ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.05.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 4 zile
colegi

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 14 MIN

Cochetând din nou cu „diva” Adriaticii...

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Am vizitat frumoasa cetate a Dubrovnik-ului acum aproape 3 ani, când am petrecut două săptămâni intense și savuroase pe Coasta Dalmată împreună cu ai mei. Pe la începutul acestui an, am avut plăcerea să fiu invitată la o conferință europeană, ale cărei lucrări aveau să se desfășoare în Dubrovnik. M-am bucurat enorm, mult mai mult decât m-am bucurat altădată să merg în locuri în care nu mai fusesem! Am mai spus și o repet: consider că lumea-i uriașă și te invită permanent să-i descoperi măcar un colțișor din imensitatea-i și că-i păcat să te duci de două ori în același loc. Totuși, sunt locuri cu care am rezonat în mod particular și în care, dacă se mai ivește ocazia să ajung, o voi face iar și iar, cu inima deschisă. Vorba aceea: „Dacă-i musai, cu plăcere!” Sunt și locuri în care n-am ținut morțiș să merg și a doua oară, dar n-am avut încotro; asta-i însă o altă discuție... Nu cred că există vreun loc unde am fost și nu m-aș mai duce nici tăiată!:) Dubrovnik face parte, în mod clar, din prima categorie.

Nu, n-o să vă spun din nou povestea „divei”, am făcut-o la vremea respectivă. Dar mă gândesc că se apropie vacanța de vară și poate câteva considerente de ordin practic o să-i ajute pe aceia dintre voi ce vor alege spre desfătare țărmurile Mării Adriatice.

Așadar, abia întoarsă de pe Coasta Amalfitană, a trebuit să mă pregătesc de o nouă aventură. Bine, pregătirea s-a necesitat a fi efectuată încă de dinainte de prima plecare, căci nici măcar n-am mai apucat să ajung acasă, am aterizat vineri după-amiaza de la Napoli, am dormit în Otopeni, iar sâmbătă dimineață la 7 trebuia să decolez din nou. Știți voi ce înseamnă să-ți selectezi echipamentul optim pentru 12 zile, dintre care 8 de excursie și 4 de conferință și toate să-ți încapă într-un bagaj de mână?! Păi după experiența asta, chiar pot să-mi dau doctoratul în materie de făcut bagaje! Nu mai zic că după excursia pe Cărarea Zeilor o pereche de pantaloni a cedat nervos și a trebuit să-i arunc la gunoi...

În fine, eram grup mărișor, vreo 25-30 de persoane, pe unii îi știam dinainte, pe alții mai puțin; printre ei, și prietena mea bună, A. Zborul nostru avea să fie operat de Austrian Airlines, așadar aveam de făcut escală în Viena, iar în Dubrovnik trebuia să ajungem pe la ora 14. Eram foarte entuziasmați, „știința” avea să înceapă efectiv abia a doua zi după prânz, așa că ne așteptau o după-amiază și o dimineață de explorat! Eu îmi făcusem temele, voiam s-o duc pe A. pe zidurile cetății, să urcăm cu funicularul și eventual să facem și un traseu pe munte de 1 km și ceva, până la Fort Imperial, de unde citisem că se vede minunat întreaga zonă; ba, mă tenta și o excursie prin insulițe, măcar în Lopud, dar nu eram sigură că aveam timp suficient pentru asta...

Desigur că proverbul cu socoteala din târg a ținut morțiș să se adeverească și acum. Am aterizat cu bine în Viena, vremea era superbă, am colindat prin magazinele din aeroport cam fără succes (mi-ar fi trebuit o pereche nouă de pantaloni, dar nu m-am putut apropia!), am mâncat ceva și am băut o cafea, apoi la ora stabilită ne-am prezentat la poarta de îmbarcare. Am urcat în avion, am stat vreo trei sferturi de oră, am fost anunțați că se pare că au descoperit o defecțiune la navă și zborul se amână, cel mai probabil pentru ora 17. Toți am fost frustrați, unii mai mult, alții mai puțin; organizatorii grupului ne-au sfătuit să cerem depăgubiri companiei, cică putem obține cam 300 de euro de căciulă, dar sincer, mie nu mi se pare deloc etic și n-am făcut niciun demers în acest sens; oare era mai bine să fi zburat cu nava defectă?! Atâta necaz să avem!

Ok, iar magazine, tot fără succes, apoi mâncat un gulaș și băut o bere... mai o poveste cu colegii... vremea trecu și în sfârșit zborul nostru se afișă! Am aterizat cu bine pe micuțul aeroport din sudul Croației, la doi pași de un orășel de care îmi aminteam cu mare drag - Cavtat. Seara venea cu pași repezi însă, adio hoinăreală pe străzile cetății! Ba chiar schimbare generală de plan: merserăm întâi la cină (tot în cetate; mă gândesc să scriu separat despre restaurante, chiar dacă nu le-am ales eu, poate ajută pe cineva), apoi la hotel. Am fost cazați în peninsula Babin Kuk, la Argosy Hotel, 4 stele, foarte drăguț (și el ar merita un review separat).

Deja eram un grup de 5 fete, ne-am dat întâlnire a doua zi dimineață la 7 la micul dejun, urmând apoi să pornim întru explorare. Fusesem aleasă (neoficial) șef de trib, ca una care știa cât de cât locurile, iar o colegă îmi adresase la un moment dat o întrebare: „Crezi că merită să luăm Dubrovnik Card?” Habar n-aveam, îmi scăpase aspectul, dar nu puteam să mă fac de râs, așa că, după ce m-am instalat și mi-am spălat o pereche de pantaloni și vreo două de lenjerie, m-am pus serios pe documentat, chiar dacă era aproape miezul nopții!

Și nu mi-a trebuit mult să constat că da, era avantajos să luăm Dubrovnik Card pentru o zi! Acesta cuprinde transport în comun gratuit și intrarea la 9 obiective turistice, printre care Zidurile cetății, Muzeul Farmaciei, Muzeul Maritim. Păi cardul ne costa 190 kuna, pe când doar zidurile cetății erau 150 kuna (1 euro = 7,4 kuna)! Evident, se punea problema că probabil nu vom avea timpul fizic necesar pentru vizitarea tuturor obiectivelor, dar tot renta, chiar și numai pentru ziduri, Muzeul Farmaciei (pe care data trecută îl ratasem!) și un drum cu autobuzul dus-întors (12 kuna pe sens) ! De unde aveam să procurăm cardul ăsta? Pe site zicea că sunt 52 de locuri răspândite prin toată zona, inclusiv hotelul nostru, ceea ce m-a bucurat grozav. Misiunea fiind îndeplinită, am putut să mă culc zâmbind și să dorm somn profund până dimineața!

După micul dejun, am întrebat la recepția hotelului și ne-au zis că ei nu mai au carduri, ne-au trimis la Hotel Dubrovnik President, de 5 stele, vecin cu noi. Ne-am înființat acolo, la biroul turistic am nimerit o domnișoară drăguță în primă fază, din ce în ce mai agitată însă pe măsură ce ne vedea pe noi pierzându-ne răbdarea! Nu exagerez, peste 30 de minute a durat până ne-a vândut 5 carduri, a trebuit să ne înregistreze pe fiecare cu datele personale, cu hotelul de reședință și numărul camerei, să ne tipărească facturile... Și astea toate de 5 ori, cu viteza melcului (în mare nu era vina ei, pur și simplu sistemul era extrem de leneș!).

Am primit deci câte un cartonaș îndoit, pe care era o poză cu cetatea și cifra 1 (a, am uitat să vă spun că există și carduri de 3 sau 7 zile, cu beneficii extinse la întreaga zonă, incluzând Cavtat sau Parcul Național Mljet). Ar fi trebuit ca domnișoara să ne dea și câte o hartă, așa scria pe site, dar cred că a uitat și am uitat și eu; oricum, luaserăm hărți bune din aeroport. Am primit încă un cartonaș care avea o săgeată galbenă la un capăt - abonamentul de autobuz; trebuie vizat la fiecare urcare.

Știam deja de la ghidul ce ne condusese la masă și la hotel cu o seară înainte că autobuzul 6 are capăt de linie chiar în fața Hotelului President și cu el trebuia să ajungem în centru. Am identificat ușor stația, iar în 15-20 de minute coboram deja în apropierea Porții Pile, principala intrare în orașul vechi.

Diferența față de data trecută era în primul rând anotimpul - atunci fusesem în plină vară caniculară, acum era mijloc de aprilie; cerul era acoperit cu o pătură de nori și de peste tot răzbăteau în aer miresme fine, dintre care cele ale florilor de portocali pur și simplu te îmbătau! Chiar în stânga porții era un copac încărcat deopotrivă cu fructe și cu flori, colegele erau entuziasmate, eu aidoma! E adevărat, chiar de o sută de ori dacă ar fi să vizitezi un loc, cu siguranță mereu e ceva nou care să te surprindă! Asta dacă ții ochii deschiși, urechile ciulite, simțurile toate în alertă...

Vizitarea zidurilor cetății se face pe un traseu care, complet parcurs, începe și se termină în același punct, suspendat la vreo 20 și ceva de metri deasupra orașului vechi. Am pornit ca și data trecută din interiorul cetății, în stânga porții Pile. La casa de bilete am prezentat Cardul Dubrovnik și ni s-a eliberat câte un bilet cu preț 0. Am pornit ascensiunea pe ziduri, evident că la început sunt niște (destul de multe) scări de urcat, dar pe urmă traseul devine destul de puțin denivelat. Practic mergi pe o alee mărginită de parapeți, mai urci un pic, mai cobori, asta pe distanța a vreo 2 km. Despre timpul necesar nu pot să vă zic prea multe, depinde câte pauze faceți (nouă ne-a luat cam o oră jumate). Vederile sunt splendide, ba spre mare, ba spre interiorul cetății, chiar și spre dealul din vecinătate (Srd, pe numele lui), pe care urcă funicularul. Din loc în loc sunt cafenele sau chioșcuri de unde poți să-ți iei ceva de băut, ceva nou față de data trecută; deși înnorat, temperatura aerului era destul de ridicată (mai târziu aplicația de pe telefon avea să-mi arate 31 grade Celsius!), iar aerul de-a dreptul înăbușitor, așa că a trebuit să avem grijă să ne hidratăm corespunzător.

Ne-am delectat așadar cu imaginea celebrei Stradun, artera principală a cetății, lungă de doar 300 m, ce unește cele două porți, Pile și Ploce - cândva un șanț plin cu apă, asanat pentru a uni insulița pe care se afla orașul cu restul teritoriului; am admirat Mânăstirea Franciscană (a cărei farmacie, una dintre cele mai vechi din Europa, aveam s-o vizităm în curând), Fortul Lovrijenac pe promontoriul vecin (Doamne, câte amintiri! am privit cu nostalgie micuțul golf cu bărcile lui, precum și pontonul unde ne-am savurat cafeaua de dimineață acum 3 ani!). Pe urmă micile bastioane cu rol de supraveghere și de apărare cândva - Bokar, Sveti Petar, Sveta Margarita, Sveti Stjepan.

Cam diametral opus față de locul de pornire am întâlnit Muzeul Maritim (deschis 9-18, luni închis), adăpostit în partea superioară a Fortului St. John, o clădire din piatră, cu ferestre acoperite de obloane verzi de lemn, cum sunt majoritatea clădirilor tradiționale dalmate; am zis să dăm o tură scurtă, mai ales că intra în gratuitățile noastre (altfel, ar fi costat 40 kuna). De data asta nu ni s-a mai eliberat bilet gratuit, ci ni s-a bifat căsuța corespunzătoare în interiorul cardului.

Muzeul se desfășoară la etaj, în mai multe încăperi ce comunică larg între ele. Nu e voie să fotografiezi, dar eu tot am furat o poză așa, de evidențiat atmosfera. În rest, nu pot să zic că exponatele fac parte din pasiunile mele: machete de corăbii, hărți, instrumente marine. În mod clar nu aș fi dat 40 de kuna să-l vizitez dacă n-ar fi fost inclus în Dubrovnik Card! La parter, lângă casa de bilete, era și un mic magazin cu cărți, dar și cu niște eșarfe frumoase din mătase naturală; după ce am văzut prețurile, nu mi-au mai plăcut.

Imediat după Muzeul Maritim se află al doilea punct de pătrundere pe ziduri, țineam minte de acum 3 ani și le atenționasem pe fete să-și păstreze biletele, care ni s-au mai controlat o dată. Ne-am delectat multă vreme cu imaginea portului și a insulei Lokrum, practic se merge paralel cu ele, apoi se cotește stânga, pe latura nordică a cetății și se urcă binișor până la baza Turnului Minceta. Vă recomand să urcați neapărat în turn, fetele mele cât pe ce să renunțe, intraseră în criză de timp, dar le-am lămurit că degeaba au mers până aici dacă nu se cocoață; imaginile cu acoperișurile portocalii (și nu numai) fac toți banii!

Am coborât de pe ziduri, ne-am aprovizionat cu apă proaspătă de la Fântâna cea Mare a lui Onofrio și ne-am îndreptat spre Mânăstirea Franciscană. În biserică era slujbă, n-am stat prea mult, ne atrăgea vechea farmacie. Intrarea se face printr-un fel de gang, chiar în dreapta bisericii, e deschisă tot 9-18 și fără card costă 30 kuna. Am trecut de porțile metalice, care ne-au introdus în claustru, curtea interioară a mânăstirii, delimitată de o salbă de coloane subțiri de piatră, decorate frumos în partea lor superioară și unite prin arce. Pătratul încadrat de acesta abundă de vegetație, o grădină splendidă pe care o admiraserăm de sus, de pe ziduri.

Ne-am plimbat pe coridorul ce o înconjoară, placat cu piatră, pe care sunt expuse imagini vechi cu temă religioasă. Undeva, în dreapta, se face o ușă prin care se pătrunde în farmacie - o încăpere largă, decorată specific (și aici e interzis pozatul, dar am reușit să înșel vigilența paznicului - pentru voi, prieteni!). Am citit despre farmacia asta că funcționează neîntrerupt de la 1317, dar n-am încercat să cumpăr nimic de acolo, să verific. Acum îmi pare rău... Vedeți, mereu rămân restanțe pentru alte dăți! :) Pe altă latură a claustrului am vizionat o mică expoziție de fotografie alb-negru; era prezentată munca de binefacere pe care un călugăr croat o desfășurase de-a lungul vieții în mijlocul comunităților sărace din Congo. Ce am citit în prezentare (și o să atașez poza, dacă aveți răbdare să citiți și voi) m-a cutremurat de-a dreptul!

Era momentul pentru o pauză de cafea, toată lumea a fost de acord cu asta și am propus zona portului, unde știam câteva terase. Am ocupat o masă după ce am întrebat dacă e ok doar pentru câte o cafea și am primit confirmarea că da, desigur (foarte amabili croații, în general, aveam să constat și în interacțiunile ulterioare, parcă data trecută nu m-au impresionat așa de tare). Am comandat fiecare ce tip de cafea a dorit, iar eu am cerut și un desert care mi-a plăcut enorm cum suna - a fost delicios, toată lumea a gustat și a confirmat; un fel de pandișpan aromatizat cu ghimbir și portocală, ușor însiropat plus înghețată de vanilie plus bucățele de fructe! :P

În timp ce ne savuram cafelele, am observat vis-a-vis de terasa noastră un stand unde se vindeau diverse excursii, printre care și cea în Insulele Elafiti. Am mers să ne interesăm și un tânăr amabil ne-a prezentat-o cu lux de amănunte. Tare mă mai tenta, mai ales că și prețul era bun, dar nu m-am putut hotărî pe loc, trebuia să evaluăm din nou programul conferinței...

Ne-am întors în cetate pe sub micuțul arc al Turnului cu Ceas, am admirat fațada Palatului Spoza, cu frumoasele ferestre venețiene, am dat o raită și prin curtea lui interioară, care se vizitează gratis, ca și expoziția de fotografii dedicată războiului cu sârbii. Am salutat Columna lui Roland și am intrat pe urmă și în frumoasa Biserică Sveti Vlaho, pe urmă am cotit-o stânga către Palatul Rectorului (nevizitabil deocamdată, aflat în proces de reabilitare). Ultimul must era Catedrala; am reușit să identific de data asta pictura lui Tizian, chiar în stânga altarului, într-o nișă, dar pentru celebrul Tezaur tot n-a mai fost timp...

Prânzul se cam apropia, eram dispuse însă să renunțăm la masa de la hotel pusă la dispoziție de organizatori (om găsi noi vreun măr-ceva la pauză!) doar ca să mai colindăm un pic. Aveam de ales între Fotăreața Lovijenac, de pe stânca din vecinătatea cetății (biletul de la Ziduri include și vizitarea acesteia) sau Muzeul Etnografic. S-a votat cea de-a doua variantă și am căutat pe GoogleMaps acest muzeu. Am fost direcționate undeva în afara cetății, dar nu prea departe, la o distanță acceptabilă.

Am ieșit tot prin Poarta Pile, apoi am cotit-o dreapta și am mers pe lângă zidurile cetății până ce s-au terminat. Identificarăm și punctul de plecare pentru funicular, chiar pe stânga străzii (150 kuna dus-întors, 85 kuna un singur drum, cu reduceri pentru copii; orar 9-20 în aprilie), dar desigur că pentru un succes maxim al demersului, era nevoie de soare și de cer senin; poate în zilele următoare vom avea mai mult noroc... Am mai înaintat puțin, paralel cu linia țărmului. Acolo unde trebuia să fie Muzeul Etnografic era de fapt o galerie de artă modernă, și ea inclusă în cardul nostru, dar părea închisă și oricum nimeni n-avea chef de așa ceva. M-am lămurit abia acasă că micuțul Muzeu Etnografic s-ar afla tot între zidurile cetății, pe GoogleMaps e marcat greșit, atenție!

Ne-am consolat cu plaja Banje, cred că principala plajă a orașului, către care am coborât și pe care am străbătut-o întorcându-ne în direcția cetății. Mai mult pietricele decât nisip, dar destul de lată, iar culorile mării ne-au lăsat pur și simplu cu gurile căscate, chiar dacă soarele încă era zgârcit în a-și dărui strălucirea! Într-o parte a plajei se află un restaurant, iar în fața lui erau deja pregătite câteva rânduri de șezlonguri.

Am urcat din nou și ne-am îndreptat spre stația autobuzului 6, căci am mai fi zăbovit cu mare drag, dar nu mai era chip... Am revenit în cetate, după-amiază târziu, după ce s-a terminat știința, doar eu și A., sacrificându-ne odihna de dinaintea cinei; în primul rând, că găsiserăm o variantă rezonabilă pentru excursia în insule și voiam să facem vorbele cu băiatul din port; în al doilea rând, aveam să mai colindăm un pic pe străduțele înguste, printre casele austere de piatră împodobite cu plante (anunțasem deja că vom ajunge direct la restaurant pentru cină).

Exact ce ne-am propus am executat, am urcat și pe partea dinspre deal a cetății, pe aleile formate din șiruri nesfârșite de trepte (pe care data trecută nu ajunsesem deloc); am observat că multe din clădirile ce le mărgineau adăpostesc apartamente de închiriat, unele cotate la 4 stele. Ba am avut timp să dăm o raită și prin locurile unde stătusem cu ai mei acum 3 ani, prin golfulețul cu ponton și cu vedere la Fortul Lovrijenac, pe lângă Restaurantul Nautika, la care mâncaserăm de prânz, am revăzut și intrarea apartamentului unde am înnoptat, precum și parcometrul nesătul, pe care am avut stresul să-l alimentăm cu monede tot la câteva ore interval! :) Am ieșit cumva în strada principală și de-acolo ne-am îndreptat spre restaurant, să facem joncțiunea cu restul grupului...

... La Fortul Lovrijenac n-am mai ajuns, dar au fost colegele noastre a doua zi, dis de dimineață, chiar la deschidere (ele au crezut că trebuie să se încadreze în cele 24 de ore de valabilitate a cardului, dar pe biletul de Ziduri scrie clar că-i valabil până la 31.12.2018!!); cică fortul nu-i cine știe ce, dar vederile de acolo merită vizita. Nici cu funicularul n-am mai fost; cu mici excepții, soarele s-a cam încăpățânat să rămână ascuns în spatele norilor, ba s-a lăsat și o pâclă fină. Asta e, cu cine să te cerți?! Am zis eu că trebuie să mai rămână lucruri de făcut și pentru data viitoare :)...

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de crismis in 21.05.18 17:55:29
Validat / Publicat: 21.05.18 20:29:15
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CROAȚIA.

VIZUALIZĂRI: 4935 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

23 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 La plimbare pe zidurile cetății; Fortul Lovrijenac și golfulețul „nostru”
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 47900 PMA (din 51 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

23 ecouri scrise, până acum

crismisAUTOR REVIEW
[21.05.18 18:58:53]
»

Rog web a atașa următorul filmuleț: https://www.youtube.com/watch?v=eKrEXppKqcc

webmasterX
[21.05.18 20:36:11]
»

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

crismisAUTOR REVIEW
[21.05.18 20:44:56]
»

@webmasterX: Mulțumesc frumos!

Dana2008
[21.05.18 21:02:31]
»

@crismis: Felicitari pentru articol!

Ce frumos, sa treci dint-un rai in altul!

OARE CATE COLTURI DE RAI EXISTA PE ACEST PAMANT?

Am citit in luna februarie tot ce am gasit despre Muntenegu si Croatia. Am ales si cateva pensiuni situate in locuri diferite de-a lungul Marii Adriatice. Ne-am facut un itinerar care se intindea pe parcursul a 12 zile. Dupa atat efort, brusc, ne-am pus intrebarea daca asta este ceea ce ne dorim. Concluzia a fost ca in Grecia pe langa peisaje spectaculoase, avem apa calda si plaja cu nisip. Am ales Lefkada pentru aceasta vara.

Nu am renuntat la prima varianta, doar o amanam o perioada, sa mai creasca si copilul.

Calatorii placute, in cat mai multe colturi de rai!

crismisAUTOR REVIEW
[21.05.18 21:24:59]
»

@Dana2008: Mulțumesc pentru cuvintele frumoase!

Să știi că în Croația am găsit și ape calde și curate, și plaje care se pretează copiilor, cu intrare lină în mare. Singura problema ar fi pietricelele, dar cu pantofi speciali se rezolvă și asta. Nouă ne-a plăcut mult de tot Croația și ne-am propus să ne mai ducem - de data asta aș insista pe insule...

Dar, până la urmă, trebuie să faceți așa cum simțiți că-i mai bine pentru voi. Vacanță frumoasă să aveți și să ne povestești și nouă!

elviramvio
[21.05.18 23:05:03]
»

@crismis:

Chiar azi vorbeam cu o prietenă că am în plan un Dubrovnik dar mai pe toamnă târzie, mai pe răcoare și uite, vii tu cu minighidul ăsta să-mi simplifici munca! Chestia cu cardul am notat-o, merită. În vara trecută ne propusesem să ajungem dar n-a mai fost timp.

Croația îmi place, nu atât de mult precum Grecia dar m-aș întoarce acolo, eu ador să revin și a doua oară în locurile pe unde m-am plimbat.

crismisAUTOR REVIEW
[21.05.18 23:20:14]
»

@elviramvio: Dubrovnik are ceva special, chiar mă întrebam cu ce m-o fi fermecat așa de tare?!! (De parcă ai putea să-ți explici iubirea...)

Are un aer cosmopolit și totuși atât de tradițional! Și e mic-micuț, bați cetatea aia una-două, dar când revii tot mai descoperi colțișoare inedite, care ți-au scăpat la prima vedere... Și probabil că există un număr inepuizabil de asemenea cotloane...

Să mergi la Dubrovnik, știu sigur că vei iubi acest loc! Dar, dacă mergeți cu mașina, ar fi bine să evitați cazarea în buza cetății, că dați pe parcare mai mult decât pe dormit!

Pușcașu Marin
[22.05.18 06:21:35]
»

@elviramvio: Nu stiu preturile la cazare in Dubrovnik, dar stiu ca daca mai mergi 40 de kilometri spre sud intri in Muntenegru si te cazezi decent in Igalo. Apoi, poti reveni intr-una din zile sa vizitezi Dubrovnik si cred ca iesi mai castigata.

Costurile cu parcarea in Dubrovnik m-au omorat si pe mine . Si-am platit doar pentru cateva ore.

krisstinna
[22.05.18 07:39:40]
»

@crismis: Te-am citit de azi-noapte și-am lăsat ecoul pentru azi

Foarte util articolul tău, sper să ajung și eu curând la divă, mi se pare totul minunat, am văzut și pozele dar și filmulețul, sunt încântată. Știu că-s prețuri mari dar totuși merită o vizită, mai cu seamă pentru fanul domnul C, fan Urzeala Tronurilor

Mulțumesc frumos!

crismisAUTOR REVIEW
[22.05.18 08:48:28]
»

@ghisor: Eu m-aș caza în Cavtat. Data trecută, în drum spre Muntenegru, ne-am oprit vreo 2 ore și mi-a plăcut mult acest orășel, cu golfurile lui turcoaz, cu vegetația și liniștea lui.

Acum 3 ani, am zis că dacă-i bal, bal să fie. Am găsit un apartament ok (dar mult sub cele în care mai stătusem pe Coasta Dalmata) la 135 euro pt 4 persoane, făceam 4-5' până la Poarta Pile. Chestia cu parcarea ne-a terminat însă! Parcarea era sus, pe un deal, la vreo 10' distanță, iar parcometrul în vale și funcționa doar cu monede!!! Din 2 în 2 ore mai făceam rost de monede și ne duceam să-l hrănim! Peste noapte evident că nu s-a mai dus nici tataia și dimineață ne-am găsit pleașca-n parbriz. Tati a zis ceva în barbă, am încărcat mașina și-am tulit-o. Nu ne-a oprit nimeni pe drum sau la graniță, cred că dau amenzi la ho-ha, dacă se prinde - bine, dacă nu - nu...

@krisstinna: Acum mi-am amintit că m-ai mai întrebat într-un ecou dacă în Croația sau în Italia sunt prețurile mai mari. Scuze, am zis că-ti răspund mai târziu și am uitat. Mie mi s-au părut cam tot pe acolo. Referitor la bugetul de vacanță, imaginează-ți că mergi în Grecia/Cipru și mai adaugă 30%, să zic. Ca peste tot, poți mânca mai ieftin sau mai scump. Ei, dar vă descurcati voi, n-am grijă!

Că de plăcut, nu mă îndoiesc că o să vă placă! Vacanță frumoasă!

elviramvio
[22.05.18 08:55:07]
»

@ghisor:

Multam, stiu preturile. Anul trecut când am hoinărit putin prin Croatia, aveam si o rezervare la Dubrovnic dar nu s-a mai realizat căci ne-am dat seama de inutilitate, pur și simplu (vroiam să lăsăm masina în Split și să mergem cu bărcuța iar întoarcerea cu autocarul). Am o idee fixă, bună sau rea, nu știu dar decât să bifez multe obiective din care să iasă și un mic amalgam, mai bine mai răruțe dar cu temeinicie ????

Am in plan un zbor, că-i aproape, cu o escală mică la Zagreb (am restanțe și acolo). Să văd dacă râde cumva Dumnezeu de mine, eu îl provoc ????

maryka
[22.05.18 09:09:46]
»

Minunat și acest articol despre „divă”! O trec la capitolul musai de văzut! clar e pe placul meu, de cutreierat „cotloane” iar și iar... Da, cred că se poate veni și a doua oară, pentru că vorba ta, mereu mai găsești câte ceva... Frumos tare, mi-a plăcut! Unde mai pui că e o călătorie după alta, una mai frumoasă ca alta... Doar oboseala poate își spune cuvântul, dar în rest, e super! Iar pozele, frumoase... mi-a plăcut și diva din p42

crismisAUTOR REVIEW
[22.05.18 09:22:00]
»

@maryka: Mulțumesc frumos!

E un loc încărcat de romantism, deci n-ar avea cum să nu-ți placă!

Vacanțe frumoase!

elviramvio
[22.05.18 09:32:36]
»

@crismis:

Stiu că-i belea cu parcarea la croati asa că exclus masina proprie la Dubrovnik, nu de alta dar să fim și noi turisti adevărati ???? Anul trecut făcusem o pasiune din strâns monezi kuna, a luat și un ghiont zdravan Cătă când a vrut să ajute o vânzătoare cu ceva mărunțiș ???? Când am trecut în Italia, lumea schimba kunele pe euro, la vamă, eu le-am pus bine, în așteptare!!!

webmaster
[22.05.18 09:45:17]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

crismisAUTOR REVIEW
[22.05.18 09:54:19]
»

@elviramvio:

@webmaster: Mulțam frumos!

krisstinna
[22.05.18 10:06:27]
»

@crismis: Până acum, Creta a bătut recordul la prețuri , cu toate că e Grecia.

Cipru e mai scump decât sora lui, Grecia. Malta e sub toate acestea. Croatia e scumpă, mna, influientele italienilor își spun cuvântul.

Am studiat toate restaurantele și meniurile din orăselul care ne va găzdui, prețurile la obiective și parcările, prețul la combustibil și la autostrăzi, vom vedea ce și cum, sunt pregătită ca și pentru iubitul meu Cipru, prețurile fiind asemănătoare, mai puțin parcarea și taxele de drum

Te pup dulce, îți mulțumesc frumos!

Zoazore
[22.05.18 11:14:48]
»

@crismis: Bine, bre, Tanti doctorita, te trimite omu' la conferinte si tu bati coclaurii? Si mai corupi si alte fetite! Ba mai mult: si pe mine de reusii sa citesc tot!

Asa ca m-am plimbat si eu cu voi, pe cardurile voastre!

Si mai vreau, dar sa ma hodin o tzara! Macar virtual, da real...

crismisAUTOR REVIEW
[22.05.18 11:25:10]
»

@Zoazore: Ăștia ne luară zborul cu o zi mai devreme, să nu ne stresăm, să n-ajungem la știință cu sufletul la gură! Păi noi avurăm stare?!! Nee... Fiecare clipă am fructificat-o, precum zisei mai sus! (Da' se răzbunară în ultima zi, nici masa de prânz n-am mai prins-o!) Pentru insule... recunosc, am chiulit un pic, dar a meritat...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Zoazore
[22.05.18 11:50:10]
»

@crismis: Privind pozele... si eu zic toat asa: A MERITAT! Vorba ta: de rontait gaseati voi ceva pe-acolo, dar peisajele-alea de vis, doar in poze le-ati mai fi putut vedea!

Deh, tinere si nelinistite! Bravo voua ca puteti!

mishu
[26.05.18 01:12:06]
»

@crismis: Cu fiecare articol pe care il citesc mi zic ca e ultimul si ca plec la culcare, dar dau peste cate unul si mai interesant si incep sa citesc.

Minunat totul, felicitari, votat cu mare drag.

crismisAUTOR REVIEW
[26.05.18 07:52:01]
»

@mishu: Mulțumesc, mă bucur că ți-a plăcut! Realitatea întrece descrierea mea, totuși!

roth
[28.05.18 13:15:27]
»

@crismis: O vacanta traita la maxim, ceva inedit si totodata specific tie. felicitari si vacante minunate.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, elviramvio, maryka, mishu, Pușcașu Marin, roth, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Dubrovnik:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.10376501083374 sec
    ecranul dvs: 1 x 1