Efthalou, leac pentru corp și suflet!

TIPĂREȘTE

Efthalou, leac pentru corp și suflet!

De ce am pus acest titlu? E simplu, este locul unde de multă vreme există izvoare termale, cu proprietăți curative, pentru boli reumatice, artrite, sciatică, spondiloze, boli și afecțiuni ginecologice, boli renale, dermatologice, afecțiuni neurologice și bronșite.

Localitatea Efthalou, este situată în nord-vestul insulei Lesvos, la cca 4 km de Molyvos, iar noi am ajuns acolo din Anaxos, mai precis de la Anaxos Hill Village, locul nostru de cazare, cu autobuzul local. Ne-am dus dimineață cu prima cursă la 9.30, biletul costă 1,80 euro, iar la cca 30 minute ajungeam într-un mic sătuc, la mare, după dealuri și câteva curbe spectaculoase. Nu prea era lume, noi doi și încă alți doi călători, iar prin zonă cam pustiu la ora aceea. Un hotel mai măricel este chiar în apropierea stației, apoi mai sunt câteva viluțe, un restaurant- terasă, Efthalou, η εφταλου tot acolo unde ne-a lăsat autobuzul, frumos, îngrijit, plin de flori. Drumul este chiar lângă plajă, așa că prima dată am văzut marea albastră, liniștită la ora aceea.

Am pornit la drum, pe malul mării, iar după prima curbă am zărit deja niște clădiri, care bănuiam a fi băile termale și nu ne-am înșelat pentru că în curând plăcuțe informative ne anunțau acest lucru.

Formațiunea de stânci din mare, merită toată atenția, sunt adevărate opere de artă naturale... Sigur că am avut o mică ședință foto, apoi am plecat către izvoare. Izvoarele Efthalou- Αγοι Αηαργιροι, pentru că așa se numesc, sunt renumite pe insulă.

Mulți oameni vin aici pentru tratament. Am ajuns și noi la clădirea recent renovată unde sunt izvoarele termale. Am tras cu ochiul la tabela cu prețuri și oferte, am văzut că este o mică sală de schimb, pentru a putea lua costumul de baie, iar mai apoi se iese prin spate la clădirea albă acoperită, cu o cupolă rotundă, otomană, unde este baia, ca o piscină. Prețul unei ședințe 4 euro pentru cca 40 minute, pentru cei care rezistă :)), la 43-46 grade. Se spune că pe vremuri se putea intra doar în pielea goală, acum de ceva timp se permite folosirea costumului de baie! :p La această experiență noi am spus pas, am făcut poze, dar am preferat să mergem mai departe, știind că există aici și o plajă frumoasă. Cum alt drum pe aici în continuarea clădirii nu vedeam, ne-am întors la drumul principal, apoi am luat-o puțin la deal, puțin mai mult, căci am ajuns la înălțime, iar acum vedeam tot amplasamentul băilor de sus. Este un drum destul de bun, au venit și câteva mașini, apoi la un moment dat, este o mică parcare, iar de aici dintr-o mică curbă, se vede spectaculos, plaja Golden Beach, care se întinde pe o porțiune foarte lungă.

De acolo sunt scări, ce coboară pe lângă stânci, iar pe stânga zărim un mecanism, un soi de lift, care duce jos la taverna de la plajă alimente sau diverse alte lucruri. Continuăm să coborâm scările care dau un ușor ocol, apoi pe o alee, acoperită de ramurile pline de flori ale liliacului de vară, mov, printre tufe înalte de leandrii, ajungem la o terasă-tavernă, situată în drum, adică era musai să trecem prin ea.

Terasa este superb poziționată, mesele sunt amplasate pe diferite niveluri, umbrite bine, acoperite cu o copertină, apoi pe măsură ce coborâm mai sunt alte terase, pline cu flori, pe dreapta este intrarea către o biserică, acum încuiată, dar reușesc să fac câteva poze prin gardul de fier, către o curte frumoasă, plină cu flori și clădirea lungă de lângă plajă ce îmi pare a fi un ansamblu mânăstiresc, ca niște chilii.

Ajungem pe plajă, privesc în dreapta și stânga, mi se pare că am ajuns pe o insulă pustie, doar noi și marea. Valurile lovesc stâncile aflate chiar acolo pe margine, zăresc un soi de cărare printre bolovani, bolovani negri, gri sau maronii, o iau spre stânga, un steag mare flutură pe una din bucățile de rocă. Mai merg așa printre pietre pe malul apei și în curând zăresc... băile termale. Atunci îmi dau seama că se poate ajunge aici și de acolo, pe plaja pietroasă, doar că neavând bilet, probabil că nu poți intra, dar nu-i nimic, așa am văzut de sus toată zona, frumoasă tare! Curând vine și soțul după mine, căci mă pierduse, nu știa unde am dispărut, pentru că poteca asta, e undeva după o ieșitură în mare...

După ce am făcut iar o mulțime de poze, cu marea și stâncile așezate în poziții care mai de care de mama natură, o luăm spre partea cealaltă a plajei, pustie și ea la ora aceea. Mai trecem printre bolovani, prăvăliți acolo de pe dealurile din jur, căutăm un loc, plaja este foarte lată și lungă, cât cuprinzi cu ochii, dar deocamdată doar cu pietre. Eu îmi aleg o zonă undeva lângă un grup de stânci, cu niște bolovani șlefuiți aproape perfect de ape și vânturi, aproape netezi, unde îmi pun prosopul. Soțul se întinde pe pietre, care asigură un masaj perfect :))

-Oare cu ce să fixez prosopul, uite, nu găsesc o piatră! :p

Mă uit în spate, văd dealuri întinse, destul de verzi, câțiva copaci, tufe cu plante aromatice, sau tufe cu ciulini, în mare parte uscați.

Vântul bate destul de serios, dar nu enervant, făcând suportabilă căldura, fără umbrelă :) Nu sunt aici amenajate locuri cu umbrelă sau șezlonguri. Este doar natură pură!

Acolo, lângă terasă, pe unde am venit este un duș, pe care l-am folosit și noi la întoarcere.

Între timp, au mai venit câteva cupluri, dar cum nu aveau loc... :)) s-au dus mai departe! După niște alte stânci. Pentru că da, am văzut și de sus, țărmul mării este dantelat, împărțit parcă în mai multe golfuri, despărțite de pereții stâncoși. Și pentru că toți se duceau mai încolo, mi-am zis, - eu mă duc să văd cum e acolo! o fi plajă cu nisip și noi nu știm!

Am luat aparatul foto și am pornit în explorare. După primul rând de bolovani, era un cuplu ce-și făcuse „culcuș” din pietre, ca o cazemată, probabil pentru a se feri de vânt...

Am mers mai departe, alt cuplu pe plajă, dar peste tot doar pietre, aceleași pietre, așa că poate căutau doar... intimitate. Am citit dealtfel că pe aici, poți întâlni și nudiști, tocmai datorită faptului că sunt zone ferite, după câte un mic golf, cu plaja ta mică privată, unde poți sta în tihnă, cum vrei! :p

Văzând că plaja se întinde la fel, până hăt-departe, m-am întors. Soțul meu încercase deja apa, care era foarte rece. Nespus de albastră și rece...

Dacă am fi stat undeva în apropierea băilor termale, poate am fi avut plăcuta surpriză să găsim porțiuni în mare cu apă fierbinte, pentru că așa se spune, sunt zone unde apar izvoarele de apă termală, iar dacă pui niște bolovani și-ți amenajezi o mică suprafață, ca un mic lac, poți sta în propriul spa.

Spuneam în titlul articolului, că pe lângă bolile corpului, se vindecă și cele ale sufletului. Păi da! Pentru că eu m-am simțit așa de bine aici, mi-a plăcut așa de mult! Am simțit relaxarea deplină, parcă m-am „scuturat” de toate poverile, am uitat de tot și m-am bucurat din plin de tot ce am văzut acolo! Soțul m-a întrebat la un moment dat, cât vom sta? ca să știm cum ne planificăm întoarcerea, la care autobuz? Iar eu am spus, fără să stau pe gânduri, stăm cât mai mult!

Și am stat, am lenevit, pe prosop, pe pietre, pe stânci, m-am bălăcit în apă, acolo, lângă grupul de stânci unde am poposit, erau bolovani chiar pe malul apei. Mi-a plăcut să stau acolo, cocoțată pe bucata de rocă, iar valul venea și mă învăluia ușor.

Am avut cu noi apă, luasem pe drum niște plăcinte grozave de la brutăria noastră din Anaxos, cu brânză feta, roșii, șuncă și oregano, câțiva biscuiți de ronțăit. Timpul a trecut repede, iar peste ceva timp un alt cuplu, mai în vârstă, s-a așezat la câțiva metri de noi.

Undeva după ora două, probabil 14.40, în timp ce mă plimbam în apă, pe malul mării, am văzut că s-au mărit valurile... care acum acopereau primele rânduri de stânci. Ne-am luat bagajele, ducându-le mai spre deal, exact când un val, mare de tot de data asta a invadat plaja, sau cel puțin jumătatea ei. Noi ne felicitam că reacționasem la timp, dar cuplul celălalt, s-a trezit la propriu inundat. N-au făcut mare caz din asta, și-au mutat lucrurile și cearceaful, pe care întâi l-au stors :) mai sus, către deal.

Cum mai voiam să trecem și pe la tavernă pentru ceva răcoros, ne-am adunat lucrurile și după un duș, ne-am instalat frumos la primul nivel al terasei, aproape de mare. Am luat un fresh de portocale, iar soțul o bere, dar mai aveam timp și de un frappe.

Aici mai erau câteva cupluri, ce stăteau la masă, iar aromele parcă, parcă ne provocau și pe noi :) cupluri ce veniseră probabil direct de la parcare, sau de la băi, pentru că nu le văzuserăm la plajă.

Prețurile mici, ca peste tot pe insulă, deși eram în capătul ei, aproape cel mai nordic punct, țărmul turcesc vizibil aproape. Total consumație 11 euro.

Mi-a plăcut foarte mult mica terasă, Χρυση Ακτη, Golden Beach, o recomand cu drag, de aveți drum prin zonă, am văzut aici, atâta atenție la detalii, flori frumoase, colorate, în ghivece pictate de mână, absolut superbe. Multe mușcate roșii, petunii, crini imperiali albi, cu un parfum desăvârșit, sau iederă ce acoperea zidurile artificiale din rogojini, ce creau spațiu despărțitor între nivelurile terasei. Am fost și la toalete, impecabil, apă și săpun lichid, hârtie și o curățenie de invidiat.

Cu regret parcă, am plecat de acolo, atât de mult ne plăcuse. Am ajuns în sat, în stație, autobuzul era acolo, ne aștepta, plecând la ora 15.50. Am avut timp să mai văd o dată întinderea de plajă din Efthalou , era nisip pe alocuri, dar și cu ceva pietriș, erau și câteva șezlonguri, umbrele. Câțiva copaci, pini și tamarini, ne ofereau și nouă puțină umbră binefăcătoare.

Am petrecut o zi frumoasă, într-un loc special, iar pozele atașate sper să ilustreze poate mai bine decât am făcut-o eu povestind.

Webmaster, tot pentru suflet, o rugăminte

https://youtu. be/v2d01_rBDuM

mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 1881 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI