GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Aventuri Sabbiadoriene
TIPĂREȘTENOTĂ: ... nu ştiu ce mă apucă cu NOTEle astea! parcă am dat în dalidumba da', simt că trebuie să adaug ceva, în afară de scrierile obişnuite! :
PRIMO – Lui Cornel'i ajunge de dat premii, (parerea mea!!) şi în momentul când aduci bani de acasă, nu numai că nu mai e afacere... nu mai e nici măcar... Armata Salvarii ci binecunoscuta Sapă-De-Lemn! Aşa că nu pot să ader la ceva ce îmi va da falsa impresie de câştig, simultan cu un cuţit în spate financiar, unui om care mi-a făcut numai bine, fără niciun interes obscur sau de altă natură! Am fost lăsat să scriu ce îmi vine (evident, în limitele bunului simţ... adică... mai am câte un... ”father mucker”, asa... trecut cu vederea!), acesta fiind cel mai mare premiu!... Ca să nu mai zic, de câte ori m-a ajutat cum a putut din punct de vedere tehnic/uman/prietenesc! Cu riscul unor sprâncene ridicate în ideea unui... pupinfundism, de care chiar nu îmi pasă, voi spune: Să Ne Traieşti, WebMeştere!! M-am RETRAS!
SECUNDO – Voi folosi o frază din Lumea Noua: Quit, while you're ahead!!... adică, observând multitudinea de puncte primite la primul meu review din 2011, mă retrag cât sunt pe plus şi rămân cu linişte în suflet şi cu voi, prietenii mei, ce mă citesc. M-am RETRAS!
TERŢO – Povestea de mai jos, “stă pe raft” de patru luni, gândul fiind că neavând nimic cu vreun culcuş, plajă, cantină ci, o relatare a ceea ce se poate întâmpla în vacanţe şi ce poţi evita sau nu să se întâmple, poate nu e prea potrivită pentru ceea ce îşi doresc membrii comunităţii. DAR, fiind deja retras, zic si eu, poate m'aude cineva: Daţi-mi AFA, înapoi!!!... cea dintâi... cea de început... cea în care, noi cei mai “seniori-de-site”... glumesc... aveam frâu liber în a zburda ca mustangii şi lăsam sufletul să aştearnă cuvintele, fără ideea că vine cineva şi îti lungeşte urechile şi-ţi adaugă ace'n nas. ! Aşa că NU aş vrea să MĂ RETRAG!
FINALE – În consecinţă: Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa, aşa că...
AUGURII... ' N CERU ' GURII
După o noapte cu o criză biliară de era să crape firea'n mine şi în dureri fiind, o rugam pe faraoană să nu cheme salvarea, ca să dau 100oiro, numa'să bage ăia acu'n mine cu No-Spa sau Metlocop... ra... re...rododendron, sau cum naiba'i spune, că'i cam lung numele!!! Nu vroiam sa afle... smurd-uiţii italieni că am îngurgitat un camion de gorgonzolla care a dospit în mine şi a început să pufaie şi prin urechi până a doua zi... (e bine tot timpul să aveţi la voi... farmacia mobilă! “Şamanul” familiei, faraoana, are cu ea pungi şi punguliţe şi “leacuri fără de moarte” – dacă nu era ea, mă lua smurdu' leşinato-umflato-gorgonzzolo-mozzarello-prosciuttat!)... deci, suferinţă până a doua zi...
... Zi toridă cu crăcăneală la soare şi fără milă de suferind, faraoana începe marea frecare la melodie cu... ambulanţii de făcrăeţe Vuitton... sa alerg dupa ei pe plajă ca să ne... souvenirisim şi noi! După acea noapte în care doream sa vină Jason, cretinu' ăla nebun din filmele horror, să mă taie cu satâru', aveam un chef şi poftă de “uitat-dupa-fake-uri”, ca de stigmate'n tălpi!
Să nu faci nimic e tare greu pentru că nu ştii când ai terminat!... şi în consecinţă...
- Te-am rugat să te uiţi şi să le faci semn, dacă-i vezi! , spuse îmbufnată Hatsepsut
- Trebuia să mă deghizez în găină??? ... şi să adaug zăpăceala din alergare, ca să-ţi fiu pe plac în concediu, Măria-Ta?? Nu vezi că-mi iese colecistul pă nas?? , zic şi eu să scap.
- Nu te da lovit, că nu trebuie decât să-ţi întorci capu' sau să-ţi arunci privirea! , zise ea.
- Da' ce? Mămica mea crezi că m-a născut... girofar, cu nino-nino d'ăla pă ţeastă? Poţi să-i vezi şi tu, din satelit... că majoritatea suntem... caucazieni şi pe „albii-ca-zăpezile”, n-ai cum să-i pierzi din vedere! Vreau să-mi întind caroseria'n linişte că de alba-neagra, n-am chef acuma... da', cred că mai bine mă bag în mare! , zic ridicându-mă şi gata de un... ţuşti în valuri.
Mă iau şi îmi duc consumabilele către Adriaticum, ca răcoreală, traversând petecul de nisip pân'la mare, printre cei ce jucau boules sau bocce şi alţii care tăiau frunze la meduze. Căutam un loc în mare unde era mai liber, unde nu se dădea nimeni cu salteaua, banana, rechinu' sau alte meciuri de baschet marin.
Ahhh... în sfarsit... , găsesc un loc între doi copii italieni, care'şi dădeau în cap cu un castravete de plastic, în chip de jucărie de plajă şi o tanti care făcea spate ca fleaşca şi părea să aibă gânduri de sinucidere, după căutătură. Mă aşez pe vine şi încep să-mi înmoi kilogramele, stând in calea unor mini-vălurele, plăcute, venite să calmeze epiderma lovită de soare. Închid ochii şi ascult clipocitul apei şi can... Zzdoinggg!!... simt o „durere de prost”, chiar după ureche... de era să-mi sară timpanu'la faringe!!... deh... d'ale Adriaticii... poate o fi fost vreo scoică zburătoare sau vreo pisică de mare care urlă miau-miau, cu coada, în lobu' urechii mele. Îmi închipui că visez şi că poate sunt pe câmp cu vacile şi mă frec pe ceafă, ca Nică a' lu' Creangă... poate vreo joiană m-a pleznit cu şomoiogu' cozii peste meclă... hmm... să dăm uitarii... suntem în concediu şi whatev... Zzdoingggg!... A doua oară!!
- Scusi, Signore!!! , zice un ţânc apărut de nicăieri...
- Scusi, un cazzo!!! Ma che fai?? , mă răstesc dar cu zambetul pe buze, ca un moş deranjat care lucra la un goblen.
Mă uit şi lângă mine, plutea vesel o... mingiucă... d'aia tare... cu modelul mingilor de baschet... o chestie d'aia mica care aruncată mai d'aproape îţi mută hipotalamusul din loc
- Ma... ma... ma... a detto scusi!! , se bâlbâie el, mirat.
- E la tua palla, o no? (e mingea ta sau nu?), zic cu naduf
- Ma... ma... ma... !!!
- Che „ma”? Che... ma”?? Ascolta! : Io bisognio di... -guarda mia bocca-... Tran qi li ta... Se re ni ta... !! Capisci??? 'i zic cu zâmbet de balenă...
- MAMAaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!! , urlă puştiu'
- Uou, uou, uou... Holly Macaroni and Cheese!! Calma, calma! , zic bulversat
- PAPAaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!... din nou...
- Jeeeesus! Prego... calma... ragazzo!
Tanti Fleaşca cu dorinţe sinucigaşe, renunţă să se înece şi iese din poziţia spate, trecând la poziţia... ”ataqué de Jean Marais”:
- Signore... mais, mais... non e posibile... Parler vous français???
- Un poco... de français... je parler! , zic zăpăcit de situaţie.
- Mais, que faites-vous?? C'est horrible!!
- Madame!! Je fait rien!!!... Que voulez vous, madame??? , zic consternat, ca să mă lase'n pace.
Din spate, aud, cu un timbru arhi-cunoscut...
- „Que voulez vous, madame”??? Vezi că îţi dau un „quevoulevuuuu” peste faţadă de-ţi sare madamu'n ochi!
Faraoana bătea din picior sub apă, cu mâinile în şold şi cu privirea încruntată în ceafa mea... adică, evident că nu eram cameră de luat vederi subacvatică... dar, postura era similară. Cred că văzuse de pe plajă, gesticulările marine franţuzeşti la care fusesem totuşi, supus fără voia mea.
- Ce-i baiu'? , zic cu mufă tâmpă.
- Ce se'ntâmplă aici şi cine e femeia asta??? , zise cu ochi geloşi
- E... e... e... Madam Falus, că se bagă ca oarba'n liniştea mea!! , zic supărat fiind...
Madame de Provence nu putea să stea fără să măcăne pe'un colţ:
- Mais, Monsieur... mon nom c'est pas Falus!!... se stropşeşte ea
- Vous préférez... Anus??? , zic şi io, ca să mă lase...
- Nu te prostii! Ce tot... vorbeaţi, aici???
- Bârfeam ca ţaţele despre cum ar fi sa te îneci în Adriatica!! Tu n-auzi că s-a legat de mine?
- Eeeeee, s-a legat de tine...
-... Ca să fac dintr-o poveste lungă, una scurtă: * copil dat cu minge la mine'n ţest... * spus copil să joace'n alt ocean... * tanti sărit ca raţa la capete'n gură... * eu ripostat, de la ureche umflat... * tu luat'n tărbacă pe mine... Satisfied?? , zic cu năduf...
În momentul ăla, o nană din spatele nostru aruncă:
- Vorbiţi româneşte?
Eu şi Hatsepsut, ne întoarcem către ea, într-un glas:
- NUuuuuuuuuu!!!
Femeia se ia şi se duce că, n-ai ce te pune cu nebunii.
-... Despre ce vorbeam?? Aaa! Lasă vrăjeala! , zice Hatsepsut, de parcă ea asitase la toată întâmplarea
- Alo, Magazia! Aţi dat cu... “tonţii”'n delirium adriaticum??
Franţuzoiaca nu se lasă:
- Madame... către faraoană... Il est avec vous?? C'est votre mari??
- Excuse me... madam... I dont speek french! , zise culant faraoana
- Hmmm... this man, arătând către mine, ... husband?? , încearcă franţuzita
Faraoana, care, nu curăţă ouă la nimeni...
- No, madam... he is the... Son-of-Osama!!! Ok?? , zise cu ironie...
- Mais, mais... mais vous êtes fous... tous les deux!! , zise madame de France, oripilată
- Auzi, faraoano! Cred că are dreptate, amândoi suntem duşi!... dar... cum nu mă pot abţine, mă întorc spre franţuzită:
- Vous voulez de bubuléé…de mumuléé…. de guguléé…de cocoleco-mocofoco??
Faraoana se uită mirată la mine:
- Vorbeşti foarte frumos, da'nu'nţeleg nimic!!!
- Nici ea!!!... dar... ce-i spun acum va înţelege:
Allez en merde, jusqu'au cou!!! E... bene? ...comme ça??? , nici nu mai ştiam pe ce planetă eram, că băgam amestec de, italo-francezo-de-balto-mahaburez.
Franţuzoaica duce mâinile la cap, cu palmele deschise, făcând cu ele faţă-spate arătând ca un cerb opărit în mare, în semn că suntem cu halatu'-halatu', tirându-se din Adriatica către plajă.
- Ce tot zici acolo? ... chestia aia cu „merde”am înţeles-o şi eu!
- D'aia'i bine să înveţi franceza la şcoală şi nu de la mine că dăunează grav lingvisticii şi nu pot sa-ţi spun că ne aude lumea... intră şi tu pe Google Traducere şi afli!
- Pe bune!... Ce aţi vorbit, atât? , zise faraoana cu, cuiul geloziei rămas înfipt.
- ”Curiozitatea a omorât pisica”, ... n-am vorbit, mami... i-am cântat:
„Cine bate noaptea la fenêtre moi?
Je suis, fă Mărie, nu te speria! ”... tu chiar nu pricepi că eram în aroganţe cu madam de Pompadour şi ai venit tu şi ai transformat totul în... în... în...
- În ce?
- În... Ziua Porno!
- Poooftim? Nu fi neruşinat!
- Păi... am fost abuzat şi din faţă şi din spate şi am mai luat şi mingi'n tărtăcuţă... aţi sărit toate pe mine, plus „copchilu'” ăla italian!
- Vezi, vezi... am draci şi tu nu ajuţi cu nimic, să mă liniştesc! , zise ea răbufnind
- Hai să căutăm un exorcist, poate-ţi revii! , zic nerezistând tentaţiei de a fi clovn.
Începe să râdă cu gura pân'la urechi şi aruncă ca o mamă supărată:
- Treci! Hai, hai, treci la plajă!
Când zic şi 'io că, na, mă întind cu umbra mea cu tot în linişte pe sunbed-ul meu, aud:
- Uite unu'cu genţi... fă-i semn... fă-i semn! , zise nerăbdătoare Hatsepsut.
Câtre noi se prelingea unu' din neamu' lu' Mobutu Seseseko, cu o multitudine de făcăreţe pe ambele braţe şi avea viteză, de parcă vindea covrigi obosiţi de aprozar, care nu-i doreşte nimeni şi nu ştia cum să se scape de marfă! Evident că-l chem, n-aveam încotro, nu? ... şi el, văzând semnul s-a transformat în Speedy Gonzales, împroşcând cu călcâiele nisip, pe tot locu', numai să ajungă la noi!! Îşi întinde membrele, tip cuier şi o lasă pe faraoana să-şi bage un ochi'n marfă.
- Ce zici de... „gentuţul”, ăsta?
Era un Vuitton de umăr, lucrat destul de bine dar, fermoarele alea... aurite... parcă erau făcute la Corabia... nu ca ar fi ceva rău în asta dar... deh... mă rog... e chestie de gust!
- Ăsta e mai mult... "gentoc" decât... "gentuţ"... Ok!... mă întorc către... pasărea bărnace: How much iz ză făcăreaţă?
Fâl-fâl se uită la mine cu albul ochilor, eu nevăzând decât atât din mufa lui, că stăteam în contre-jour...
- Di dove sei? Rusia? , zise, vrând să ştie cât de adâncă va fi ţeapa care ne-o trage.
- No! Io sono di... Paese di Balamuco! E tu, Brutus? Di Mumuland?
- Parler vous français? ... zice el, cu accentul din colonii
- Iar?? Not again!!! Ok! How much the... gentoc?
- Hundred euros...
- Whaaat? I don't give my mama hundred euro! What's wrong with you? You walk in the sun without a hat and maybe... you've catched some... boutique-fever! 25 euros, not a penny more!
- Mais... mais... questo e... veritable Vuitton! , zise cu ochii ca două girofaruri albe
- Yeah! And I'm from Madagascar! This is Vuitton made in Vata de Jos!
- Vatadejos? Je ne comprend pas!
Faraoana se uită la mine...
- Termină odată că'i cheamă pe ai lui de pe plantaţie şi te vor mângâia cu furcile!
- Iubita mea dulce şi cu capu' pe umeri: Cum sa-i dau lu'... Kunta Kinte, una „tută” euro? Credeam că ai realizat deja, că nu-mi scrie pe frunte: prost!!!
- Da' ce, suntem nebuni să-i dăm atât??? ... numa', nu te mai lega de el că nu ştii câţi fraţi mai are pe plajă! , zise Hatsepsut
Kunta se aşează pe vine şi desenează'n nisip, 70!
Eu mă aşez lângă el... parcă eram doi tolomaci la vânătoare de... potârnichi, stând la pândă 'n Congo şi desenez la rândul meu... 30!
- No, no, no... ma questa e vera pelle... guarda!! , zice el
- Ma che pelle? Da'ce-i, pelle-u de crocobaur?? Ma, scusa, tu sei Gianni Versace? , zic dacă, tot eram în aroganţe.
Albu'-ca-Zapada, se ia, se ridică şi pleacă.
- Ce faci? ... că'mi plăcea geanta aia! , zise faraoana indignată.
-... Si să-i dau 70 pe ea, când a fost cusută pe'un vapor în largu' Adriaticii? Dacă era la tarabă în piaţă şi tot era „scump, doamnă, scump”... ăsta e doar un cuier ambulant tuningat cu poşete, nu tu taxă, nu tu TVA... banii'n portofeaţă şi atât!! 30 oiro d'ajuns... hai, 35! Acestea fiind zise, hai pe terasă că vreau să mă lovesc civilizat cu un Gin-Tonic şi poate c'un cafè tedesco.
Ne urnim lăsând toate bulendrele frumos aranjate pe „laviţele” de plajă că oricum, suntem în Europa şi nu ne face nimeni la prosoape. Toată lumea îşi lasă lucrurile, servind cafeaua sau ce-or bea, în linişte pe terasele din preajmă, fără să se gândească că vin ciorditorii şi'i lasă'n şlapi. Ne aşezăm şi evident că...
- Nu credeam că voi vedea aşa ceva, chiar unde vreau să-mi beau cafeaua în tihnă? Bleah!! , face faraoana cu ochii mari.
- Ce-i?
- Un ditamai animalu' de păianjen pe perete'n spatele tău!
- Credeai că-i un Botticelli! Păi ce? Italienii să nu aibă... barbiducii lor??? Poate mă muşcă şi vorbesc mai bine italiana, după...
Şi parcă venit prin StarGate, cine credeţi că apare... din nisip, din ciulini albaştri: Cuieru', Kunta Kinte! Face repede compas către noi...
- Signore, l'ultimo prezzo: 40 euro!!
- Parla con la Regina Hatsepsut! , zic eu deja obosit, gesticulând cu capul către ea
- Signora?
Faraoana ridică sprânceana, de parcă ea inventase poşetele...
- Questa borsa e per me, ok? 35 euro e... everybody's happy!!
- Ma scusi, Signora... tu sei di Tel-Aviv?? , zice fâl-fâl, zâmbind ciudos
- No, di... Jerusalem, ok? 35 euro! Si o No???
„Pata de culoare” se freacă pe ceafă cu oftica aferentă a unei afaceri făcută cu români, care nu i-a umplut teşchereaua cum vroia el. Faraoana, fiind caseriţa vacanţelor, cu faţa luminată de un orgasm care, numai shopping-ul îl poate crea unei femei, în afară de regnul animal masculin, scoate 35 euro dintre hârtiile cu valoare aşezate meticulos, dintr-un portofel, nesperiat... înca şi se cadoriseşte, cu „poşetul” în cauză.
Cu liniştea care începea să se aştearnă, am tras un fluier mental după lenea mea şi mă afundam mai adânc în scaun, pe terasa de fiece zi de pe faleza Lungomare Trieste. Plăcerea din acea zi, care făcea toţi banii era chipul faraoanei care, cu ochi de copil care şi-a primit în sfarşit bicicleta mult visată, studia cu privire curioaso-orgasmică Vuittonul mult dorit.
Pe... oricând!
Trimis de Alex_Macedo in 08.02.11 13:01:07
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Alex_Macedo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ca intotdeauna o reala placere sa te citesc nene Macedo 
Cand ziceai ca ne auzim si revedem cu bine? Sper ca data asta vine si doamna (pardon, faroana cu Vuittonul mult dorit.
Rog așteptați...
La Rimini când m-am întors de la spiaggia (bagno nr. 00), mi-am găsit ţăndări, geamul de la portiera din spate si un laptop lipsă de pe banchetă.
Am făcut denuncia alla polizia şi mi-au spus
C'è un gruppo di ladri rumeni che rubano in città.
M-am făcut mic şi m-am evaporat. Erau in stare să mă aresteze că "mi-am furat căciula".
V-am simtit lipsa maestre! Din nou buna dispozitie si ras pana la lacrimi. Multumim ca ai revenit... si mai asteptam sa ne scrii
Crede-ma ca am trecut prin intamplari asemanatoare cu ale voastre, dar nu as putea povesti, never, la fel ca tine.
Ma bucur nespus cand citesc ceva scris de tine!!
Mama lor de Vuittoane, nu te duci tu la ele, vin ele la tine, cu Mahomed cu tot 
@anca l
Toţi copiii au trecut prin întâmplările lui Ion Creanga, dar nu toţi pot să... şi le amintească.
De mult nu am mai ras asa... Extraordinar dar de povestitor si de umorist! De fiecare data deschid cu nerabdare review-urile dumneavoastra pentru ca stiu ca imi veti dispune ziua, in cazul de fata saptamana. Felicitari!
ca intotdeauna review-urile tale se citesc pe "nerasuflate", avind ca rezultat hohote de ris si mirarea celor din jur (ce ma vad citind "ecranul"...)
FELICITARI si tot respectul meu!!!
Buona sera! My name is Romulus Mailat. Io non parla iataliano. Dar ce ziceai domnu Alex Macedo, de concediul ăla? Cică să mergem mai mulţi de pe AFA. Păi luăm nana, bre, cu matale. De la copii in special, că de la neveste - suntem sătui văz...
Draga @Alex
gratie very much, c'est un super show declamatoric!!! in stil neoargou petrecut in habituala babilonie a unei riviere unde te-ntelegi om cu om chiar dac-o rupi pe-un esperando de mahala...
Cat despre
PRIMO... (actiunea "sapa de lemn") intr-adevar se dau prea mult premii... @Cornel e prea generos... si nu inteleg de ce "patura mijlocie" turistica romanesca, adica hotelurile de 2-3 stele (nu pensiunile), pe care userii nostri le-au prezentat si ras-prezentat (publicitate cat incape), n-au dat si ele ceva premii acolo, saptamanale sau anuale... ca noi nu doream neaparat Bulgaria, Grecia sau Turcia... ne era suficient in criza actuala si o saptamana in extrasezon la Sinaia, Poiana Brasov, Sovata sau Felix, ca oricum stau acum pe-acolo camerele goale... stiu c-am lucrat in domeniu...
SECUNDO... (actiunea "retrage-te in plina glorie".)... nu e deloc sloganul meu, mai degraba iau pasarea Phoenix de-o aripa de cenusa si continui sa merg inainte... lupta m-a calauzit mereu, competititia, satisfactia victoriei... daca-i pierdut, continua! , daca-i castigat, continua!... macar ai participat... asta e spiritul olimpic...
Concursul AFA e bun, poate noi nu suntem destul de buni si perseverenti pentru acest concurs... abandonam prea repede...
Scuza-ma daca m-am bagat ca bondaru-n yaurt, dar trebuia sa ma descarc...
Cu simpatie!
Dorgo
Mama... cat am mai ras!!! Mai astept si alte povestiri! Mai ales ca imi voi petrece concediul in zona asta. Sper.
Ma trezi fii-mea la sase dimineata si ca sa-mi treaca tzafna intrai pe AFA... Ce sa vezi? Material de bunadispozitie si hlizit de la Maestru! Faza cu bambino in apa n-ai cum s-o ratezi intr-un concediu la mare... parca n-ai fost la plaja daca n-ai luat o minge, o tona de nisip in cap sau un caine nu a irigat sezlongul! A, cel mai mult ii ador pe cei de joaca squash sau cum s-o numi tocatorul ala de nervi, tzaca-paca in continuu, de-ti pune creierii pe bigudiuri...
Voi ati mai ramas sa va beti cafeaua linistiti langa un paianjen? Eu paralizez cand ii vad si fac precum masina Smurd-ului...
Lasa treaba cu retrasul pentru oameni seriosi, pune mana pe condei si scrie!
..... . în NOTA obişnuită.....
@mirelab
De la tine chiar aşteptam un ecou..... ceva... acolo )))..... eh... glumesc! Mă bucur că mai dai câte un click şi pe la “mine'n ogradă” şi că ţi-a placut, în primul rând! Sper să ne revedem cu bine şi faraoana să nu-şi ia toate Vuittoanele că nu vom mai avea loc în maşină, nici de papuci!... Să fim noi, sănătoşi şi să ne revedem cu bine la un vin fiert, la întâlnirea AFA! Dacă va fi să fie..... . oricum... Un mare mulţumesc!!
[b@popescu. borsa
Domn'Popescu..... ce să-ţi zic..... . ladri rumeni sunt “pă peste tot”! În Lignano, carabinieri şi poliţia-de-plajă, patrulau în zonă de se intersectau între ei..... . acuma, renumele mioritic este sub un semn negativ, din păcate şi poliţia (cum e poliţia de pretutindeni!), are talentul de a NU face diferenţa, câteodată, între turişti sau şutitori români, tratând evident în sensul peiorativ cu, condescendenţă şi români veniţi să-şi lase banii munciţi în ţara lor, pe alte meleaguri ca turişti!
@dronicum
Mulţumesc că mă citeşti şi dacă ţi-a dat şi-o lacrimă, întru bună dispoziţie, scopul a fost atins: zâmbete!! Mersi.
@anca_l
..... sunt chestii care ţin de un... Murphyism, în general, în viaţă!..... asta face şi deliciul neprevăzutului prin care trecem..... nu ne aşteptăm la trăznăi în vacanţă, dar ele's după colţ
..... . şi eu mă bucur că îţi pot aduce un zâmbet! Mulţumesc mult!!
@TraianS
Domn' Traian, domn' Traian..... . ştii tu bine că, doamnele pot face compromisuri dar nu când e vorba de, drogul cel mai... îmbietor: shopping-ul!
@anadragusin
Important e că v-am “câştigat” de fan şi că v-a plăcut!..... şi dacă v-am bine dispus pentru toată săptămâna, înseamnă că “munca mea”, a dat roade şi zâmbetele rămân şi în gândul Dvs. În altă ordine de idei..... . hai să fim mai familiari: eu sunt Alex, tu eşti Ana!
AmFostAcolo este de fapt, o mare familie!!... şi cred că aşa va rămâne în veci pururi, chiar dacă ne mai... hmmm... ”muşcăm”... , câteodata, de dragul pamfletismului!!
Mulţumesc Ana şi sper să mă citeşti în continuare!!
@sev7
Faci parte din categoria de “fani”, la care mă gândesc de fiecare dată când mă apuc de scris: să fac în aşa fel încât oricât de dramatic pot părea întâmplările să existe tot timpul o auto-ironie şi atitudine relaxată vis-a-vis de, dramaticul, în cauză! Mulţumesc mult, sev7 şi respectul meu, deasemenea!!!
@santana
Buongiorno, domnu'Santana!!..... păi, ... bre, ..... eu cu matale cum să lipsim de la vreo întalnire AFA?? ..... păi... noi şi încă câţiva trebuie să ne ocupăm cu "entreteimentul" întâlnirii... glumesc!..... . gastronomia foloseşte condimente..... la fel şi AFA are şi ea, sarea şi piperul ei, din care facem parte şi noi doi!!
@dorgo
Dragă @Dorgo
prego cu plăcere, vis-á-vis de neoargotica aşternută pe hârtie şi esperanto-ul cu accente mahalo-pamfletice!
....... şi.....
PRIMO..... în general, România ca gândire şi acţiune o ţine tot într-o păcăleală, în ceea ce priveşte, sensul de REDUCERI şi PREMII.
Reduceri: La noi (şi aici intră mai toate domenile, inclusiv HoReCa), comparativ, mai tot timpul rabatul înseamna UN LEU, ceea ce la unguri începe de la cinci lei, austrieci şapte lei, nemţi zece lei! De aici şi “chenarul” că toate în România sunt mai scumpe şi când sunt reduse!!... deh... gândirea comercială română, merge pe ideea că la cinci oameni, trei sunt fraieri, unu'i prost şi ultimul poate fi convins! Toate acestea au efectul dominoului, România aruncând efectiv propria naţie sub formă de turişti/cumpărători/cheltuitori de valută, ÎN ALTE LOCURI, decât acasă!!!
Premii: Un hotel, par un examplu', îţi oferă nu-ştiu-ce-premiu formulat într-un tipizat stufos şi gândit ca în asigurari, adicătelea, trebuie să citeşti şi ce este scris mărunt sau cu asterix: Primiţi premiul cel mare, Dacă, aveţi şlapii din Thailanda purtaţi deja, înaintea Dvs. , de un mahaburez ce a stat cocoţat cu nuci de cocos în braţe într-un palmier pitic... sau Primiţi premiul cel mare, Dacă, veniţi însoţiţi de părinţi, nu mai tineri de 99 de ani!
SECUNDO..... ca în orice, ce ţine de umanitate, şi în conversaţie/comunicare, primează RESPECTul. Chiar dacă faptic nu câştig nimic, o măslina, chilot roşu sau steguleţ, sloganul meu rămâne neschimbat din punctul de vedere al unei competiţii: să nu te uite nimeni că ai trecut pe acolo, să fi încălzit spiritual, să fi respectat! Dacă apuc şi eu de cealaltă aripă cenuşită a mult cunoscutei Phoenix, mi-e teama că va ateriza pasărea'n gene şi fac prea mult praf în jurul meu!!..... dar, RESPECT, sloganul tău, şi'l înţeleg, pentru că nu suntem facuţi de aceeaşi matriţă şi de aici şi unicitatea fiecăruia! Eu..... văd lucrurile cam aşa: Am realizat că adevăraţii cai de cursă nu aleargă intodeauna pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare sau ca să citez un DIAMANT contemporan, Gabriel García Márquez – “Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui, fără sa ştie că adevărata fericire constă în felul în care urci. ”
Concursul AFA este foarte bun, atâta timp cît BUNUL SIMŢ, CINSTEA şi RESPECTUL de sine şi de ceilalţi competitori formează cadrul unui fair-play cu obraz subţire!
Apropo' de..... yogurht-ul în cauză, mai aterizez şi eu în el..... că... deh..... mai îmi pică motoru' câteodată, că suntem oameni, nu? ..... . undeva, cumva, trebuie să ne descărcăm!
Cu simpatie,
Alex.
@AlinaMorar
Râsul elimină toate supărările! Mă bucur că ţi-a fost pe plac! Apropo' de zonă: Lignano este o destinaţie care o recomand indiferent dacă vrei linişte sau balamuc, în cuplu cu sau fără copii, plajă sau piscină..... cred că locul este destul de ofertant, în mai toate privinţele! Sper să te mai delectez şi cu alte povestiri..... na..... . că iar sar de la una la alta!! Mersi!!
@ninaa
Dacă am reuşit să te fac să râzi la 6 dimineaţa....... eeeeeei, aia DA!! Să mă citeşti tu cu ochii mici la ore din astea..... . şi m-am tot amuzat de ecoul tău..... . cred că ar trebui şi tu să te apuci de scris şi să dai puţin drumul frâielor ce ţin condeiul şi să aşterni povestirile aşa cum vin/ies ele din mintea ta!!! Pe bune!!! Multumesc mult!!
..... şi acum
@all
Vă mulţumesc tuturor pentru voturi, fără (cu scuzele de rigoare!), să o fac nominal, fiecăruia în parte! Voi toţi ce va aflaţi în caseta cu voturi!..... . nu de alta dar, nu vreau să-i lăbărţez prea mult paginile lui Cornel.
Pe... oricând!!
Felicitări! Acum v-am descoperit! Dar mai bine mai târziu, decât niciodată! Probabil că voi face o noapte albă, citindu-vă!
@mulinita:
Sper că, după o noapte pierdută de la atâtea citiri, să vă pastraţi zâmbetul şi deasemenea, dacă şi în suflet vă simţiti mai uşoară, înseamnă că nu am scris degeaba.
Toate cele bune!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2012 Sabbiadoro, modus vivendis est. — scris în 27.09.12 de Alex_Macedo din BUCUREşTI-ORADEA - RECOMANDĂ
- Sep.2010 Superba vacanta la Lignano Sabiadorro — scris în 19.09.10 de daniko din DEVA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată