Nurnberg – un oras surprinzator

TIPĂREȘTE

Scriu acest review nu pt ca as avea ceva extrem de interesant de povestit ci ca sa va povestesc ce am facut eu cu biletul de avion castigat ca premiu pe acest site. :)

Dupa indelungi cautari, in care am oscilat intre Bruxelles, Lisabona si Bologna, am ajuns intr-o dimineata de joi in aeroportul Sibiu urmand sa ne imbarcam in zborul cu destinatia Stuttgart.

Din Stuttgart am luat trenul (RE) spre Nurenberg. Sotul meu avea ceva afaceri si eu am fost anexa. :)

Am stat in Furth, langa Nurnberg. Un orasel incantator, linistit, un loc in care gardul are 50 cm inaltime, e facut la mm si are doar aspect decorativ. M-as muta si maine acolo, daca as putea.

In Nurenberg nu am mers cu o agenda: ce sa vizitam, ce sa facem, ce e musai…ci pur si simplu am mers. Ne-am plimbat prin orasul vechi, intre zidurile cetatii. Centrul e un amestec intre nou si usor invechit. Multe cladiri moderne. Lucru normal avand in vedere ca tot centrul a fost reconstruit dupa WWII.

Fantana din Piata Mare are o poveste foarte interesanta. E un inel aurit undeva pe ea, toata lumea il cauta si il atinge…dar mai e un inel de acelasi fel in partea opusa. E cel autohton, nu turistic. Povestea fantanii ne-a spus-o un locuitor de acolo: in vremuri medieval un ucenic al unui fierar o placea pe fata acestuia. Fierarul a spus ca ii da fata doar daca reuseste sa toarne un inel fara nici o taietura prin increngatura de fiare a fantanii. El a reusit…deci optimismul din mine spune ca a luat si fata. :) Happy ending.

Ne-am plimbat printre cladiri cu aspect medieval, cladiri moderne, stradute inguste si nu numai…ce sa mai…orasul vechi e minunat. Am ajuns si la Kaiserburg, castelul imperial, pentru o privire de sus asupra centrului vechi. La coborare am trecut pe langa casa lui Albrecht Durer, in cautarea unui restaurant. Acest lucru s-a dovedit mai greu decat ne asteptam. Multa lume prin oras, multe restaurant full, ni se ofereau mese pt perioade limitate de timp si doar dupa o alta perioada de asteptare…complicat. Intr-un final am luat masa la un restaurant rustic, un fel de casa bunicii. Aglomerat, mancare buna, atmosfera prietenoasa, nimic pretentios.

A doua zi am luat-o din nou la pas prin Nuremberg. Am inceput la DokuZentrum. Am vizitat prima data ceea ce o data a fost simbolul nazistilor: Zeppelin Field si Zeppelin Grandstand. Apoi am vizitat muzeul care e gazduit de neterminatul Congress Hall (constructia care trebuia sa fie copia Colloseumului din Roma). Muzeul e plin de istorie, foarte bine organizat si realizat, se viziteaza cu ghid audio, costa 5 euro.

In urmatoarea zi am luat-o din nou prin centrul vechi. Era weekend si lumea invadase strazile. Am dat o tura prin magazine, am mancat o tarta cu mere de la cea mai cunoscuta cofetarie din zona…a fost relaxant. Am cumparat turta dulce…aici e patria turtei dulci. Atat de multe sortimente fac alegerea extrem de dificila. :))

In cele 3 zile cat am stat prin Nuremberg am mancat de vreo 2 ori cate un Doner Kebap in Lokanta Plarrer. Va spun de el pentru ca a fost cel mai bun Doner pe care l-am mancat vreodata. 3 euro, satios si indraznesc sa cred ca nu extrem de nesanatos. :)

Cam asta a fost vizita noastra scurta si relaxanta in Nuremberg. Este un oras in care cred eu ca merita sa zaboviti o zi macar…in trecere.

Zborul inapoi l-am facut duminica dimineata, tot din Stuttgart. Conditiile din Blue Air au fost ok, nimic de reprosat.

---

VIZUALIZĂRI: 8178 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI