Castelul si fortareata medievala Akershus

TIPĂREȘTE

Dupa ce ne-am plimbat pe acoperisul uneia dintre cele mai noi constructii arhitectonice ale capitalei Norvegiei, ne-am indreptat spre Cetatea Akershus, una dintre cele mai importante cladiri monument ale tarii, cu structuri din Evul Mediu.

Primul rege care si-a stabilit resedinta la Oslo a fost regele Hakon al V-lea, care a inceput construirea Castelului-fortareata Akershus pe o colina, aflata in partea estica a actualului port. Aceasta a rezistat fiecarui asediu cu care s-a confruntat, iar actuala structura este din timpul lui Christian al IV-lea, care a modernizat apararea si a construit un palat in stilul Renasterii italiene. Pe langa functia sa de palat regal, cetatea a servit drept inchisoare pentru o mare parte a istoriei sale, gazduind multi prizonieri celebri.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fortele germane au preluat controlul asupra cetatii, folosind-o ca inchisoare pentru dezertori si alti criminali, aici fiind inchisi si cativa membri ai rezistentei norvegiene. Majoritatea prizonierilor au fost inchisi in turn, unde au primit un tratament teribil. Conditiile insalubre si hrana erau atat de proaste incat a fost numita „sala de asteptare a mortii” .

Intre zidurile sale, fortareata adaposteste astazi Muzeul Fortelor Armate Norvegiene, Muzeul Rezistentei Norvegiene si un centru de informare. Este si un loc ideal de relaxare si plimbare, de aici deschizandu-se o splendida panorama a intregii zone si a portului, cu toate ambarcatiunile ce acosteaza la mal. In ziua vizitei noastre, in port era ancorat unul dintre vasele mari de croaziera, care probabil strabate fiordurile norvegiene.

Muzeul Fortelor Armate acopera istoria militara norvegiana de la sfarsitul epocii vikingilor pana la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial si Razboiul Rece.

Muzeul Rezistentei Norvegiene spune povestea evenimentelor interne din timpul ocupatiei germane a Norvegiei in al Doilea Razboi Mondial.

Exista mai multe porti de intrare, fortareata putand fi vizitata gratis, cu exceptia castelului, pentru care, daca nu detii Oslo Pass, platesti 100 de coroane.

Noi am intrat in fortareata trecand peste Podul mobil cu troliu, care traversa un sant umplut cu apa atunci cand poarta Kongens a fost finalizata in jurul anului 1920.

Am trecut pe langa cladirea ridicata initial ca o casa de paza cu un singur etaj, observand capetele de leu sculptate pe peretele de langa intrare. Cladirea si-a dobandit aspectul actual in 1855, fiind in prezent Casa garzii si muzeul Garzii Regale.

Centrul de vizitatori, situat in cladirea artileriei, numita si „Casa lunga rosie” , nu trebuie ratat, deoarece acesta este locul in care se desfasoara expozitii, iar la momentul vizitei noastre, locatia era dedicata filmului„Margrete - regina nordului” , filmat in castel, in anul 2021, fiind aici expuse obiecte de recuzita din film: vesminte, mobilier, podoabe.

Insa cea mai frumoasa locatie este Castelul Akershus, in care sunt amenajate incaperi minunat decorate, gazduind o colectie impresionanta de mobilier, tapiserii si tablouri.

Vizita incepe in Aripa de vest, cu bucataria, pe peretele de vest se mai pot vedea ramasite ale unui cuptor de copt si ale unui focar.

Camera executorului judecatoresc al castelului, era biroul care administra colectarea impozitelor in districtul castelului Akershus. In coltul incaperii se afla un cufar folosit pentru a colecta taxe de drum de la navele care trebuiau sa navigheze mai departe in fiordul Oslo. In partea de sus a cufarului sunt doua sloturi pentru monede. O parte din vama mergea la vamesi iar cealalta, la rege.

Printr-un pasaj intern se ajunge la temnita formata din 4 chilii, iar de aici la mausoleul regal. Acesta contine doua sarcofage: sarcofagul alb din marmura in care se odihnesc regele Haakon al VII-lea al Norvegiei si Regina Maud a Norvegiei, nascuta Printesa Maud a Tarii Galilor si sarcofagul verde in care se afla ramasitele Regelui Olav al V-lea al Norvegiei si Printesa Mostenitoare Märtha a Norvegiei, nascuta Printesa Suediei. Mausoleul Regal contine si ramasite ale regelui Haakon al V-lea al Norvegiei si ale reginei Euphemia a Norvegiei, născută von Rügen, precum și ale regelui Sigurd I al Norvegiei, care au fost transferate de la alte biserici din Oslo. Cu putine exceptii, locurile de inmormantare sau ramasitele monarhilor norvegieni inainte de anul 1380, au disparut.

Biserica din castel este astazi principala biserica militara din Norvegia si poate fi folosita pentru celebrarea casatoriilor si a botezurilor de catre personalul militar sau civil din cadrul Fortelor Armate Norvegiene, insa tot aici sunt organizate si funeraliile regale. Biserica a ajuns in stare foarte proasta de mai multe ori, insa a fost renovata si redecorata. Altarul, amvonul sunt in stil baroc din 1750, aspectul interior si de ansamblu provenind din restaurarile din secolul XX.

Din turnul central al castelului medieval, numit Vågehalsen, a ramas zidul de piatra gri pe trei dintre peretii camerei. Incaperea a fost reconstruita si decorata asa cum ar fi putut arata in secolul al XIV-lea. Pe doi dintre pereti sunt agatate covoare de nunta din anii 1650, insa povestea coroanei din peretele de est merita amintita: in momentul in care a fost ridicata aceasta parte a noii aripi de est, s-a nascut Harald, primul fiu al printului mostenitor Olav si al printesei mostenitoare Märtha, dupa ce fusesera aduse pe lume doua fete. Printul s-a nascut intr-o duminica, iar cand zidarii care lucrau aici au venit sa lucreze luni, au ridicat spontan o coroana de print din piatra in perete, in memoria evenimentului istoric. Se spune ca proiectantul nu a fost prea fericit ca au adaugat ceva care nu era in desenele sale, dar coroana a fost lasata in acel loc.

Aripa de est este mai spectaculoasa, incepand cu incaperea in care se depozitau instrumentele folosite pentru gatit. Astazi, aceasta este intrarea principala in incaperile oficiale din castel.

Steagurile care impodobesc zidul, sunt ale regimentelor de dragoni norvegiene din Marele Razboi Nordic.

Urmeaza cele mai mari patru sali amenajate in castel: sala lui Christian al IV-lea, sala Romerikssalen, sala Margarethasalen si sala lui Olav al V-lea.

Sala Christian al IV-lea, denumita în onoarea celui mai longeviv monarh al Danemarcei, care a fost si rege al Norvegiei timp de 60 de ani, ofera puncte de belvedere asupra orasului Oslo si fiordului, pe trei dintre laturile sale. In secolul al XVII-lea, sala era impartita in mai multe incaperi mai mici, transformate in apartamentele regelui si reginei Danemarcei si Norvegiei.

Ulterior, a fost remodelata intr-o camera mare, proiectata in stil baroc nordic. Decoratiile includ mobilier, covoare si tapiserii din secolele al XVI-lea si al XVII-lea.

Portretul lui Christian al IV-lea atarna îi mijlocul peretelui sudic. Cele trei tapiserii de pe peretele de nord au fost tesute la Bruxelles la mijlocul secolului al XVII-lea. Au motive din scoala spaniola de echitatie din Viena si sunt printre cele mai valoroase obiecte din castel de astazi. Astazi, sala este destinata receptiilor organizate de guvern la Castel.

Camera Printului si Camera Verde sunt doua incaperi ce apartineau apartamentelor regale din vremea lui Christian al IV-lea, care au functionat ca dormitoare. Cu toate acestea, nu a fost recreat interiorul initial original. Aici nu se afla niciun pat, incaperile sunt mobilate in primul rand pentru a servi drept cadru pentru reprezentarea Guvernului. Obiectele cu care este mobilat castelul sunt in mare parte din secolele al XVI-XVIII-lea, dar au ajuns aici in ultimii ani.

Urmeaza Romeriksalen (Sala banchetului), ce poarta numele fermierilor din Imperiul Roman care au reparat aceasta aripa dupa un incendiu major in 1527 si care, conform povestilor cu fantome, inca o bantuie. Fermierii care au muncit aici nu platisera taxe timp de trei ani, ca urmare a pierderii recoltelor. In timp ce lucrarea se desfasura, printre tarani a izbucnit o epidemie si toti au murit. Se spune ca taranii nu au parasit niciodata complet sala, iar in noptile intunecate de toamna, se pot auzi fantomele romane suspinand si plangandu-si soarta tragica.

In secolul al XVII-lea, guvernatorul, reprezentantul regelui danez in Norvegia, isi avea birourile aici. Astazi, aceasta este sala de banchet a castelului cu spatiu pentru aproximativ 180 de invitati.

Sala Margareta este cea mai luminoasa incapere, situata in partea cea mai veche a castelului, aripa de nord. Sala poarta numele reginei Margrete I care a fost casatorita cu Håkon al VI-lea, dar mai tarziu a devenit regenta atat in ​​Norvegia, cat si in Danemarca si Suedia. Regina a fost implicata in infiintarea Uniunii Kalmar, uniunea dintre cele trei tari nordice sub un singur rege. Margrete a trait cativa ani ca tanara regina la Akersborgen, dar nu se stie exact unde erau situate apartamentele regale in secolul al XIV-lea. In ultima vreme, sala a fost folosita atat ca sala de judecata, cat si ca sala de petreceri.

Si aceasta camera are o poveste cu fantome, una dintre cameristele reginei, care probabil a murit de foame, aparand de multe ori aici, imbracata cu mantie gri lunga, dar fara fata, oprindu-se un timp in fata privitorului ingrozit, dupa care se dizolva, disparand.

Cea mai spectaculoasa incapere este Sala lui Olav al V-lea, care se presupune ca ar fi fost sala mare a castelului in Evul Mediu, dar intregul etaj a fost mai tarziu aproape complet distrus intr-un incendiu. Sala de astazi a fost creata in timpul secolului XX, inspirata de modelele norvegiene si englezesti din secolul al XIV-lea. Sala este folosita pentru concerte, piese de teatru istoric si evenimente oficiale.

Ultima incepere reprezinta biroul lui Henrik Wergeland de la Akershus, primul arhivar national al Norvegiei. In 1971, camera a fost reconstruita pe baza listelor de inventar si a descrierilor.

Am iesit in curtea interioara, dupa care ne-am indreptat spre o alta poarta, in zona turnului Munk, care si-a primit numele de la nobilul danez Christiern Munk, guvernator la Akershus. Acesta a demolat „Turnul de apa” anterior si a ridicat in locul sau un turn combinat pentru tunuri si o poarta. Fortareata nu trebuie ratata, insa fara vizitarea castelului, aceasta nu este completa.

Povestea fortaretei medievale s-a sfarsit iesind pe aceasta poarta, intoarcandu-ne in zona centrala a orasului Oslo, in cautarea altor obiective turistice.

---

VIZUALIZĂRI: 689 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI