ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.11.2010
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Otopeni [IF]
ÎNSCRIS: 16.04.10
STATUS: PREMIUM
DATE SEJUR
OCT-2007
DURATA: 15 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
100.00%
Încântat, fără reproș
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Elvetia mea :) - primul contact sau Axenstein, coltul meu de rai

Ilustrație video-muzicală
G.A.Rossini - Wilhelm Tell

TIPĂREȘTE

De ce Elvetia mea?

Am citit un review unde se vorbea in termeni de "tara betoanelor si tunelelor* citat aproximativ si mi s-a parut nedreapta descrierea, desi am inteles de ce s-a exprimat autorul in termenii astia. Apoi am cautat si alte review-uri... unele foarte documentate, multe date istorice, altele continind info foarte utile.

Va rog sa acceptati in cele ce urmeaza parerea cuiva care n-a vazut Elvetia numai prin ochii turistului ci si prin ochii traitorului... deci, Elvetia mea :)

Din cauza lungimii exagerate a textului am hotarit sa impart pe bucati, nu stiu cite vor iesi... prima parte “Primul contact”

Cea mai recenta vizita a fost in 2007 pentru 2 saptamini, prima intilnire acum vreo 10 ani pt. 1 luna si ceva, interes de servici, oarecum. (aveam sa revenim impreuna sau separat, de 3-4 ori pentru cite 2 saptamini, si de mai multe ori doar pt o cina sau pentru citeva zile)

Am avut norocul sa pot pleca cu sotul, si am fost cazati intr-un loc de vis (sper sa reusesc sa incarc ceva poze) Axenstein in cantonul Schwyz, localitatea Morschach. Colt de rai, cel putin coltul meu de rai... Daca imi doresc ceva cu ardoare, cu fiecare celula din corpul meu este sa imi petrec acolo sfirsitul... Ma intorc mereu cu gindul la locul asta de fiecare data cind vreau sa ma gindesc la ceva frumos, si de fiecare data sfirsesc prin a regreta departarea.

Sintem pe malul lacului Lucerna, "lacul celor 4 cantoane" (Uri, Scwyz, Unterwalden, Luzern aka Lucerna) cum mai este denumit, si sintem in partea lui cea mai sudica. As pozitiona intre Brunen in dreapta cum avem muntele in spate si lacul in fata, si Fluelen in dreapta. Pina la Fluelen ar fi Capela Lui Wilhelm Tell, eroul national al Elvetiei.

De fapt noi spunem Elvetia, dar e Confederatia Elvetiana. Ei nu au cetatenie elvetiana ci cetatenia cantonului in care au domiciliul declarat. Ei, e o poveste intreaga aici :)

Cladirea in care am locuit este reconstruita, s-a finalizat in 1999, cu un an inainte de a ajunge noi acolo. Pe locul respectiv s-a aflat Grand Hotel Axenstein care pe linga alte personalitati, fie oameni de afaceri, fie oameni de arta, sau doar turisti dar cu venituri peste medie, a primit vizita Reginei Victoria a Angliei care a declarat ca este cel mai frumos loc pe care l-a intilnit in calatoria sa. O alta marturie de acest gen se gaseste inscriptionata pe o piatra pe drumul ce urca spre Axenstein, cu vedere la Schillerstone, pe care un pictor (din pacate nu-mi amintesc numele) a scris "Le plus beau pays du monde". Stau marturie ca n-a exagerat cu nimic :)

Asadar, cladirea reconstruita a trebuit sa respecte intocmai arhitectura exterioara a celei vechi, turnul fiind cel original. Inauntru, evident totul modern, la standardele zilelor noastre. Pardoseli placate cu ardezie sau marmura, lift, incalzire in pardoseala, timplarie de aluminiu, bucatarii amenajate complet, baile la fel, parchet in dormitoare din lemn de esenta nobila. Imi vine sa si rid cind imi amintesc ca intr-o discutie cu unul dintre proprietari (gazda noastra in toate sederile noastre in Elvetia) am spus ca parchetul e lemn de cires... pfoa... am jignit lemnul de esenta tare adus tocmai din Africa de Sud :) bine, el a precizat si ce esenta, nu mai tin minte.

Apartamentul in care am stat noi (ca toate apartamentele din cladire) avea vedere spre lac, Brunen in dreapta, Pilatus cred ca se numea muntele din fata, situat la etajul al doilea, sau al treilea... ma incurc mereu din cauza configuratiei cladirii care urmeaza panta terenului.

Nu cred ca pot sa descriu in cuvinte cum de-a lungul a citorva ore se schimba peisajul... o sa incerc, totusi...

Dimineata de toamna, ora 6, incepe sa se lumineze, ceata deasa de aveai impresia ca esti deasupra lumii, abia vedeam balustrada terasei. Pun de cafea, luam cestile sa iesim pe terasa (interzis fumatul in interiorul cladirii) deja ceata incepuse sa se mai risipeasca, dar lacul tot nu se vede, in schimb zarim virfurile muntilor. Lumina incepe sa devina rozalie, soarele se ridica incetul cu incetul, ceata incepe sa se risipeasca formind nori mari laptosi deasupra lacului, din loc in loc. Liniste mormintala, nici o adiere de vint, lacul neted ca-n palma. Paleta de culori trece de la negru-gri-gri laptos la rozuri-galben-verde-albastru-ruginiu.

Terminam cafelele, ne imbracam sa plecam, mai aruncam o privire spre lac... nici un nor de ceata, soarele deja straluceste firav inca ascuns de munti, soare cu dinti, totusi :)

Parca incepusem sa descriu apartamenul :) 2 dormitoare, unul cu vedere/iesire spre terasa ce da spre lac, celalalt spre paduricea ce se interpune intre terenul de golf si cladire. O baie, o bucatarie super ingenios asezata, gindita. Un living de dimensiuni decente cu vedere si iesire pe terasa dinspre lac.

Cind am stat prima data acolo inca nu era amenajat cu mobila, aparatura media... aveam un radiocasetofon batrin asezat pe un scaun de la 1900, cred, la care imi amintesc ca ascultam la nesfirsit US3 si spre final facusem rost de la cineva de la birou de o colectie The Dream Theater... (de care m-am indragostit pe loc, pasiune facind pt The Silent Man, 1994 :)

Nu tv, nu radio, nu nimic.

Ei, cind am revenit in 2007 deja totul era pus la punct, apartamentul fiind acum decorat in ideea de aer de Africa. Textilele amintind de continentul cu pricina. Altminteri proprietarul fiind legat afectiv de Africa de Sud, copilarind acolo si actualmente avind un domeniu intins pe niste x ha unde animalele sint lasate libere, un fel de rezervatie.

De aici aproape in fiecare dimineata ne deplasam catre Zug unde era biroul... Alta poveste interesanta :) La venire s-a stabilit ca trebuie sa fim independenti, omul fiind foarte ocupat, asa ca ne-a pus la dispozitie una din cele doua masini, un Renault Espace, cred ca prima generatie :) dupa cum arata. Eu posesoare de carnet, dar soferita de Bucuresti de Dacia 1310, neavind experienta pe drumuri de munte... Espace-ul automat si... MARE pt mine :) Impreuna cu masina am primit si o harta, no GPS pe vremea aia... si ni s-a spus ca va trebui sa ne descurcam singuri, si sa profitam cit putem de mult de timpul liber pe care-l vom avea (lucru pe care l-am si facut)

In fine, la sfirsit am ajuns sa apreciez altfel masinuta respectiva dupa cite drumuri am facut cu ea, fie si numai pt cit se chinuia de fiecare data sa urce din soseaua principala pina sus la Axenstein, panta fiind extrem de abrupta si drumul destul de lung pt biata masina :)

Drumul de la Axenstein la Zug mergea pe linga lac in stinga si munte in dreapta... in unele portiuni aveam impresia ca vine muntele peste mine, sau eu ajung sa ma frec de el... adrenalina :) si il parcurgeam cam in 45 de minute, o ora...

In Zug am mers prima data in viata mea cu masina in lift... da, da... in spatele cladirii era o usa ca de garaj, telecomanda, usa se deschide, intri in lift, apesi butonul, ajungi la etajul cu pricina, intri in parcare, o parcare fooooarte strimta (pt mine cel putin, si cu ditamai Espace-ul, deh). Locuri asignate pt fiecare proprietar/chirias. Sistemul de parcare (iar noutate pt mine) super ingenios. Pe un loc de parcare se parcheaza 2 masini, una deasupra celeilalte. Nu detaliez, cred ca multi cunosc conceptul. Problema este ca leaganul ala, asa-i ziceam eu, era fix pt o masina, culoarele strimte... cam aveam bataie de cap cu parcatul :)

La birou atmosfera super relaxata. Lumea in papuci sau direct in ciorapi :) imbracaminte casual, nu ca la noi sufocati de cravate si asudind in costume... nici vorba! Fetele cu pantaloni “combat”, tricouri, camasi... fiecare cum se simtea bine. Din pacate pt mine vorbitori de germana, doar citeva fete vorbeau engleza sau italiana... Lucrarile pe care le efectuau erau tot in germana... Asta a fost un impediment pt mine. Oricum sefu’ si-a alocat timp sa-mi explice ce si cum fac ei pe acolo si sa ma introduca in citeva activitati ce presupuneau si limba engleza. A fost o experienta foarte utila pt mine si profesional dar mai ales ca dezvoltare personala.

Deseori sefu’ gatea masa de prinz pt firma... in rarele ocazii cind nu se intimpla asta plecam toti la un restaurant italienesc, evident, din apropiere. Sefu’ fiind fan bucataria italiana.

Si-a mai alocat timp, adica prima zi in care am sosit, sa parcurga traseul spre casa (Axenstein) cu noi, oprind in drum in Schwyz la Migros (un fel Carrefour, sa zicem) sa ne facem cumparaturi, si unde aveam sa revenim saptaminal.

Seara inapoi spre Axenstein, cu lacul Zug in dreapta de data asta :) Muream de ciuda ca trebuia sa conduc si nu puteam sa vad tot ce era de vazut.

Toata lumea respecta viteza legala, in general regulile de circulatie Daca pe indicator scrie 50, apai si daca are Ferrari, merge cu 50. Vazut cu ochii mei, parol!

Daca esti pe drum cu 2 benzim cite una pe sens, serpuit pe linga munte, si in fata ta se nimereste un nene cu un tractoras care transporta baloti de iarba (inveliti, desigur, intr-un material alb) apai mergi cu viteza aluia pina iese el de pe drum sau pina cind se iveste un loc unde poti depasi. Ma credeti ca nu am auzit claxoane pe toata durata sederii acolo?? Toata lumea merge calm, in coloana, asta e...

Seara la Axenstein... In viata mea nu am vazut apusuri de soare mai frumoase ca acolo! Exceptie facind niste zile de vara sau sfirsit de toamna pe terasa casutei noastre din Romania, cu niste apusuri asemanatoare, dar... fara lac si fara munti :)

Memorabila a fost seara in care dupa o cina impreuna cu ambii proprietari ai cladirii, am urcat pt un pahar de vin in... turn! Turnul are vedere 360 de grade... si este organizat ca un bar, cu o canapea de piele care faca inconjorul turnului. Aici chiar ca am ramas fara cuvinte... si retraiesc bucuria, linistea, energia indusa de privelistea MINUNATA a soarelui apune... am reusit sa fac niste fotografii nemaipomenite...

Marturie a tot ce descriu aici stau 3 albume de poze din care cred ca numeri pe degete pozele cu personaje... in rest numai peisaje, apusuri de soare, lac, iar lac, munti, iar munti, etc... Si ar fi fost chiar mai multe daca nu m-ar fi tras de mineca sotu’, pe vremea aia preteen, care zicea ca-s la fel ca turistii japonezi...

Un pahar de vin, o tigara buna (pe vremea aia, acum zero tigari) si staaateam seara pe terasa si priveam lacul... , piatra lui Schiller de peste lac luminitele caselor de pe muntele de vis-a-vis, luminitele de jos din Brunen si soarele ducindu-se la culcare in spatele muntilor, US3 in fundal sau Dream Theater...

La culcare si noi curiosi fiind ce vom mai vedea a doua zi...

- cu ingaduinta dvs, VA URMA-

PS: cautind vreo referinta la coltul de rai care sa intareasca ce am scris aici am dat peste asta: click aici cu mare surprindere am vazut si poze cu apartamentul in care am locuit, Nyala se cheama. Cind noi am stat acolo nu se punea problema sa se inchirieze publicului larg, apartamentele erau doar pt familie, prieteni, contacte de afaceri. Cred ca feedback-ul primit plus, evident, aspectul financiar, i-a determinat pe proprietari sa inchirieze pt public. Ce pot sa mai adaug este ca apartamentul Versace face toti banii... bine, nici cu celelalte nu mi-e rusine. Preturile nu mi se par exagerate fata de ce ofera locul. MERITA TOTI BANII :)


[fb]
---
Trimis de dandana in 14.11.10 05:10:12
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ELVEȚIA. A mai fost în/la: Luzern, Zurich, Interlaken, Neuchatel
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 2558 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dandana); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 asta iti taie respiratia de-a dreptul! soarele era pe punctul de a apune de tot, nori grei se lasau asupra noastra, iar in zare oaza de lumina, rece:) breathtaking, cum ziceam:)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 5200 PMA (din 8 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Cristian_h*
[14.11.10 06:41:01]
»

Am vazut pozele de la adresa indicata, si am ramas... fara cuvinte, fantastic peisajul si minunate aceste randuri, insa nu am reusit sa gasesc informatii pret, poti sa ne spui aproximativ cat costa un apartament? Multumesc!

webmaster13
[14.11.10 07:00:49]
»

am atasat aceasta coloana sonora, sper sa placa!

pepsi70ro
[14.11.10 09:47:31]
»

M-am rafatat in aceasta dimineata la cafea cu review-ul tau, nu stiu ce mi-as fi dorit mai mult, sa nu se termine asa repede rw. sau cafeaua, ca sa citesc cat mai mult oricum mi-a placut mult cum ai povestit iar pozele sunt foarte interesante. Astept cu nerabdare continuarea insa pana atunci ma alatur si eu curiozitatii lui Cristi: cat a costat apartamentul?

TEOANCA
[14.11.10 10:51:02]
»

@dandana

Te rog, da un mail si la mine cand mai pleci acolo. Promit sa fiu cuminte si sa nu-ti deranjez coltul de rai.

Doar sa vad... si sa respir si eu acolo.

dandanaAUTOR REVIEW
[14.11.10 10:56:55]
»

nu stiu cum sa zic ca sa nu aruncati cu pietre, cafea fierbinte, etc... noi n-am platit niciodata cazare...

nu stiu la ce poze v-ati uitat voi... sper ca ati accesat link-ul respectiv unde la sectiunea "Apartments" aveti la fiecare din cele 3 apartamente deschise publicului o galerie de poze, credeti-ma, selfexplanatory. Sun poze in josul paginii aveti preturile care-s pe saptamina. La apt. nostru am vazut 1500CHF saptamina si 150 CHF curatenia de sfirsit. Repet, apartamentele trebuie ca au fost oferite publicului dupa 2007, dupa cum am scris in review pina la ultima vizita, cea din octombrie 2007 nu erau, deci nu aveau pret O sa incerc sa mai pun niste poze, sa vad daca ma dumiresc cum se face...

@WM multumesc pt fondul sonor, pregatiti ceva Wagner pt urmatorul review care intentionez sa fie despre excursia pe lacul celor 4 cantoane... si o sa realizati atunci de ce rugamintea asta speciala.

@all ma bucur daca am reusit sa va transmit macar o parte infima din sentimentele, trairile pe care le experimentezi in acel loc, daca raiul ar arata ca cel mai frumos loc de pamint, asta ar fi un colt din el

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
dandanaAUTOR REVIEW
[14.11.10 11:02:45]
»

@TEOANCA

nici sa vrei sa-l deranjezi n-ai sa poti o sa dezvolt si acest aspect cindva

o sa te deranjeze el pe tine ca n-ai sa mai fii om vreo citeva luni de zile... mie mi-a luat cam juma' de an sa reintru in atmosfera dimboviteana... dupa o luna si jumatate de stat acolo

bubumaia
[14.11.10 18:46:51]
»

Nu pot sa-mi refuz lectura unor postari din aceasta categorie.

De ce?

Mai intai, de ce sa nu recunosc, pentru ca, trecand dincolo de fond, am senzatia ca as citi un jurnal de calatorie. Scris de un autor consacrat si talentat.

Apoi, daca tot am facut referire la fond, pentru ca ne descrii o locatie pe care as putea sa o indragesc... putin spus, as putea sa o visez... asa cum tu nu te sfiesti s-o spui, ca fiind locul in care iti doresti sa inchizi ochii.

Pozele reflecta, cum tii sa remarci, o mica parte din magia acelui loc.

Paranteza: am TRAIT o experienta greu de uitat, apropo de ceata. In barca, singur la pescuit, in mijlocul unui lac mare, maaare, inconjurat de o ceata "ca-n vata", care nu numai ca iti ascunde orice reper, pur si simplu iti creeaza impresia ca esti in "zona crepusculara", unde nu mai e nimic, nimic... doar tu si ceata. Te trec fiori, credeti-ma!

Zice-se ca nu e bine sa zici niciodata "niciodata". Altfel spus, greu sa-mi imaginez cum as fi turist in Elvetia... ca despre deplasari de serviciu nu poate fi vorba.

@dandana, inchei facand una-doua remarci ceva mai personale, de data asta: felicitari pentru ca nu omiti prepozitia "pe" acolo unde-si are locul, un "amanunt" poate nesemnificativ, dar care, pe langa acel fragment muzical din Rossini, dezvaluie ceva din personalitatea, "materialul" din care esti "cladita". Pe langa asta, ma-ntrebam de ce atat de putine puncte la un review bun, dupa mine..... aici scrisesem vreo doua considerente pe care, gandindu-ma a doua oara, am hotarat ca-i mai bine sa le cenzurez.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
dandanaAUTOR REVIEW
[14.11.10 19:19:27]
»

@bubumaia

Nu stiu cu ce sa incep, ecoul m-a cam uns la suflet, trebuie sa recunosc.

Nu-mi trebuie puncte, voturi, daca apreciez ceva apreciez reactiile celorlalti la ce incerc eu sa le transmit. Se pare ca-mi iese

Chestia cu ceatza... inteleg mai mult decit perfect ce spui, m-a incercat un pic senzatia respectiva si pe mine, desi eram bine-mersi la balcon, in siguranta... totusi, atmosfera era coplesitoare, pozele n-o redau deloc.

Cit despre "pe" si altele, am o defectiune... nu suport scrisul sau vorbitul incorect al limbii romane de catre vorbitorii nativi de limba romana, punct.

Coloana sonora nu este alegerea mea, ci a WM, dar nu pot sa zic ca nu-mi place cel putin pentru primele trei poze se potriveste manusha

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
bubumaia, dandana, TEOANCA
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Elveția:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.05708122253418 sec
    ecranul dvs: 1 x 1