Lacul Como - bonus!

TIPĂREȘTE

Pentru vara din 2011 am preluat ideea de excursie de la firma cu care am fost in februarie si care intre timp a falimentat putin. Pentru ca aveam experienta din Austria si tarile vecine, am zis ca poate iese ceva si daca ne vom organiza singuri.

Asa ca in primavara, dupa ce firma a renuntat la organizarea evenimentului, am cautat cazare in aceiasi localitate propusa, adica in San Remo. Deci cazarea era in Italia, iar excursiile urmau sa fie in Franta, mai exact in Provance.

Dupa cazare am creionat si un traseu si prima pauza, din Italia, urma sa fie in zona lacului Como. Pentru Como am rezervat o zi si jumatate, timp in care ne doream sa ne bucuram putin de locurile despre care citisem ca ar fi mirifice, un paradis pe pamant si pe malul lacului!

Ajunsi in Como, am lasat bgajele si am pornit sa exploram putin imprejuimile.

Como, un orasel mic, situat pe malul lacului cu acelai nume te primeste pe stradutele inguste sa-i admiri cladirile vechi, dar cochete, cocotate pe stanci si inconjurate de multa vegetatie. Asa ne-a primit pe noi cu sute de bulgari colorati in roz sau mov, alb sau bleu asezati cu grija printre frunzele verzi. Era vremea hortensiilor inflorite!

Am mers fara o tinta, am admirat culmile muntilor ce strajuiesc cu grija localitatea si care, uneori, se ascundeau sub cusma cenusie a norilor, iar alteori se inaltau semet catre cer. Drumul ne-a dus prin fata Domului, constructie din sec. al XIV-lea si care spre deosebire de alte catedrale ce au pe fatada statui ale unor sfinti, aici, de o parte a intrarii principale se afla statuia lui Plinius cel Tanar, iar pe cealalta parte statuia lui Plinius cel Batran (unchiul tanarului), personalitati ale lumii antice, nascute in aceasta zona. Nu departe de catedrala se afla Porta Torre sau Poarta Turnului, o fortareata inalta de 40 de metri, construita in anul 1192 si care reprezenta poarta de intrare in oras, facand parte din zidul de aparare. Scurta ne- fost plimbarea prin Como, dar “perla coroanei”, pentru noi, a fost Bellagio.

Bellagio, o mica localitate pe malul lacului Como reprezinta, probabil, cea mai frumoasa statiune din zona.

Asa cum citisem, in Bellagio, trebuie sa te plimbi fara harta, sa te lasi dus de drum. Cunoasteti expresia” duce drumul” si drumul duce pe stradute mici, pietruite, multe in panta, dar deosebit de pitoresti! Cred ca si o vacanta de cateva zile nu strica si nu vei spune ca te-ai plictisit. Nu poti sa te plictisesti cand ai si munte, ai si apa, ai cladiri superbe si multa vegetatie si pe langa toate astea oameni frumosi si relaxati.

Am umbalat de pe o straduta pe alta, ne-am strecurat prin pasaje inguste pana ne-a prins ploaia. Dupa ploaie, cand totul era proaspat si curat, ne-am indreptat catre un restaurant, recomandat d o prietena, undeva in afara localitatii. Situat intr-o zona plina de vegetatie, cu imense tufe de hortensii inflorite, locul ne-ar fi placut sa ne fie gazda pentru un timp si sa putem manca ceva. Nu a fost sa fie! Ne-am invartit prin zona, am asteptat sa fim luati la intrebari, am apelat la un numar de telefon afisat, dar nimic. Putin dezamagiti, doar cu placerea de a admira vegetatia bogata si cu cateva poze, ne-am retras spre alte locuri mai primitoare.

Mai primitoare au fost gradinile vilei Melzi, pentru ca doar gradinile se viziteaza, vila nu este deschisa publicului.

Domeniul apare in secolul XVIII, cand contele Francesco Melzi, vicepresedinte al Republicii Italiene a lui Napoleon, hotaraste sa-si construiasca o resedinta de vacanta, pe malul lacului Como. Exemplu urmat si de alti potentati ai vremei ce si- au construit vile si gradini in zona.

Gradinile din jurul vilei sunt amenajate in stil englezesc si au alei serpuitoare printre copaci seculari, tufe de azalee si rododendroni, pe care din pacate nu le-am prins inflorite, dar ne-am bucurat de tufele de lavanda si mimoze. Pana atunci nu vazusem floarea de mimoza….

Intr-un alt colt intalnesti o plantatie de bambus iar mai aproape de lac un “lacusor” acoperit de nuferi roz si populat de pestisori colorati.

Trecand de pe o alee pe alta ajungem aproape de lac unde se afla un pavilion de inspiratie maura, iar alaturi, uitata parca de timp, o barca ce-si asteapta barcagiul sa o lase din nou la apa.

O plimbare plina de culoare si parfum ne-a rasplatit pe deplin efortul de a ajunge aici.

Bellagio si zona lacului Como merita mai mult decat am stat noi si poate vom mai ajunge sa ne bucuram si de alte lucruri minunate pe care nu le-a putut vedea si poate vom servi si masa printre tufele de hortensii… daca imi amintesc numele restaurantului!

Scurta ne-a fost sederea, dar noi aveam programata o alta zona ce ne astepta sa o descoperim.

---

VIZUALIZĂRI: 1815 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI