GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Un oraș strâns în jurul unei flori!
Revenii de vreo 3 zile din... cea mai frumoasă vacanță din viața mea ;) despre care vreau să vă povestesc în curând. Dar! până atunci e musai să mă degrevez de o datorie muuult mai veche, nu pot altfel! E vorba despre experiența pe care am trăit-o la începutul verii trecute la Kazanlâk (Bulgaria), când am prins parada festivă de la Festivalul Trandafirului. Deși m-a impresionat extraordinar de tare acest eveniment, consider că am amânat nepermis de mult să istorisesc despre el și o fac acum, mai ales că nu mai e mult până la următoarea ediție și - cine știe?! - poate s-o mai găsi pe-aci vreun indecis care încă nu și-a făcut planurile pentru mini-vacanța de 1 iunie!...
Baza ne-am stabilit-o atunci în Tryavna, la Hotel Compliment. Descărcasem deja de acasă programul, care pentru acea ultimă zi de festival suna așa: ora 10 - ritualul culesului trandafirilor pe una din plantațiile din apropierea orașului; la 12 - parada festivă - piața Seuthopolis; 14 - închiderea festivalului de folclor; 19 - ceremonia de închidere a celui de-al 114-lea (!) Festival al Trandafirului, urmată de un concert.
Mi-ar fi plăcut să ajungem și la cules, dar eram destul de conștienți că pentru asta ar fi trebuit să ne trezim cu noaptea-n cap; distanța nu era decât de vreo 60 km, însă trebuia să traversăm Pasul Șipka, deci sub o oră jumate clar n-aveam cum să facem! Ba, ne puseserăm în gând să ne oprim un pic și în creierii munților, la Monumentul Libertății, pe care de fiecare dată când ne-am mai nimerit prin zonă l-am ratat din lipsă de timp. Ba chiar și la Mânăstirea Șipka, ale cărei turle aurii ne-au luminat de câteva ori drumurile către sau dinspre plajele grecești... sau poate la întoarcere poposim la mânăstire, vedem noi...
Vedem, dar ce să vedem?! Că se puse o ceață în munți de abia mai zăream pe unde să mergem, d-apăi monumentul! Deci nu ne mai oprirăm, dar nici viteză nu prea puturăm să băgăm... Nici de mânăstire n-am avut parte, căci după localitatea Șipka am fost deviați în dreapta și, după vreo 7-8 km am ajuns în E871, pe urmă stânga și mintenaș intrarăm în Kazanlâk. Piața asta cu parada n-avea cum să fie decât în centru (de fapt, verificasem pe GoogleMaps, nu m-am luat io doar după logica din capul meu, care câteodată mai dă rateuri, recunosc!), așa că am urmat indicatoarele. Am dat de un Lidl și ne-am bucurat, însemna că rezolvaserăm ușor problema parcării.
Am întrebat un polițist dacă-i departe parada și am primit confirmarea că nu: doar am traversat, am luat-o un pic în stânga, apoi tot înainte, pe o stradă normală de orășel fost comunist - semi-peticită, flancată de două șiruri de blocuri cu 4 etaje, având la parter magazine. Doar frumoasele ronduri de trandafiri ne-au adus aminte unde ne aflăm!
Am remarcat de departe imensul balon cu aer cald inscripționat cu sigla festivalului, precum și o mare pestriță de oameni, ceea ce ne-a confirmat faptul că am ajuns unde trebuia. Piața era plină-ochi, lumea fremăta care încotro. În stânga, pe trotuare fuseseră improvizate 2-3 rânduri de băncuțe de lemn pentru spectatori, iar câțiva gardieni publici vegheau să rămână neocupate. În spatele acestora, oamenii se înșiraseră deja pe alte 3-4-5 rânduri, care mai de care încercând să-și găsească o poziție de unde să poată privi mai bine. Ne-am insinuat și noi printre ei, destul de greu și nu unul lângă altul, că nu era chip. De nicăieri au apărut grupuri numeroase de turiști asiatici, ce au fost îndrumați către băncuțele de lemn; așa deci!
Avantajul major al faptului că am ajuns târziu a fost acela că n-a mai durat mult până a început parada! Nu mă așteptam la cine știe ce, deși văzusem ceva poze și filmulețe: niște copii frumos îmbrăcați și niște tanti în costume naționale care aveau să arunce cu petale de trandafiri spre public... S-a auzit din difuzoare un mic speech introductiv (în bulgară și apoi în engleză) și... Go!
A deschis parada un grup de 3 bărbați îmbrăcați popular, dintre care unul purta drapelul bulgăresc, iar cel din mijloc o pancartă; la câțiva metri în spatele lor au venit și 3 mândrulițe, la fel de frumos gătite. Lumea de pe margini a început să aplaude, muzica să cânte... A urmat un tip costumat super-ciudat: mască uriașă pe figură, pe creștet un fel de coif ce se termina cu o... păpușă, iar la brâu purta o cingătoare de care erau legate vreo 10-12 tălăngi! Sigur are o semnificație vestimentația asta, căci avea să se repete mai târziu, către finalul paradei, dar n-am dibuit-o - am presupus c-o fi vorba de vreo reprezentare populară bulgărească, vreun personaj legat de sporul muncilor agricole sau ceva de genul...
Aplauzele s-au întețit la ivirea caleștii ce purta o frumoasă domnișoară îmbrăcată în rochie roz, vaporoasă, cu părul blond împodobit cu diademă; cred că era Regina Trandafirilor, remarcasem că prima zi de festival cu asta începuse, cu concursul de miss. Nu știu ce calități trebuie să îndeplinești ca să participi, dacă o trebui să dovedești abilități deosebite la cules sau - io știu?! - la preparat dulceață de trandafiri... Sau o fi de ajuns doar asemănănarea cu delicata floare a florilor?!... Regina era strașnic păzită, câte un soldat roman cu coif și sabia pe umăr flanca fiecare colț al caleștii!
... Și a început partea cea mai frumoasă (după mine): defilarea copiilor! Multe, multe grupuri de copii, care mai de care mai frumos îmbrăcați: prinți și prințese, sportivi, costume de fanfară, de gimnastică, de dans modern, costume populare!... Unii au defilat pur și simplu, alții își agitau în aer pampoanele, baloanele, florile, desenele, trofeele... Toate grupurile erau însoțite de 2-3 adulți, de obicei plasați discret în lateral, în capetele șirurilor; probabil educatori, instructori, părinți... Toți erau încântați și mândri să fie acolo, pășind țanțoși cu piepturile înainte!... Asta m-a șocat încă din primele minute ale paradei - implicarea ce se citea pe fețele tuturor, pur și simplu se vedea că se bucură de această sărbătoare a orașului lor, că o fac în primul rând pentru ei și pe urmă pentru spectatori! Totul era festiv și în același timp o joacă frumoasă! Nu cred că am mai trăit pe niciunde acest sentiment...
N-am ghicit de fiecare dată ce reprezenta fiecare grupuleț de copii, dar se vedea clar pe alocuri că aparțineau câte unei mici comunități - dans clasic sau modern sau popular, cerc de pictură, formație muzicală, club sportiv etc.
A fost rândul celor mari să intre în scenă, cu aceeași bucurie pe chipuri... La fel: formații de toate neamurile, grupuri profesionale (n-au fost uitați nici măturătorii de stradă echipați corespunzător și purtați de un... trenuleț alegoric!), sportivi... Emoționat, publicul aplauda într-una, camerele foto ale poporului chinez blincăneau fără pauză (eu și cu Tati nu prea reușim să-i deosebim pe asiatici după fizionomii, așa că le-am dat tuturor un nume generic: poporul chinez).
A venit rândul costumelor populare să-și etaleze culorile și măiestria și primii au fost invitați oaspeții, printre care am fost extrem de mândră să descopăr micuța delegație a României! Mi-au dat lacrimile privindu-i, vă jur! și mai că-mi dau și acum, când îmi aduc aminte... Nici cu grecii nu mi-a fost rușine și mi s-a părut că publicul a fremătat și el un pic mai tare, semn că nu doar românilor le place să cotropească plajele grecești... Bulgaria a fost reprezentată de toate (cred) regiunile ei și am admirat cu mare plăcere explozia de culoare a costumelor populare ce seamănă destul de bine cu ale noastre!
Au defilat apoi grupuri de tineri și copii cu trimitere directă la sărbătoarea trandafirilor, purtând coșulețe cu flori și coronițe împletite (din flori adevărate!). Au fost și personaje de poveste, și niște copii costumați în... oale de ceramică pe care era desenat câte un trandafir și scria „Bulgaria”. Alți copii, alte costume, alți instrumentiști... Intrasem de mult în atmosferă, îmi doream să mai țină! Au trecut și doi copii purtați în cărucioare cu rotile, de fapt doar unul era purtat, celălalt își manevra singur mijlocul de locomoție. Și niște tipi echipați cu planșe, raportoare și echere... Și alpiniștii dotați cu pioleți, asigurați cu corzi și hamuri... Și fetele de la grupul de kangoo, încălțate cu chestiile alea pe care nu mi le-aș pune în veci, mi-e frică și să mă uit la ele!
Unul dintre momentele cele mai gustate de public a fost apariția motoarelor! Și erau câteva, numai Suzuki și Honda! Au ambalat prelung și au trecut mai departe... Au urmat clovnii, copiii de pe margini erau în delir! La urmă - căruțele trase de cai, pline cu tanti vesele ce au împărțit publicului flori parfumate; căruțele erau pictate în culorile naționale ale Bulgariei (alb, verde și roșu), caii aveau pampoane mari, roșii, în frunte, iar culegătoarele erau gătite în costume frumoase și purtau ghirlande de trandafiri la gât și pe creștet! Superb tablou! A fost la final și un vehicul... amuzant: un tractoraș modificat, în remorcă erau doi neni care învârteau un soi de jucărie rudimentară, formată din doi butuci așezați în cruce, ce aveau la capete doi ursuleți de pluș și... alți doi neni (nu știu dacă ați înțeles ceva, las că pun o poză!).
Parada s-a terminat într-un final, toată lumea a suspinat cu regret și a început să se risipească prin zonă. L-am recuperat pe Tati și am pornit și noi să facem câțiva pași, să vedem cu ce se mănâncă acest orășel. Piața Seuthopolis e destul de întinsă și are o frumoasă fântână într-o margine; nu m-am mirat să descopăr că aproape toată suprafața apei era acoperită cu petale de trandafiri! În capătul opus fusese instalată o scenă și se făceau deja pregătirile pentru festivalul de folclor; mi-ar fi plăcut să-l urmărim și pe acesta, dar mai aveam obiective în plan și... eram efectiv copleșiți de ceea ce tocmai trăiserăm, aveam nevoie de un respiro!
Ne-am pierdut un pic pe o alee pietonală cu jardiniere de flori pe mijloc, am probat câteva coronițe de trandafiri (n-am cumpărat, doar așa, pentru amuzament și poze). Am cumpărat însă lichior, nuga, bomboane și cosmeticale, toate pe bază de ulei de trandafir, desigur! Am fi vrut să mâncăm ceva, dar toate terasele erau full, așa că am hotărât să ne întoarcem la mașină. Până la urmă, am intrat la Lidl și am achiziționat câțiva mici bulgărești și două chifle calde. Aveam să așteptăm un decor drăguț să le savurăm! ;)
N-are legătură cu trandafirii, dar în Kazanlâk se află un mic obiectiv istoric extrem de interesant, Mormântul Tracic (unul din multele descoperite de vecinii noștri sudici și puse frumos în circuitul turistic; noi oare câte avem?). Am pus pe GPS locația și Helga noastră cea destoinică ne-a dus acolo mintenaș! Obiectivul se află de fapt într-un parc, la care se ajunge urcând niște trepte. Mormântul original e protejat de o construcție de piatră și închis publicului, care poate vizita o replică ridicată la mică distanță. Programul e de la 9 la 17, zilnic; adulții plătesc 6 leva, studenții doar 2. La intrare e un mic muzeu și, în timp ce admiram exponatele, am constatat că ne ajunsese din urmă poporul chinez, încolonat frumos la ușă, gata să pătrundă! „Hai să vedem repede mormântul, că dacă apucă ăștia să intre, nu mai avem parte!” Citisem deja că nu-i cine știe ce abundență de spațiu înăuntru, de-aia mă panicasem. Prin ce se remarcă acest obiectiv?! Prin bolta circulară, frumos pictată în nuanțe de roșu și albastru. Mai multe detalii puteți găsi aici: ro.wikipedia.org/wiki/Mor ... a_Kazanl%C4%83k
Mai aveam de bifat un punct pe ordinea de zi, de data asta legat strâns de povestea cu superbele flori: Muzeul Trandafirului, o clădire modernă, cu două niveluri și cu o frumoasă curte interioară, situat într-unul din colțurile Parcului Rozelor (planul era să vizităm muzeul și apoi să ne savurăm prânzul pe una din băncile din parc). Orarul este 9-18:30, iar prețurile la fel ca dincolo; se mai plătește o taxă foto de 5 leva (dar nu și dacă folosești telefonul), precum și 20 leva dacă vrei să-ți înregistrezi video vizita.
Și aici ne-am întâlnit cu poporul chinez, cu siguranță era vorba de alt grup decât cel pe care-l lăsaserăm la Mormântul Trac. Am dat un ocol muzeului, admirând tot felul de artefacte, dintre care cele mai interesante mi s-au părut niște recipiente vechi de juma' de mileniu în care se păstra uleiul de trandafiri și care cică încă mai păstrau mirosul acestuia! Am citit și explicațiile plantate din loc în loc (în limbile bulgară și engleză) despre istoria culturii florilor pe aceste meleaguri, despre felul în care se obține uleiul și la ce-i el folositor.
Nu intru în amănunte, dar ce mi s-a părut interesant e că și la trandafiri se întâmplă ca la vin, calitatea depinde de microclimatul în care se cultivă. Valea Trandafirilor se întinde la sudul Munților Stredna Gora, fiind delimitată la vest de Klisura, iar la est de Tvarditsa (Kazanlâk e cumva la mijloc). Această zonă se caracterizează prin ierni blânde și veri mai călduroase decât în alte arii similare. Ce e specific pentru această regiune e că temperaturile cresc progresiv în cursul lunilor mai și iunie, ducând la o maturare corespunzătoare a parfumatelor flori. Deasemenea, trandafirii beneficiază de solul nisipos și pietros, aerisit și bine permeabil pentru apă, condiții de care se bucură rădăcinile adânci ale florilor. Cât despre cantitatea de precipitații, aceasta depășește media pe țară.
Am mai aflat cum se fierb florile cu apă, cum se distilează ulterior, rezultând două componente importante: uleiul și apa de trandafiri, primul fiind cel mai prețios, desigur. Pentru 1 kg de ulei se folosesc 3000-3500 kg de petale de Rosa Damascena (trandafirul roz preponderent cultivat în Vale) sau cam 5000 kg de petale de Rosa Alba. N-am știut până acum nici că uleiul de trandafir se măsoară în muskal-i, o unitate specifică, așa cum sunt karate-le pentru aliajele de aur.
Curtea interioară a muzeului are formă ovală și conține în mijloc, sub o copertină, câteva vase și alambicuri exemplificatoare. De jur împrejur sunt plantate tufe de trandafiri din mai multe soiuri și ne-am amuzat îndelung urmărind poporul chinez căzut în extaz, fotografiind fiecare floare și frunzuliță în parte! :) „Tati, dacă-i aducem pe ăștia la Grădina Botanică, la Galați, or să cadă în fund!” Din păcate, sunt puține alte motive pentru care turiștii străini să vrea să-și facă un sejur în orașul meu adoptiv!:(
Am urcat și la nivelul superior, de fapt pe acoperișul muzeului, amenajat cu jardiniere cu trandafirași și cu bănci, unde te poți odihni și de unde poți admira curtea interioară, dar și parcul din vecinătate. Sau... să-ți mănânci prânzut din pachet! Ceea ce am executat imediat împreună cu Tati, cu mare bucurie, că ni se cam lungiseră urechile de foame!
Muzeul Trandafirului e dotat cu toalete corect echipate și cu intrare specială pentru cărucioare cu rotile. Are și un magazin de suveniruri, de unde noi am cumpărat un mic ghid al muzeului (și de la Mormântul Trac ne-am ales cu mai multe broșurele despre alte obiective din zonă!), iar poporul chinez - săpunuri, creme, parfumuri și alte chestii (era o buluceală! bietele vânzătoare nu mai pridideau!).
Cam asta a fost vizita noastră în capitala bulgară a florilor de trandafir! Definiția din titlu îi aparține lui Tati, care e foarte talentat să rezume totul la câteva cuvinte sau câteodată la numai un gest! Da, asta am simțit acolo, bucuria unei comunități întregi strânse în jurul unei flori! Unei flori care le-a adus celebritatea, care îi umple anual de turiști (și de bani) timp de peste 2 săptămâni! (A propos, anul ăsta Festivalul Trandafirilor se desfășoară din 18 mai până în 3 iunie, ultima zi fiind și ziua oficială a orașului Kazanlâk; mai multe informații puteți găsi pe google.ro/search?q=rose+f ... chrome&ie=UTF-8)
Repet: am primit mult mai mult decât ne-am așteptat din această experiență, pe care o recomand cu drag oricui! Mi-ar plăcea să revenim și noi cândva, să ne cazăm mai aproape de miezul acțiunii, să participăm la cules și la alte evenimente... Nici n-ar fi greu, dacă nu ne-ar aștepta încă multe, multe alte locuri minunate! Dar... o vorbă pe care o iubesc zice așa: „Nu știi niciodată cum o să bată vântul!” Poate o să poarte cândva cu el parfumul de trandafiri...
Trimis de crismis in 21.04.18 18:35:46
- A fost prima sa vizită/vacanță în BULGARIA
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog web a atașa piesa asta pe care am re-descoperit-o întâmplător și care mi-a adus atâtea nostalgii în suflet! Sper să placă! https://www.youtube.com/watch?v=OEKk33jQJfQ
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@crismis: si noi in 2016 am incercat a a ajunge direct de la Bucuresti in satucul de langa Kazanlak, unde era organizat spectacolul si culesul demonstrativ al trandafirilor, in fiecare zi pe perioada festivalului fiind organizat cules in cate un sat din preajma Kazanlakului.
Dar noi am ajuns cam... la spartul targului, se terminase culesul, asa ca doar ne-am facut si noi cateva poze in "marea" de trandafiri si ne-am indreptat spre Kazanlak, unde festivalul era in desfasurare.
Este, intr-adevar, o experienta faina, acest festival atat de vechi.
Merita, ajunsi in zona, a se vizita si mormintele tracice din Valea Trandafirilor, numita deja si Valea Regilor Traci.
Un alt exemplu despre cum stiu bulgarii sa faca turism, in comparatie cu romanii.
Noi avem mult mai multi tumuli ce nici macar nu au fost cercetati arheologic, nu mai discutam de a fi si inclusi in circuit turistic, cum ar fi Piramidele de la Sona, dar si multe altele.
Informatii ajutatoare despre festival si nu numai se pot gasi aici:
www.rosefestivalkazanlak.com
Fain articol! Felicitari!
Vacante faine!
@crismis:
Noi am fost pe 1 iunie anul trecut, in tranzit, deja orasul era plin de turisti din toata lumea, hotelul unde am stat era tot asa.
Desigur japonezii erau fruntea, chinezii cam pe locul 2 ????. Bulgari foarte multi, din toata tara, ne-a fost foarte, foarte greu sa gasim un loc la o terasa.
Mormantul l-am vizitat in interior a doua zi la plecare, chiar am fost placut surprinsa ca au deschis mai devreme, este usor de ajuns per pedes din zona istorica. Si asa e, bulgarii se tin de treaba cu turismul. Muzeul Etnografic nu l-ai vazut? Dar cel mai i teresant este Muzeul de Istorie, camera tezaurului. Despre trandafiri, te dezamagesc putin, sunt pe drumul padurilor noastre, zonele cultivate se tot micsoreaza desi serbarea este inregistrata UNESCO! Dar asta e un subiect "sub rosa"
@crismis: Și-am adăugat și eu al 14-lea trandafir la un așa de frumos articol. Vesel, cu copii și oameni mascați.
N-am ajuns și nici nu cred că voi ajunge, dar măcar aflu de la voi cum e.
@crismis: Sa stii ca ma motiveaza la maxim articolul asta. Anul trecut am plantat primii 12 butasi de trandafiri in curte, anul asta am mai pus inca 8.
De la anul o sa maresc numarul si daca o s-o tin tot asa, peste vreo cateva generatii poate s-o face si la mine vreun festival al trandafirilor .
Mi-a placut tare mult articolul, mai ales ca trandafirul, desi e simbolul electoral al unora care-mi provoaca contractii involuntare ale muschilor faringelui, esofagului si peretelui abdominal, e floarea mea preferata.
Raman pe receptie la articolele despre cea mai frumoasa vacanta a vietii tale. Sunt mai curios decat o soacra si de-abia astept sa vad despre ce e vorba .
Foarte frumos, chiar mirosea a trandafir cat am citit articolul! Atat am fost de absorbita de poveste incat, atunci cand am inceput sa citesc votul meu trebuia sa aduca si superbonusul, dar cand am terminata deja cineva mi-o luase inainte. Asta e daca sunt prea visatoare...
Ma gandeam de ce altii pot si au asemenea evenimente ce tin de zeci de ani, iar la noi nu e posibil. In Botosani, exista o comuna renumita in cultura usturoiului, Copalau. La un moment dat, actorul Mihai Malaimare, care este botosanean a initiat organizarea unui festival al usturoiului si chiar se bucura de succes. A fost cred doua sau trei editii si politicul si-a bagat coada si... gata!
Felicitari pentru parfumul de trandafiri adus!
@Testosu : Citisem deja despre experiența voastră prin zonă, oarecum ea m-a și inspirat! Când am ales Tryavna ca bază pentru mini-vacanța de Rusalii, nu cred că făcusem deja legătura cu Festivalul Trandafirilor, abia după aia am realizat potriveala.
Ce să zic, a fost din nou o lecție pentru noi dată de vecinii noștri sud-dunăreni! Bravo lor că știu să-și pună în evidență frumusețile naturale, relicvele istorice și - iată - tradițiile lor frumoase! În fine, se poate dezbate muuult pe această temă (am făcut-o și o vom mai face!), dar nu vreau să mă enervez... prea tare! Aveam de gând oricum să scriu despre Festivalul Trandafirilor zilele astea, dar s-a mai nimerit și chestia cu lalelele de la Pitești... Mi-a venit să plâng când am văzut un reportaj filmat acolo, mai ales comparând cu atmosfera pe care o trăisem cu un an în urmă, la Kazanlâk... Ne-om mai face bine vreodată?!!...
@elviramvio: Și despre experiența voastră am citit, ce-i drept, la ceva vreme după ce am fost noi acolo, chiar am făcut socoteala și-am zis: „ce păcat că n-am comunicat cu Elvira anterior (doar ne întâlniserăm la Belgrad!), pe 1 iunie noi eram în Tryavna, poate ar fi trecut și ei prin acest frumos orășel, măcar să bem o cafea împreună! ”.
N-am vizitat Muzeul de Istorie, n-am știut că-i așa de interesant, dar nu-i nimic, poate mai ajungem prin zonă... Muzeul Etnografic... dacă te referi la cel în aer liber, de la Etar - da, l-am vizitat și am fost foarte încântați de el, dar nu cred că voi povesti, mi-am propus ca de anul ăsta să dezvolt mai ales subiectele mai puțin sau deloc evidențiate pe site. Îmi amintesc că despre Etar prietena noastră @irinad a scris atât de frumos și de complet, că efectiv nu știu ce-aș mai putea adăuga (chiar și trăirile ne-au fost asemănătoare, ha, ha...)
@crismis:
”Ne-om mai face bine vreodată?!!
Greu de spus! Daca ne luam dupa istoric, nu cred ca ne vom face bine vreodata.
Se pare ca natia noastra, nativ, nu stie decat de "bici", de o conducere autoritara, cazona. Democratia, libera alegere pentru majoritatea semenilor nostri contemporani, dar si pentru inaintasi, se pare ca are un alt inteles decat ar trebui!
Cat am dori noi sa credem ca suntem cei mai cei mai, leagan al civilizatii dupa unele teorii ale conspiratiei, de fapt suntem atat de limitati, luati in ansamblu. Nu stim sa functionam fara a fi "papusariti".
Ne negam valorile individuale, neavand un sistem de valori sanatos.
Ca avem o inteligenta nativa peste media altor popoare, ... fix egal cu zero.
Celelalte parti negative ale ADN-ului nostru sufoca aceste parti pozitive.
Este o parere personala, relativa, totul fiind relativ. Dar, totusi...
@Zoazore: Mulțam, Zao! Da' de ce să nu ajungi, mămică?! Din București e doar la o aruncătură de băț, o dusă și-o venită, auziși la Țestosu'... În fine, tu hotărăști! Mulțumesc pentru vorbele mereu frumoase!
@ghisor: Da, da, pune trandafiri, așa, așa, că cine știe?!... Trandafirii sunt flori minunate, doar dacă ești bolnav psihic poți să nu-i iubești, dă-i naibii pe ăia cu sigla lor!
Cât despre „cea mai frumoasă vacanță din viața mea”... he, he, așa zic io mereu când mă întorc acasă și sunt întrebată de prieteni. Și chiar cred în asta, ultima vacanță e cea mai frumoasă, cu amintirile cele mai intense!
@DOINITA: Mulțumesc pentru vizită și vot, draga mea visătoare! Așa ziceam și eu mai devreme, că se pare că la ei s-or contra mai puțin politicienii, o mai exista și o viziune comună în interesul țării și poporului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă azi la noi, când lucrurile bune se datorează aproape exclusiv persoanelor și organizațiilor private!... Iar mă enervez... Dar da, când vezi așa ceva, doar asta îți vine în minte: „De ce la ei se poate și la noi nu? ” „Săracă țară bogată! ”...
@Testosu : Nu mă pot lăuda că am o solidă cultură istorică, dar mă uit în jur (intru în contact cu zeci de oameni zilnic) și mă apucă plânsul! Sunt puțini cei care au înțeles că fericirea și bunăstarea sunt probleme de alegere personală, în primul rând, mulți regretă încă perioada comunistă, din motivele (reale) pe care le expui: era cineva cu bățul în mână care le spunea ce să facă și ei făceau, chiar dacă răsplata era de multe ori aproape iluzorie...
Cât despre IQ-ul pe care românii l-ar avea superior altor nații... mă tem că aici trebuie să te contrazic, s-au făcut studii și s-a dovedit că nu-i deloc așa, ba chiar ne aflăm spre coada clasamentului în Europa. Ca să nu mai zic despre inteligența emoțională (cea mai importantă componentă a reușitei în viață), unde stăm de-a dreptul catastrofal! În fine, ne-am îndepărtat de subiectul articolului și-o să ne-o luăm, dar m-a mâncat limba...
O duminică însorită tuturor!
Apreciez reviewul. Am traversat de multe ori acest oraș, în drumul spre Turcia, dar niciodată n-am oprit, fiind cu ochii pe ceas. Mulțumesc pentru informații.
Am citit și ecourile.
Despre disciplina poporului
roman.
Un element important al prevenirii savarsirii de fapteantisociale
este FRICA de sanctiuni
Nu cred daca spun că "romanul este obisuit cu biciul"
Și în America la inceputurile
sale, a fost mare debandada, dar măsurile punitive luate prin legi au stopat debandada. În prezent avem legi foarte permisive. Avem în mana infractorii și le permitem sa plece în Madagasar ori Costa Rica unde cer azil poli tic și de acolo ne fac cu "sac"
@Mihai18: Mulțumesc pentru comentariu, poate la următoarea tranzitare a Bulgariei vă opriți un pic și la Kazanlak, e un orășel drăguț, cu câteva obiective interesante: Mormântul Trac, Muzeul Trandafirului și - precum zise Elvira - Muzeul de Istorie. (Mie mi-a plăcut mult și Gabrovo, dar poate îi vine rândul în alt articol!)
Relativ aproape de Kazanlak e unul din primele muzee etnografice în aer liber, cel de la Etar, absolut superb! Și o mănăstire veche, nu mai știu cum o cheamă, a scris @irinad despre ea. Deci... să tot vizitezi!
@crismis:
Ar fi fost frumos sa ne întâlnim si acolo - cred că au fost maxim 36 de ore intre plecarea mea si venirea ta. Muzeul Etnografic este chiar pe drumul spre tomb, pe dreapta înainte de a urca in parc, este o casa veche frumoasa, cu o micuță gradina unde la festival fac demonstrații cu extragerea uleiului de trandafir. Și te îmbie cu un lichior de trandafir... offf Doamne!
Nu mai rata Shipka, vara este superb și pasul și biserica.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@elviramvio: Bre, pe muzeul ăla nu-l văzurăm... nici n-am avut habar de el... Deci e clar, mai trebuie un festival!
Cât despre Șipka, n-avem nicio vină! Vară era și-atunci, dar îți jur că jos fuse cald și bine, iar sus - urgie! Las', că o pățirăm mai apoi și pe la noi, pe Transalpina și pe Transfagarasan! Că erau doar 10-11 grade, nu m-aș fi crizat, dar cu siguranță ceața ne-ar fi împiedicat să ne bucurăm de împrejurimi! Om mai trece noi pe-acolo, știi cum se zice: "E un timp pentru toate! " Seară faină și pupici!
@webmaster: Mulțumesc frumos!
@crismis:
Știu cum e pe Shipka pe ceață de nu-ți vezi nici vârful nasului ???? dar și pe soare e fain! Și dacă treci prin august, au niște mure prin tufișuri de nu-ți pot spune că salivez!
Vacanțe frumoase și multe!
@crismis: Un loc deosebit, un festival „altfel” - un articol util. Interesante implicațiile culturii tradiționale în parada festivalului - măști, figurine... Trandafirul, o floare care știe să fie și gingașă, dar și „înțepătoare” atunci când trebuie. Pentru a obține un kilogram de ulei de trandafir trebuie adunate 3,5 - 4 tone de petale - o muncă incredibilă. Alături de Bulgaria, Turcia este de asemenea un mare producător de ulei și apă de trandafir.
@tata123: Despre trandafiri știam, e de notorietate în ceea ce o privește pe vecina noastră de la sud. Dar recent am citit cum că Bulgaria ar fi în prezent pe locul întâi în Europa și la cultivarea lavandei! N-aș fi zis, mereu am asociat lavanda cu Franța. Îți dai seama ce fain ar fi să nimerești câmpurile lila atunci când planta e înflorită?!!
Mulțam de vizită și de completări!
@crismis: Chiar pe Valea Trandafirilor se cultiva si... lavanda. ????
@crismis: Poate reușesc vara asta să le pozez! Și miroase de te doboară! De la Silistra spre Albena arată așa frumos...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Kazanlâk - În Valea Trandafirilor — scris în 10.06.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Damascena - Complexul Etnografic din Skobelevo — scris în 17.06.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Complex Etnografic Damascena - o vizită relaxantă și... parfumată — scris în 30.07.22 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- May.2022 Kazanlâk si mirosul trandafirilor — scris în 18.06.22 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Mormintele Tracice din Valea Regilor — scris în 29.07.21 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Biserica Sf. Profet Ilie – Kazanlak — scris în 07.06.19 de vulpe mihaela din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Marele rege Dromichete si mormintele din Valea Regilor Traci — scris în 08.05.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ