainte de %. În vara de după anul III am făcut „practica în producție” pe șantierul acestuia. Apoi m-am angajat toată vara. Nu mare lucru. Supravegheam, țineam evidența și, uneori chiar realizam, lipirea benzilor de etanșare dintre ploturi și dintre lamele, din bandă de PVC. Dacă paramentul aval din această zonă nu „lăcrimează”, am și eu un mic merit.
În acea perioadă, în unele duminici, cu mai mulți angajați, făceam scurte excursii, cu autocamionul, spre amonte. Nu exista nici o urmă de amenajare turistică a zonei. Drumul era de pământ, iar dincolo de sat, prin pădure, era cam la nivel de drum forestier. Noi opream la o poiană, pe malul apei, făceam un grătar și beam o bere răcită în apa râului. După amiaza porneam înapoi, pregătiși de o nouă săptămână de lucru. Cu banii câștigați în acea vară mi-am cumpărat primul magnetofon, un Tesla B4. Îmi voi aduce aminte cu plăcere mereu de acea perioadă.
Felicitări pentru excursie și pentru articol,
O seară bună!
Felicitari pentru excursie si articol si poze!
Noi am fost la Paltinu doar pentru o zi, pe 17 mai, chiar la iesirea din carantina;am ajuns acolo devreme dimineata si am avut parte de un picnic linistit, insa cand am plecat spre masina strada se umpluse de masini si de "galagiosi"
Parcul din comuna Brebu nu l-am vazut, arata tare ingrijit in poze si imi pare rau ca l-am ratat in februarie, cand am vizitat manastirea;de fapt comuna Brebu ni s-a parut foarte curata si ingrijita
Si la Satic am avut parte de liniste, cand am fost in ianuarie, extrasezon;desi frigul nu ne-a permis prea multe activitati.
Se pare ca suntem norocosi, desi e greu in zilele astea sa mai prinzi liniste, facem tot ce putem sa fim in contractimp cu majoritatea...
Sa va fie de bine plimbarea!
Eu intitulez ecoul „O situație neplăcută pe Valea Doftanei”
Oricît este de frumoasă zona, undeva, într-un colțișor, are si părți neplăcute, ori chiar extrem de periculoase care pot ajunge chiar la o catastrofă.
Barajul de la Lacul Paltinu, cât este acesta de înalt, dincolo de el la fel este de adâncă apa, care exercită o presiune uriașă asupa pereților barajului și malurilor.
Când nivelul apei lacului ajunge la cota de avarie, la baza barajului este un fel de poartă metalică care se dechide la comandă și astfel începe să scadă nivelul apei.
Cum în viață nimic nu este perfect (uneori chiar și la NASA) și la acest baraj s-a produs o defecțiune și porta nu se mai deschidea. În lipsa unei intervenții prompte, era un pericol iminent de producerea unei catastrofe, urmare ruperii barajului ori cedarea unuia dintre maluri.
Situația este reală și cei din generația mea cu siguranță își amintesc de ea.
Au fost mobilizate efective mărite din diferite instituții ale statului (am fost și eu coptat și am trăit acele momente) care au obligat populația să-și părăsescă casele și să urce sus pe deal. Și noi am fost în pericol, ca și populația. Poarta metalică de la baza marajului se defectase și nu se mai deshidea. Se contura un pericol grav și iminent. Efective ale armatei au folosit explozibil și poarta a cedat. Viteza de ieșire a apei era uriașă, jetul ajungea si la 10-15 megtri lungime iar vuietul era înfricoșător și se auzea de departe. Aceasta s-a întâmplat într-0 noapte de vară. Nimănui nu i s-a întîmplat ceva rău. Rog nu mă întrebați cum a mai fost reparată poarta că eu nici acum nu știu.
Numai bine tuturor.
@tata123: O plimbare excelenta, o zona minunata, niste poze superbe. Felicitari, votat cu mare drag.
@tata123: Am fost relativ recent în zonă pornind din Secărie- Comarnic, traversând o coamă muntoasă de pe care am văzut departe bine conturaţi Bucegii şi ajungând la Trăisteni. Acolo ne-am oprit la o cabană- restaurant Veveriţa. Întoarcerea a fost pe la barajul Paltinu care deşi oferă privelişti foarte frumoase este puţin cunoscut de bucureşteni. Ca totdeauna, ai scris un review de marcă adică marca Tata123.
Super-frumos articolul, iar frăguțele alea mi-au făcut poftă
Parcul comunei Brebu a fost o reală surpriză (din fotografii). Cu greu mi-am fi putut imagina că o comună are un parc atât de frumos și, de asemenea, mi-au plăcut fotografiile casei domnești de acolo. Votat cu mare drag.
@msnd: Câte amintiri! Vă mai aduceți aminte dacă mai exista vreo porțiune din calea ferată îngustă care mergea până la Trăisteni? Se pare că mai mult de a face un picnic cu ceva carne pe grătar și bere răcită în râu nu aveai altă posibilitate de „distracție” în zonă pe atunci. Mmmm... magnetofon - cât de mult a evoluat tehnica în câteva decenii!
Am găsit un articol interesant într-un cotidian național, dar cel mai mult cred că vă vor provoca noi amintiri fotografiile din timpul construcției (adevarul.ro/locale/ploies ... 328f/index.html).
Sănătate și numai bine!
@webmaster: Mulțumesc pentru dubla desemnare.
@addcont: Mulțumesc pentru lectură și aprecieri. Ați avut noroc cu vizita în contratimp, astfel ați scăpat puțin de aglomerația din iunie.
Vă recomand o nouă vizită în zonă, cu accent pe complexul muzeal „Casa Domnească” din Brebu (dacă în februarie ați intrat doar în biserica fostei mănăstiri) și parcul comunal reamenajat.
Numai bine!
@mishu: Suntem dornici să călătorim prin locuri drăguțe, să ne bucurăm de tot ce ne oferă Natura. Să avem o vară frumoasă!
@Mihai18: Un incident neplăcut care putea avea consecințe tragice care probabil nu a fost mediatizat deloc în epoca comunistă. Aceeași întrebare aș avea și eu: cum au reparat poarta de deversare după ce au aruncat-o în aer? Sper că au golit lacul și au remediat situația Mulțumesc pentru prezentarea acestei amintiri inedite.
@Michi: Zona adiacentă râului Doftana e situată relativ aproape de Capitală și oferă posibilități plăcute de relaxare. Probabil ați urmat cursul DJ 101S din Câmpina prin Secăria până în centrul comunei Valea Doftanei - peisajul submontan e minunat. Același tip de priveliști am descoperit mergând pe Valea Fiarelor urcând serpentine strânse imediat înainte de barajul Paltinu, cu ieșire în Secăria, apoi pe DJ207 până în Nistorești (vezi impresii).
Sănătate și excursii reușite!
@Daisy Petal: Reamenajarea centrului comunei prahovene Brebu și mai ales a parcului comunal și a minifalezei de pe malul lacului Brebu au condus către crearea unui punct de atracție (alături de ansamblul fostei mănăstiri și a muzeului din Casa Domnească) în apropierea orașului Câmpina. A fost o surpriză plăcută cu siguranță!
Câmpina, urbea de la poalele Carpaților, oferă turiștilor clipe plăcute de relaxare (vezi impresii). În zona limitrofă s-ar putea pune pe picioare mai multe obiective care în prezent nu arată prea bine, ca de exemplu băile de la Telega ori fosta închisoare de la Doftana construită la sfârșitul veacului al XIX-lea după planuri belgiene (vezi impresii). Peisaje deosebite întâlnim și în zona localității Buștenari și a comunei Cosminele.
Mulțumesc! Călătorii frumoase!
@tata123: multumim de sugestii, le am in vedere pentru viitor, insa e putin probabil sa mai mergem curand in zona, deoarece am fost deja 2 zile in februarie si inca o zi acum in iunie
Mai incercam si alte zone
@tata123:
Încă de atunci, din calea ferată nu mai exista decât... tunelul. Nu am idee dacă a fost dezafectată când a început șantierul, sau mai înainte. Dar pr vremea aceea era închis, la ambele capete, cu niște uși masive din lemn. Umbla vorba că ar fi fost folosit ca depozit de brânză.
Da, distracțiile erau puține. Dar și programul era de 10 ore/zi, iar sfârșitul de săptămână avea numai o singură zi liberă. Așa că nu pre aveam timp de distracții. Se mai întâmpla uneori să dăm o fugă până la Câmpina, dar numai pentru a bea un coniac la barul hotelului.
Am fost foarte mulțumit de acel magnetofon, care m-a slujit cu credință vreo 15 ani. Apoi a apărut altul, mai modern, mai performant, pe care îl am și azi. Nu l-am mai folosit de mult, pemtru că trebuie să-i schimb niște curele. Am făcut rost de ele, dar încă nu le-a venit timpul.
Mulțumesc pentru link-ul cu fotografiile. Probabil că s-au păstrat puține, pentru că nu toate sunt semnificative. Oricum, eu nu am fotografii din acea peroiadă, așa că sunt binevenite.
O zi excelentă!
@tata123:
Vă mulțumesc pentru răspunsul la ecoul meu.
Pe AFA sunteți de notorietate și cu autoritatea care o aveți, cred că puteți să convingeți pe colegul nostru @MSND să ne scrie un puct de vedere cu privire la modul cum a fost reparată poarta de deversare de la barajul lacului Paltinu. Scria acesta că a făcut practică acolo, deci a lucrat în domeniu.
Cu bine.
@Mihai18:
Bună seara!
Nu era nevoie de a apela la un intermediar pentru a obține ceva de la mine.
Din nefericire, nu pot să vă răspund. Prezența mea în zonă s-a limtat numai la vara lui '69, mult timp înainte de începerea umplerii lacului și apariția primelor probleme la baraj. În plus, nu am auzit până acum de acel eveniment. Știam numai despre ceva probleme privind voalul de etanșare și un oarecare pericol de deplasare a mastoduntului pe versantul drept. Pare-se că prin anii '80 acestea au fost remediate, dar, din câte am înțeles eu, nici astăzi nu se umple lacul până la cota dversorului de ape mari.
Presupun că „poarta” de care vorbiți este ceea ce în limbajul tehnic se cheamă „golirea de fund”. În mod normal aceasta este practic o conductă care străbate barajul la partea sa inferioară, închisă oe capătul amonte cu un stăvilar de o formă mai specială. Probabil că, din cine știe ce motiv, acesta s-a blocat în ghidaje și nu a mai putut fi manevrat. Îmi vine greu să cred, dar, dacă într-adevăr stăvilarul „a fost aruncat în aer”, într-un timp oarecare lacul s-a golit, pentru că acea conductă nu mai avea ceva să o obtureze. Cu lacul gol, stăvilarul respectiv a putut fi înlocuit „pe uscat”.
Întrucât, așa cum am spus mai sus, nu am auzit despre acest eveniment, ceea ce am explicat este numai o teorie a mea.
Cu cele mai bune urări!
@Mihai18: + @msdn: Probabil că incidentul a fost rezolvat cu seriozitate, având în vedere că au trecut peste 30 de ani de la pățania expusă de Mihai18.
Acumularea Paltinu are două goliri de fund și am găsit scurte explicații tehnice într-un document oficial (rowater.ro/dabuzau/sgapra ... 016.06.2017.pdf): golirea de fund nr. 2 este închisă de două vane plane în carcasă cu acționare hidraulică - o deschidere de doar 40 cm generează un debit de 13 mc/s (cel maxim este de 47 mc/s). Detalii găsiți și în acest articol: eszph.ro/shpaltinualtinu4 ... rajpaltinu.html.
Sunt doar un utilizator activ al portalului AFA și nu e nevoie de „autoritatea” mea pentru a cere un răspuns unui coleg de site. Suntem o comunitate și încercăm să ne ajutăm cu informații în limita cunoștințelor noastre sau a celor identificate pe web.
Numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2022 Călătorie de o zi — scris în 08.05.22 de Cosmina7 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Crucea Domnitorului de la Meliceşti — scris în 12.05.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Buştenari- satul care cu o sută de ani în urmă a fost California României — scris în 03.05.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Excursie de vis pe Valea Doftanei — scris în 08.06.21 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 O mică incursiune de toamnă prin plaiurile și amintirile copilăriei... — scris în 09.01.21 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Șosea alpină de la Comarnic la Valea Doftanei — scris în 06.11.20 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Brebu și Valea Doftanei - istorie și natură — scris în 23.07.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ