X. Olympiapark - în sfârșit am fost acolo!

TIPĂREȘTE

Aproape zilnic treceam pe langa Olympiapark si pe langa inaltul turn la care visam sa ajung. Parca eram in filmul Tangled doar ca situatia era putin inversata: eu nu eram in turn, eram langa el si vroiam sa urc.

Il admiram de fiecare data cand treceam cu masina si deja imi pierdusem speranta ca voi mai ajunge sa urc in turn si sa vizitez Olympiapark. Dar pana la urma norocul mi-a suras si cu vreo doua zile inainte de a ma intoarce in Romania, avand mai mult timp la dispozitie am oprit pentru a vizita acest celebru „parc”.

Turnul Olympia

In sfarsit am parcat masina si ne-am indreptat spre turn. Abia asteptam sa urc.

Biletul costa 7 euro de persoana. Copiii pana in 16 ani platesc 4.5 euro. Copiii sub 6 ani insotiti de parinti au gratuitate. In cazul in care copilul dvs isi serbeaza ziua de nastere intrarea va fi cu siguranta gratuita.

Turnul are o intaltime de aproximativ 292 m si este nu numai cea mai inalta clădire din oraș, ci și unul dintre reperele cele mai cunoscute în întreaga lume. Platforma de vizualizare unde imi doream eu sa ajung se alfa la o intaltime de 190 de metri deasupra solului si oferă cea mai largă și cea mai spectaculoasă vedere panoramică a orasului Munchen și nu numai. Bine, exista foarte multe date referitoare la inaltimea turnului si intaltimea platformei. Acum, care o fi adevarul adevarat nu va pot spune, nu aveam ruleta la mine sa il masor, haha :D

Construit de Sebastian Rosenthal, Turnul Olimpic este mai mult decât doar un punct de belvedere, antena înalta din partea de sus a turnului oferă transmisii TV pentru 6 milioane de telespectatori, precum și furnizarea de televiziune digitală pentru întreaga regiune de sud a Bavariei.

In turn exista posibilitatea de a lua masa la restaurantul care se afla la 195 metri, Restaurant 181, care oferă vedere panoramica de 360 de grade.

Am asteptat putin liftul (doar cateva minute) iar apoi „aventura” a inceput.

Liftul urca extrem de repede, cu 7m/s daca am vazut eu bine si in maxim 30 de secunde am fost sus. Eu nu am avut probleme dar ceilalti „pasageri” s-au plans fie ca li s-a infundat urechile fie ca au simtit un nod in stomac.

Oricum, liftul este „acoperit”, deci nu se vede nimic afara. Este modern si supravegheat in totalitate. Cu noi a venit un angajat care a apasat pe butoane, l-a securizat si s-a asigurat ca ajungem in siguranta.

Cand in sfarsit am ajuns sus am spus „Oau! ”. Da, intr-adevar era ceea ce asteptam. O panorama deosebita s-a ivit in fata mea. Imi vinea sa fac bungee jumping, pacat ca era sticla in jurul meu.

Mi-a parut tare rau ca fiind in extra sezon si fiind vreme mohorata nu am avut acces la urmatorul nivel, pe terasa... tare mi-as fi dorit sa simt „aerul” de Munchen de acolo.

Din 2004, Turnul Olimpic are si Rock Museum. Nu va asteptati la un muzeu mare, o portiune micuta dupa barul care se afla la intrare. Se spune ca la nivel mondial este cel mai mare muzeu rock la o astfel de altitudine. Asta nu o contest. Expozitia este formata din bilete, poze, articole de ziar, dar, si tinute vestimentare si instrumentele ale unor vedete rock celebre precum Freddie Mercury, Pink Floyd, Quin sau Rolling Stones. Era si o mica scena acolo si am dedus ca la un moment dat ar trebui sa se tina si concerte acolo.

Dupa ce am facut cateva poze in muzeul rock m-am intors la geam pentru a admira orasul Munchen. Desi era inorat am avut noroc si nu ploua, astfel incat geamurile erau curate si am putut scoate poze chiar bunicele zic eu.

Si desi erau multi nori in zare am putut vedea Alpii. Am recunoscut obiectivele turistice pe care le vizitasem deja in Munchen si in apropierea sa. Am mai mers putin si am vazut blocurile care au fost special construite pentru olimpiada. Am vazut cladirea BMW si muzeul, in departare se vedea si Alianz Arena si pana si parcarea am vazut-o. Ne intrebam unde e masina noastra? Si am gasit-o si pe ea, hehe.

Deasupra geamului erau multe inscriptii cu locurile pe care fie le vedem din turn fie erau pur si simplu notate pentru a ne da seama directia. La un moment dar era si „Bukarest” notat pe geam.

Sincer nu ma mai dadeam plecata din turn. Mi-a placut tare mult si desi norii pareau din ce in ce mai negri si parca avansau spre noi, am mai stat putin in turn sa admir privelistea deosebita. Dupa aceea a urmat coborarea, s-a facut la fel de rapid si cu acelasi lift, bineinteles, care merge cu 7m/s.

Olympiapark

Acest parc a fost amenajat special pentru Jocurile Olimpice din 1972 si are facilități sportive, lacuri, piste pentru biciclete, locuri de concert, restaurante și un stadion de fotbal.

După Jocurile Olimpice din 1972, acest parc de 300 de hectare a fost folosit ca centru de recreere pentru întregul oraș. Joggeri, bicicliști, pietoni și înotători – pe toti i-am putut vedea cand m-am plimbat in acest parc.

Olympiapark conține un patinoar, o piscină interioară, un cartier rezidențial și căminele studențești și, desigur, Stadionul Olimpic, care a fost stadionul principal al echipei locale de fotbal, FC Bayern München, până când s-au mutat la futurist Allianz Arena in 2006. Stadionul olimpic poate găzdui 80.000 de persoane și sala olimpică 14.000 persoane.

Olympiastadion/ Stadionul Olympia

Arhitecții Günther Behnisch și Frei Otto erau responsabili pentru proiectarea și construirea stadionului care urma sa gazduiasca Jocurile Olimpice din Munchen in 1972.

Totusi castigator in realizarea proiectului a fost Frei Otto, constructia sa avand un impact la nivel mondial. Stadionul are dimensiuni de 105x68m si o capacitate de 69.250 de spectatori.

Acoperișul Stadionului Olimpic din Munchen, care acoperă stadionul a fost dezvoltat pe baza utilizării procedurilor matematice computerizate în determinarea formei și comportamentului lor.

Nu o sa intru in detalii despre materialele din care s-a constuit stadionul si asa mai departe pentru ca nu cred ca sunt foarte multi pasionati de astfel de detalii.

Totusi, aceasta constructie mi s-a parut distinctiva, unica si remarcabila. Ciudata, dar unica.

Dupa aceea ne-am oprit la Restaurant Olympiasee unde am servit un pranz pe cinste. Despre restaurant o sa scriu un review separat.

Dupa ce am prins energie, ne-am mai plimbat prin parc si ne-am distrat de animalele care se plimbau libere pe alei, gaste, rate, porumbei, pescarusi si asa mai departe. Unii localnici venisera cu mancare de acasa si „serveau” gastele.

O atmosfera extrem de placuta.

Dupa pozele care nu puteau lipsi am zis sa ne indreptam incet spre parcare. Nu puteam „rata” un mic dus facut in Olympiapark deoarece a inceput ploaia. Si norii pe care ii vedeam cand eram in turn acum ajunsesera deasupra noastra. Am avut noroc si nu a trebuit sa mergem prea mult pana la masina asa ca nu am iesit prea sifonata.

Mai vreau, mai vreau, mai vreau!

---

VIZUALIZĂRI: 4226 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI