Parcul Skobelev - Plevna

TIPĂREȘTE

Orașul Plevna cunoscut întregii lumi în principal datorită marilor bătălii purtate în timpul Războiului Ruso-Turc, are nu mai puțin de 200 de monumente, mausolee și parcuri memoriale care amintesc de evenimentele din 1877-1878.

Asediul Plevnei - deși cu grele pierderi - s-a soldat cu o răsunătoare victorie a armatelor ruso-române, la 28 noiembrie 1877 Plevna capitulând, iar Osman Pașa predând orașul și sabia sa colonelului român Mihail Cerchez.

La 16 mai 2015, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat Ziua Porţilor deschise la Castelul Ţepeş eveniment care a inclus și ceremonia depunerii în mausoleu a urnei comemorative cu pământ adus de la Plevna, de pe câmpurile de luptă pe care ostaşii români şi-au dat viaţa în Războiul de Independenţă. A fost un moment emoţionant şi plin de semnificaţii, care s-a desfăşurat pe platoul din faţa Mausoleului din Parcul Carol I. Lângă Mormântul Ostaşului Necunoscut vegheat de flacăra veşnică a recunoştinţei neamului, pe o masă îmbrăcată în catifea roşie, am văzut urna aurie cu pământul de la Plevna udat de sângele eroilor români și am asistat la întreg ceremonialul depunerii urnei în mausoleu.

În această toamnă, plănuind o incursiune la Plevna, ne-am amintit ceremonialul emoționant de atunci și ne-am propus - dacă se va putea - să vizităm și câteva din monumentele din Plevna care amintesc de evenimentele din 1877-1878.

Parcul Skobelev și Panorama "Epopeea Plevnei 1877" sunt două dintre cele mai importante și mai atractive obiective care amintesc de sângeroasele lupte de pe redutele Plevnei.

Parcul Skobelev

Sunt multe parcuri în Plevna. Octombrie începea să le coloreze cu auriul toamnei, dar zilele erau încă foarte frumoase. Comparativ cu celelalte, Parcul Skobelev are ceva care-l face deosebit. A fost amenajat în perioada 1904-1907 pe câmpul de luptă, acolo unde a avut loc asediul Plevnei în timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, mai exact acolo unde a avut loc al treilea asalt al armatei ruse comandată de generalul Mihail Skobelev între 30 august și 11 septembrie 1877.

Parcul este presărat cu morminte și gropi comune în care își dorm somnul de veci mulți dintre aceia care au luptat împotriva turcilor și cu prețul vieții lor i-au alungat definitiv de la Dunăre. Ei au eliberat Bulgaria după 500 de ani de dominație otomană, ei au adus independența României.

Din oraș, la Parcul Skobelev se ajunge foarte ușor, pietonal sau cu mașina. Din centru, de la Muzeul regional de Istorie și Arheologie, traversând, te afli în fața Galerilor de artă "Ilia Beșcov", pe platoul de la baza dealului. O alee în trepte, destul de lungă, te conduce la Monumentul "Mama Bulgaria". Monumentul înalt de 27 m reprezentând Bulgaria personificată într-o femeie rupând lanțurile robiei, a fost inaugurat în 1978. Treptele scării prezintă pe ici pe colo urme ale trecerii timpului, dar urcușul se poate face în bune condițiuni. Din când în când, privind în urmă, vei descoperi panorama orașului rămas în vale.

Flancată de tunuri, intrarea în Parcul Skobelev este în spatele monumentului, acolo unde începe dealul pe care s-au dat cele mai crâncene lupte pentru cucerirea Plevnei. La intrare întâmpină o placă comemorativă și bustul generalului rus Mihail Skobelev (1843-1882) care a participat la luptele din 1877 atacând redutele turcești de la Plevna.

Aleile parcului mărginite de arbori umbroși te conduc pe lângă tunuri, proiectile și plăci comemorative amintind de unități militare care au luptat pentru aceste pământuri. Cu greu - pentru că totul este scris numai în bulgară - descifrăm că acolo s-a aflat reduta Issa-Aga, cucerită într-un atac comandat chiar de Skobelev la 11 septembrie 1877, pierdută însă în noaptea următoare.

Impresionant este osuarul care adăpostește la un loc oseminte ale soldaților ruși, români și turci, jertfiți în bătăliile de aici. Patru tunuri, patru porți încuiate la care poți accede pe niște scări înguste și abrupte, pavaj de piatră în care zac înfipte - demonstrativ - proiectile de artilerie, mai multe proiectile plasate unul lângă altul înconjurând osuarul, iar peste toate acestea, creștinește, veghează o cruce.

Deasupra intrării ferecate se află o placă inscripționată pe care nu am putut-o descifra, iar alături, în dreapta, sunt depuse câteva coroane de flori. La câțiva metri distanță există un chioșc pe geamul căruia o fițuică în bulgară și engleză înștiințează că osuarul din Parcul Skobelev poate fi vizitat din octombrie și până în aprilie în fiecare zi - exceptând duminică și luni - în intervalele orare 9.00-12.00 și 12.30-17.00. Când am fost noi acolo, nu era nimeni la chioșc, așa încât nu deținem mai multe amănunte.

De la osuar, pe aleea principală, se ajunge la cel mai căutat obiectiv - Panorama "Epopeea Plevnei 1877".

Panorama "Epopeea Plevnei 1877"

Comemorând 100 de ani de la Asaltul Plevnei, Panorama "Epopeea Plevnei 1877" a fost construită pe locul redutei Plevna, după modelul Panoramei rusești de la Borodino. Înălțată în 11 luni și inaugurată la 10 decembrie 1977, Panorama este rodul creației arhitecților Plamena Taceva și Ivo Petrov. Picturile din interior aparțin lui Nikolai Ovechkin secondat de 13 pictori ruși și bulgari. Edificiul are o formă de trunchi de con de care se sprijină baionete stilizate. Trei cercuri orizontale simbolizează cele trei atacuri asupra Plevnei. Înălțimea construcției este de 47 m.

Programul de vizitare este: vara (aprilie - octombrie) 9.00-18.00, cu pauză de masă 12.00-12.30, ultima intrare 17.30, iarna (noiembrie - martie) 9.00-17.00, cu pauză de masă 12.00-12.30, ultima intrare 16.30.

Taxa de intrare este: 6 leva/persoană - adulții, 3 leva/persoană - seniorii (peste 65 ani), 2 leva/persoană - studenții. Intrarea este liberă pentru toți vizitatorii în fiecare ultimă zi de marți din lună, de asemenea este liberă pentru copiii sub 7 ani, pentru copiii asistați social și pentru persoanele cu dizabilități. Taxa de fotografiere - 5 leva (fără flash), taxa de filmare - 30 leva.

Un tur complet durează 30 minute, accesul făcându-se în fiecare oră la fix și la și jumătate.

Cunoscând aceste amănunte esențiale de altfel, pentru că mai aveam de așteptat până la intrarea unei noi serii de vizitatori, am mers la terasă pentru un suc. Între timp a sosit un autocar cu copii gălăgioși care s-au repezit călare pe tunuri. Așteptând momentul intrării, ne imaginam cum va fi vizita noastră laolaltă cu acești neastâmpărați.

Muzeul are 4 săli principale, care se vizitează: Sala introductivă, Panorama, Diorama și Sala finală. În holul de la intrare este expusă tehnică de război, tablouri care redau scene din evenimentele anului 1877, precum și busturile unor personalități implicate în război. Am văzut aici și bustul Regelui Carol I. Panorama, cea de-a doua sală, adăpostește o pânză pictată de 115 x 15 m. Lucrarea excelent realizată, redă cea mai sângeroasă luptă pentru cucerirea Plevnei. Vizitatorul are senzația că se află în mijlocul luptei, pe cel mai înalt deal din apropierea orașului, privind pozițiile armatei turcești aflate între redutele Kovanlak și Isaa-Aga. Sunt înfățișate părți din oraș și oștile otomane care înconjoară dealurile atacând trupele rusești și românești, de asemenea sunt înfățișați ofițerii ruși și comandamentul lui Osman Pașa.

Cele două redute turcești de la Plevna, tranșee, tunuri, puști, căruțe, cai, fum, sânge, groază, moarte… toate sunt reprezentate acolo. Din păcate, fără nici un fond sonor.

Am fost la Waterloo și am vizitat locul marii bătălii din 1815 dintre armatele lui Napoleon și cele ale coaliției anglo-prusace aflate sub comanda ducelui de Wellington și a feldmareșalului von Blücher, bătălie care a dus la căderea definitivă a lui Napoleon și a imperiului său. Și Panorama de acolo - tot o construcție circulară - adăpostește o frescă gigantică (110 x 12 m). Marea aglomerare de oameni în uniforme și veșminte de epocă, arme și efecte de luptă, cai și tot felul de dispozitive de apărare și de tragere este însoțită de o sonorizare impresionantă, în fapt o suprapunere de zgomote - zăngănit de săbii, tropote și nechezături de cai, salve de tun, sunete de trâmbițe și strigăte de răniți căzând în luptă… Toate acestea îl fac pe vizitator să se simtă el înșuși prins în iureșul bătăliei. La Panorama din Plevna acest efect special lipsește și îmi place să cred că doar temporar. Ar aduce monumentului un plus de atractivitate.

Diorama, cea de a treia sală, prezintă o lucrare de 17 x 5 m care înfățișează ultima bătalie, cea de la 10 decembrie 1877, când - în încercarea de a ieși din asediu - armata otomană a fost învinsă, iar Osman Pașa capturat. Sala finală prezintă echipamente de luptă și uniforme ale celor trei armate beligerante, precum și alte două tablouri, unul dintre ele înfățișând capitularea lui Osman Pașa și predarea armei colonelului Mihail Cerchez.

Încheiere

Plimbarea în Parcul Skobelev și vizita la Panorama "Epopeea Plevnei 1877" au fost plăcute și instructive. Fac abstracție de larma copiilor care ne-au însoțit în muzeu și recomand tuturor o vizită acolo. Pentru noi, toți românii, referirile la faptele de eroism ale înaintașilor noștri sunt motive de mândrie.

Pe lângă toate acestea, orașul Plevna - atât de apropiat de România - poate constitui pentru noi o destinație de weekend. Este frumos, curat, verde și cu atracții pentru toate vârstele.

---

VIZUALIZĂRI: 1091 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI