Un weekend aparte în Slanic Moldova şi împrejurimi.

TIPĂREȘTE

Înainte de anii '90 din zecile de staţiuni de odihnă şi tratament de pe la noi se detaşau câteva în care cu greu găseai un bilet, mai ales în perioada verii. Prin sindicat, prin C A.P sau prin agenţiile de turism judeţene toată lumea mergea "la băi"şi mai mereu aceste staţiuni erau ocupate.

După "revoluţie " multe din aceste staţiuni au căzut victime ale luptei pentru împărţirea patrimoniului fostului UGSR sau nu au putut face faţă rigorii economiei de piaţă. Unele şi-au redus activitatea şi nu au mai putut să se dezvolte în pas cu pretenţiile turiştilor (exemplu Herculane), altele au fost pur şi simplu abandonate (exemplu Voineasa).

Una din staţiunile care a reuşit să se menţină, în ciuda noilor condiţii cerute de economia de piaţă, este Slănic Moldova.

Chiar dacă nu mai este ce a fost odată, staţiunea este căutată în continuare de turişti care găsesc aici curăţenie, linişte şi aer curat. Într-unul din weekend-urile din luna august 2010 am hotărât să vizităm şi noi această staţiune şi am rămas plăcuţi surprinşi de ce am găsit aici.

Staţiunea Slănic Moldova , numită şi Perla Moldovei, este amplasată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali, într-o depresiune a râului Slănic, nu departe de oraşele Oneşti (30 km) şi Târgu Ocna (15 km).

Este renumită pentru izvoarele sale cu ape minerale clorate, carbonate, sodice sau sulfuroase, folosite în remedierea unor boli, dar şi pentru cadrul natural deosebit în care este amplasată.

Istoria acestor izvoare şi începuturile înfiinţării staţiunii se găseşte scrisă pe un panou lângă "Aleea Izvoarelor", din care am să redau câteva pasaje:

Primele scrieri despre aceste locuri sunt date de hrisovul lui Constantin Racoviţă, în care se spune că a donat această moşie spitalului Sf. Spiridon din Iaşi. Pe la anul 1801 moşia era în arenda serdarului Mihalache Spiridon, un boier de seamă al curţii domneşti şi administrator al salinelor de la Târgu Ocna.

Boierul se întoarce la scurt timp cu oameni, defrişează zona cu securea, ocazie cu care mai descoperă un al doilea izvor cu un gust diferit de primul. În anii următori continuă defrişarea şi mai descoperă şi alte izvoare.

Cu învoirea domnitorului se mută aici de la Târgu Ocna 12 familii de ţărani care lucrau la minele de sare şi în schimbul scutirii de biruri sunt obligaţi să îngrijească izvoarele pentru cei care de acum începuse să vină la cură.

Serdarul Mihalache construieşte apoi o biserică şi câteva odăi în jurul ei, dar şi un fel de băi numite "feredeie", pentru tratarea bolnavilor.

Mitropolitul Moldovei , Veniamin Costache, vine şi el în vizită, după care construieşte 2 case din lemn, creşte numărul populaţiei în timpul domnitorului Mihail Sturza, iar în împrejurimi încep să se aşeze ţăranii pe Valea Slănicului şi apar primele sate Cerdac şi Satul Nou.

Apele sunt analizate, recunoscute şi medaliate la Viena şi Frankfurt pe Main, iar pe hartă apare staţiunea Feredeiele Slănicului.

După 1900 încep lucrările de sistematizare a staţiunii, regularizarea cursului apei, construirea de poduri, podeţe, alei pentru plimbare şi sisteme de captare a apelor. Se construiesc printre altele hotelurile "Dobru", "Nemira", "Cerbu", "Zimbru" "Racoviţă" , cazinoul şi sala de tratament.

Ca urmare a luptelor care s-au dat pe linia Târgu Ocna Adjud Mărăşeşti staţiunea este bombardată şi prefăcută în ruină. Refacerea staţiunii are loc destul de târziu după naţionalizare.

Staţiunea nu este destul de mare, o poţi străbate cu piciorul foarte uşor. Principalele locuri de agrement şi plimbare sunt Parcul Central şi Aleea Izvoarelor.Parcul este foarte frumos .

Alei pavate cu mozaic presărate cu flori şi multă verdeaţă, iar pe laterale statui ale unor scriitori cunoscuţi. În centrul parcului se găseşte un foişor dotat cu o scenă în care cântă fanfara. Noi am asistat la un spectacol de muzică, port popular şi dansuri prezentat de un ansamblu de copii din Bacău.

În staţiune se mai găsesc şi două biserici frumoase, una ortodoxă cu hramul "Sf. Ilie"şi una catolică cu o arhitectură interesantă, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". O arhitectură frumoasă o are şi Sanatoriul Balnear Slănic Moldova

Pentru amatorii de distracţii de noapte găsim aici Cazinoul cu Disco Barul din incintă sau barurile din hoteluri. Cazinoul se află lângă parc urcând pe nişte trepte. Este construit la sfârşitul secolului XIX în timpul regelui Carol I (a şi făcut aici o vizită) şi este considerat obiectiv de patrimoniu.

Pentru gurmanzi, în afară de restaurantele hotelurilor sunt şi alte restaurante centrale, Crama Voinicului, Expres, Crama Domnească, Slănic, Pizzeria Select, Pizzeria Ştefănel. Noi am servit masa la restaurantul Slănic (cum cobori treptele de la cazinou) şi ni s-au părut cam mari preţurile.

Pentru amatorii de drumeţii sunt câteva trasee interesante, însă nu toate sunt accesibile. Şi nu din cauza dificultăţii traseelor, ci datorită faptului că s-au pierdut marcajele (tăieri de pădure) şi nu s-au mai refăcut în totalitate. În ordinea dificultăţii am să le descriu aici pe cele pe care le-am parcurs noi.

Primul este traseul de pe Aleea Izvoarelor. Se pleacă din stânga parcului, începând cu izvorul nr. 2 (nu sunt chiar sigur, numerotarea nu este făcută în ordine numerică), se merge pe o alee betonata până ieşim într-o mică poiană.

Pe parcursul traseului întâlnim câteva podeţe, la izvorul nr. 3 o mofetă, trecem pe lângă păstrăvărie şi Cascada Slănicului, apoi la capăt pe nişte trepte ieşim în poiană. Ne putem întoarce fie pe unde am venit, fie pe şoseaua paralelă cu izvoarele.

Din acest punct de întoarcere spre staţiune, luând-o în sens invers, șoseaua devine drum forestier (accesibil doar cu ATV-ul sau 4*4) şi iese în localitatea Poiana Sărată aflată pe şoseaua Odorheiul Secuiesc-Oneşti.

Am făcut pe acest drum traseul nr. 2 prin pădure, cât ne-au ţinut picioarele (vreo 4-5 km), după care ne-am întors în staţiune.

Al treilea traseu pleacă din zona hotelului Dobru, pe o stradă laterală în dreapta parcului, iar aproape de ieşirea din staţiune, pe lângă nişte case, se intră în pădure.

De aici pornesc două trasee,unul mai uşor în stânga şi unul drept înainte, mai dificil, care pleacă paralel cu uliţa pe care am venit. Noi am luat-o pe cel mai uşor a cărui parcurgere durează cam 25 minute.

Traseul începe destul de abrupt, apoi intră într-o şa care se parcurge destul de uşor şi se ajunge pe un munte deasupra staţiunii, cam in dreptul complexului balnear. Priveliştea este impresionantă şi îţi taie respiraţia. Din mijlocul unei poieniţe înconjurate de o pădure de brazi se vede staţiunea în toată splendoarea ei (vezi poze).

Ultimul traseu şi cel mai dificil (doar în prima parte), este Traseul celor 300 de Scări.

Din capătul de început al izvoarelor se trece un podeţ peste râul Slănic, apoi încep scările (treptele) şi urcuşul pe Muntele Dobru. La baza pantei treptele sunt din piatră sau beton, apoi ele sunt formate din rădăcinile copacilor.

După urcarea treptelor, ajungem într-un luminiş unde avem ocazia să admirăm culmea principală a Munţilor Nemira.

Mai urcăm o pantă mai mică ca lungime decât prima, apoi coborăm domol într-o şa pe un traseu de vis, după care începem să coborâm în stânga până ajungem la râul Slănic, într-o poiană situată mai jos de popasul turistic Camping Slănic Moldova.

Am ajuns în Poiana Căprioarei şi de aici ne-am întors în staţiune. Până la restaurantul Cascada am mers pe şosea, apoi am trecut puntea peste râul Slănic şi am intrat pe aleea cu izvoare.

Tot în zona Slănic Moldova se poate vizita Mănăstirea Ştefan cel Mare situată pe un drum forestier, la 6 km de satul Cerdac, o mănăstire de călugări înființată la iniţiativa unui localnic stabilit în SUA.

Aproape de Târgu Ocna, pe un traseu în serpentine şi foarte frumos, se află Monumentul Eroilor de pe Dealul Măgura, o construcţie impresionantă ridicată în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial. Aproape de monument se află Mănăstirea Măgura, despre care se spune că a fost ctitorită de Alexandru cel Bun.

Cam atât despre staţiunea Slănic Moldova. Nu este o locaţie de fiţe sau un loc pentru distracţii "tari",însă pentru cei ce iubesc natura şi vor să se relaxeze în mijlocul ei aici e locul potrivit.

Vacanţe cât mai frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 10390 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI