Trasee auto prin Apuseni (1)

TIPĂREȘTE

TRASEU 1

Plecand din Albac (pensiunea Poienita), pe DN 75, spre Arieseni, dupa aprox. 12 km. vei vedea pe stanga un indicator maro care iti semnalizeaza sa o iei la dreapta (DJ 750) pentru Pestera lui Ionele (1 km. scrie, sunt 2, de fapt) si Pestera Ghetar Scarisoara (10 km. scrie, sunt vreo 16 in realitate). Drumul este asfaltat in totalitate, eu am gasit putine masini pe el.

ATENTIE MARE! Drumul este lat exact cat doua masini mici, nu merge cu viteza si nu forta curbele, daca cel care vine din fata face la fel, “pupatura” e garantata.

Inainte de a ajunge la Pestera lui Ionele, vei vedea, pe dreapta, Peștera Corobana lui Gârțău (840 m altitudine), sub forma unei arcade mari, cam 40 m lungime, 38 latime si 14 m inaltime. La aprox. 200 m, in amonte, pe stanga, se afla Pestera lui Ionele. In sosea este o casuta de lemn in care se schimba ghidul.

Pestera lui Ionele (890 m. altitudine): se viziteaza cu ghid, zilnic, intre orele 10:00 si 18:00. Este electrificata. Biletul de intrare= 10 lei.

Intrarea in pestera se face dupa cativa zeci de metri de la cabanuta din sosea, urcand 70-80 de trepte de beton. Pestera are aprox. 130 metri vizitabili, din cei 385 m de galerii, stalactitele şi stalagmitele fiind rare însa; ca element de interes, aici se afla câteva colonii de lilieci, protejate, intr-o galerie care nu se viziteaza. Pe pereţii din galeria vizitabilă se pot observa urmele lăsate de apa care o inundă în perioadele ploioase.

Plecand de la aceasta pestera, vei intra in Cheile Ordâncușei, care au 2,5-3 km lungime. Cheile sunt străjuite de pereți de calcar înalți care se îngustează atât de mult, uneori, încât șoseaua trece peste patru poduri de beton ce ocupă toată lățimea văii. Pereții calcaroși găzduiesc multe peșteri, grote și portaluri. Unii spun ca in zona s-ar afla in jur de 90 de pesteri, altii spun ca sunt doar 55 de cavitati.

De la Pestera lui Ionele, la aprox. 9 km, pe dreapta, cum mergi spre Ghetarul de la Scarisoara, gasesti un indicator micut, pe care scrie “Poiana Calineasa”. Dupa alti aprox. 7 km de asfalt (atentie, drumul este ingust, incap doar doua masini, nu merge cu viteza), drumul se opreste intr-o bisericuta de lemn, cu doua steaguri tricolore in spate. Ai ajuns in Poiana Calineasa (1350 m). Privelistea merita toti banii. Este un loc de belvedere, cu zeci de case și grajduri, locuite când animalele vin la păscut (din primavara pana in toamna).

Te intorci inapoi si faci dreapta pe DJ 750, spre ghetarul Scarisoara. Cam in 6 km dai de o parcare pe dreapta, unde poti lasa masina, daca gasesti loc. Ghetarul este cam la 10-15 min. de mers pe jos, cred, nu am fost, nu cred ca pot urca cele 270 de trepte, la iesire. Din toamna vor incepe, cu fonduri europene, lucrari de inlocuire a scarilor de lemn cu scari metalice.

Dupa inca vreo 6 km de asfalt vei da de un indicator, spre dreapta, pentru “Casa de piatra”. De aici incepe un drum pietruit, cu oarece denivelari, aprox. 9 km, care mi-a luat jumatate de ora (autoturism, tractiune pe fata), dar nu este abrupt. Pe la jumatatea drumului, pe stanga, vei vedea scris cu albastru, pe un stalp, “Izbucul Tăuz”. Ai loc sa lasi masina, fara sa blochezi drumul. Dupa vreo alti 10-15 m, un indicator rosu, din scandura, iti va arata inceputul unei poteci in stanga drumului, prin padure. Un om sanatos cred ca face in 10 min. drumul prin padure, mie mi-a luat 16 min… Atentie! In caz ca ploua, este pericol destul de mare sa aluneci pe pietrele de pe cararuie sau pe portiunile de pamant batatorit. Vei trece doua podete si vei ajunge in locul unde apa, care dispare in pestera Coiba Mare, reapare miraculos, dupa cativa kilometri. Izbucul are 92 m adancime (masurati, din spusele unui localnic); pe peretele din dreapta vei vedea o placa de bronz care aminteste ca-n acest loc si-a pierdut viata un speolog polonez, acum cativa ani, blocat si inecat in adancuri…

Si ajungi la Cătunul “Casa de Piatră”, situat la o altitudine cuprinsă între 1000 și 1200 m. Neelectrificat pana in… 2005!!! Denumirea provine de la vasta incintă, ca o depresiune, cu pereţi de calcar, care domină poienile. Este căminul a cca. 20 de familii, dar este și raiul speologilor și artiștilor fotografi. În munții din jur se află peșterile: Ghețarul Vârtop, peșterile Coiba Mare, Coiba Mică, Hodobana, Huda Orbului, Huda Oilor, Avenul din Șesuri, Pojarul Poliței, Șuruța...

Pe stanga o sa vezi o casuta de lemn (o camera, de fapt), cu un anunt pretentios, “Muzeu etnografic”! Cheia o gasesti la nenea care, cativa metri mai la vale, vinde inghetata, placinte si magneti. Pretul unui bilet= 1 leu! (fara chitanta, evident).

Mai departe, la vreo doua-trei sute de metri (se poate urca si cu masina, este loc unde sa parchezi) vei da de pestera Coiba Mare. Este pe stanga drumului, si ai vreo cateva minute de coborat la ea. Este cea mai largă intrare în peşteră din ţară, 47 metri înalțime și 74 metri latime. Nu este electrificata, iti trebuie o lanterna buna ca sa vizitezi ceva din ea.

Daca te incumeti, mai sus dai de pestera Coiba Mica, tot neelectrificata. Se afla puţin mai sus de Coiba Mare, dar la distanta ceva mai mare de sosea, din cate mi s-a spus (nu am fost la ea, ploua mocaneste). Intrarea se face greoi, printr-o gură lată de 20 m şi înaltă de doar 2 m. Interiorul devine apoi tot mai îngust, iar la 25 m de la intrare încep o serie de cascade, lacuri şi galerii, pentru parcurgerea cărora e necesar echipament special şi, fireşte, mult curaj. Apa Gârdişoarei, care dispare aici, reapare în Coiba Mare, iar în Izbucul Tăuzului iese la suprafaţă după cativa kilometri de curs subteran.

Peștera Huda Orbului (1.250 m altitudine)

Coordonate: 46°32'50" lat. N, 22°47'40" long. E.

Aceasta se află foarte aproape de Casa de Piatra şi poate fi vizitată în aceeaşi tură cu Coiba Mare, dar, pentru a putea fi găsită, este bine să se ceara ajutorul localnicilor.

Are o intrare impresionantă, de 10 metri lăţime şi 12 înălţime şi o lungime de 607 m lungime. Turiştii pot avansa doar până la cascada de 8 m (aflata cam la 180 m de intrare); dincolo de ea, terenul cere echipament special.

Temperatura medie anuală este de 2-4°C.

Peștera Gheţarul de la Vârtop (sau pestera minunata) (neelectificata)

Accesul este permis doar în grup format din cel puţin cinci persoane. De ghid dai la Casa de piatra, intreaba localnicii. Se află cam la o oră de mers pe jos de cătun. Pretul unui bilet de intrare= 10 lei.

Peştera nu are mari dimensiuni, dar formaţiunile din ea sunt absolute fascinante. Intrarea este largă şi, în dreapta ei, vei vedea un mare gheţar, care scade însă de la an la an. După o scurtă urcare începe o galerie lungă, unde vei găsi stalactite (formaţiunile cu baza în tavan) al căror vârf se opreşte abia la nivelul genunchiului tău şi stalagmite (formaţiuni cu baza în podea) care ajung chiar la înălţimea unui adult.

Înspre capătul zonei turistice a peşterei se află şi locul în care au fost descoperite cele mai vechi urme ale omului de Neanderthal de pe actualul teritoriu al României (datarea cu carbon a indicat că rămăşiţele datează de acum 62.000 de ani).

Peștera Hodobana

Descoperită în 1979. Altitudine= 950 m. Lungime= 22,14 km. Peștera este foarte greu de parcurs, necesită echipament speologic complet, o echipă bine antrenată și un ghid.

Cel mai simplu este sa vorbesti cu localnicii, ei te vor lamuri ce si cum.

De la Casa de Piatra nu-ti mai ramane decat sa te intorci la locul de campare. A mai trecut o zi!

P. S. 1 – in fiecare localitate de pe Valea Ariesului exista un Centru de informare turistica; daca-l gasesti inchis, intreaba la primarie, vei gasi pe cineva care sa vorbeasca cu tine. Eu am luat, pentru doar 10 lei, de la C. I. T. Albac, o harta a muntilor Apuseni, facuta anul trecut, foarte exacta, cu absolut toate drumurile din zona, cu toate traseele si obiectivele turistice si principalele pensiuni. In cele 8 zile de concediu am fost ajutat de aceasta harta si Waze, atat.

P. S. 2 – daca te duci in Apuseni in iulie, poti lua afine de la centrele de colectare, pentru afinata si dulceturi. Eu am luat afine cu 12 lei/kg. La marginea drumului ti se cer 25 lei! Va trebui sa cumperi borcane de plastic cu gura larga. Iei marfa cu o zi inainte de a pleca spre casa (de preferat este sa te duci seara, cand aduc culegatorii fructe proaspete), noaptea o tii la frigidere, iar a doua zi o pui intr-o punga, impreuna cu cativa “pinguini” pentru lazile frigorifice. Eu am facut 700 km cu marfa asa si a fost ok.

---

VIZUALIZĂRI: 2726 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI