Ulcinj - un orășel frumos

TIPĂREȘTE

Ulcinj - tinta dorintei noastre de relaxare s-a dovedit a fi sub asteptarile mele. Asezat la poalele muntilor, cu o noua parte pe platoul de deasupra tarmului marii, frumos ordonata, cu cladiri noi si alei imbietoare la plimbari de seara si o parte veche incarcata de ani, istorie si cu o acuta lipsa de spatiu pentru drumuri, cu multe cladiri inghesuite una in alta, cocotate pe un pinten al muntelui, avand la baza o plaja in forma de potcoava de culoarea granitului, completeaza imaginea generala a orasului.

Obositi, dupa 8 ore de mers, venind dinspre Zlatibor, in prag de seara, condusi de un GPS nauc de lipsa de informatii, am ajuns in orasul vechi. Am reusit sa parcam, cu mult noroc, langa un cimitir si de aici trecand prin marile porti ale cetatii de odinioara, cocosati de prea multe bagaje, am pornit aventura descoperirii viitoarei noastre gazde - Susanna Apartaments.

Ucisi de caldura, obositi si dezgustati de mirosul persisitent de urina de pe strazi am ajuns acolo unde ni se promitea o cazare minunata, cu o priveliste de vis. Constatam cu dezamagire, dupa ce coboram cateva trepte ca intr-o grota, ca desi rezervaseram doua apartamente pentru doua familii sa nu mai avem posibilitatea decat sa stam intr-un apartament cu doua camere intr-adevar cu vedere la mare, 4 persoane si copilul nostru mai mic si alb Oscarel, cu baie comuna din care se strecura discret un miros suspect.

O bucatarie echipata cu un frigider mic vechi haraitor, un televizor abia vizibil si o bucatarie echipata modest. Ne-am scuturat ca de un vis ingrozitor si am ales varianta cazarii intr-o locatie privata, recomandata de unul dintre multiplii nostri ghizi adunati de pe strazi, unde ne-am simtit incantator.

Trezit de nevoia lui Oscarel de se bucura de natura, la orele 7 ale diminetii, am coborat treptele cetatii spre mica plaja a orasului, deja bantuita de multi localnici care faceau plimbari pe malul apei intr-o ordine fireasca locului, el inainte si ea dupa el, rezervau locuri pe plaja intinzand prosoape ca pe vremurile noastre triste, iar altii mergand imbracati prin apa faceau in larg o cura nazala, dezgustatoare care m-a facut sa ating apa doar cu privirea.

Zilele de plaja s-au scurs usor pe sezlonguri de 7 euro ziua, cu mese frugale la terasele raspandite pe plaja sau cu mese imbelsugate, la preturi acceptabile, la orele de pranz si de cina. Dezamagirea mea, si recunosc ca sunt subiectiv (sotia si prietenii au fost multumiti, opinia lui Oscarel fiind clara prin modul sau de a se exprima in natura) a fost ca nu am intalnit oameni frumosi, veseli, multumiti. Am vazut oameni tristi, chinuti, obositi.

La sfarsit, ne-am despartit de micul oras de la poalele muntilor cu cateva lectii invatate – cetatile vechi sunt frumoase pentru a fi vizitate si nu locuite, preponderenta originii populatiei locale este definitorie in veselia locului.

---

VIZUALIZĂRI: 3464 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI