Despre Cernăuți, cu dragoste – 2019

TIPĂREȘTE

Da, știu, nu ați fost în Cernăuți, e departe, e în Ucraina, o fi ceva război pe acolo, vama e dubioasă, localnicii sunt suspicioși, drumurile proaste și tot așa. Ziceți ce vreți :) dar eu am petrecut probabil cel mai frumos city-break din ultimii ani și, nu, vama nu se trece greu spre această veche capitală a Arboroasei, pe străzi este o normalitate tinerească, dat fiind că Cernăuțiul este un consacrat centru universitar, comparabil cu Iașiul, oamenii sunt prietenoși și se străduie să converseze în română sau în engleză, drumurile s-au mai împrospătat iar atracțiile de aici, de la 30 de kilometri de România merită toată atenția călătorilor pasionați și neobosiți. Vă propun doisprezece locuri și motive de vizitat în pitoreasca Mică Vienă bucovineană, așa cum era alintată urbea la sfârșitul sec. XIX, istorice sau doar citadine, cu povestioare pe care doar ghizii locali ni le pot destăinui.

Universitatea. Construită inițial ca palat de reședință al mitropolitului și sediu al Mitropoliei Bisericii Ortodoxe a Bucovinei, un dar al împăratului Franz Joseph către românii pământeni, transformată apoi în universitate pentru toate națiunile, ea a purtat și numele lui Carol I în perioada interbelică. Vă recomand să o vizitați cu ghidaj, sunt ghizi de limba română, pentru a cunoaște detalii și momente ce au însoțit Unirea Bucovinei cu România, clădiri și istorii, precum Biserica ortodoxă din interior - singura în care sovieticii au mai lãsat grafie latină, sau celebra oglindă venețiană, sala Rectoratului cu istoria sa unionistă precum și cupola dinspre răsărit, ce are un brâu de stele ale lui David, atipic pentru o construcție cu destinație ortodoxă, chiar și cu arhitectură vestică. Pe ultima v-o voi povesti eu acum; la sfârșitul deceniului opt din sec. XIX, când construcția era spre final, nu s-au mai găsit bani pentru terminarea ei. Bancherii evrei din localitate au acceptat să împrumute statul și comunitatea, cu propunerea ca stele ale lui David să se regăsească în arhitectura locașului, lucru acceptat și vizibil și astăzi pe brâul cupolei estice, din dreapta universității. Astăzi clădirea găzduiește o sumă de facultăți, inclusiv o Catedrã de Limba și Literatura Română.

Mihai Eminescu. Statuia poetului nepereche tronează într-o mică piațetă pe drumul dinspre Primărie sau Piața Teatrului spre Universitate. Este a patra oară când vizitez orașul și, cu excepția primei dăți, când m-a marcat tancul din fața gării, la ultimele trei veniri am fost impresionat de coroanele sau florile cu tricolor ce străjuiesc monumentul. Populația românească din Bucovina de nord este astăzi estimată la 20 de procente dar vă asigur că mai mulți înțeleg limba.

Ciprian Porumbescu. Absolvent al Universității din Cernăuți și apoi al celei din Viena, marele compozitor are o placă comemorativă chiar în Piața Primăriei, pentru a marca locul în care își susținea concertele. Puțini știu însă că el a fost și președinte al Societății Arboroasa (vechiul nume al zonei păduroase a Moldovei și din care se trage traducerea austriacă de Bukovina), asociație care milita clandestin pentru unirea cu România și care, alături de capodopera Crai Nou, i-au adus prigonirea de către autoritățile imperiale.

Pietonalul Kobylyanskaia. Strada cea mai renumită din Cernăuți, locul unde veți găsi cele mai titrate terase și restaurante, magazine și pub-uri, comerț, artă, distracție și promenadă la un loc. Vă recomandăm întâi Panska și Kwinto, cu specific local, bucătărie bucovineană și Restaurantul București, totodată și Centru Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, pentru bucătăria românească bucovineană. Păstrăv în foietaj? Sărmăluțe conice? Borș roșu? Doar aici :) !

Poșta Centrală. Dacă doriți să vizitați o capodoperă arhitecurală de sec. XIX, netrecută pe vre-o hartă turistică locală vă recomand cu căldură această locație. Stil baroc austriac. Știați că punctul numit Kilometrul Zero din fiecare localitate nu este centrul localității și nici primăria ci sediul poștei :)? Tot aici puteți admira câteva colecții de timbre, un popas obligatoriu pentru filateliști.

Teatrul. Purtând denumirea unei actrițe ucrainence născute la Gura Humorului, ați ghicit – Olga Kobylyanski, teatrul nu este foarte mare însă impune prin arhitectură, interiorul rafinat și busturile exterioare ale unor oameni de cultură și arte din imperiu sau din lumea germanică, precum Goethe, Mozart, Wagner. Pentru a-i mări perspectiva și ținuta impozantă, arhitecții au săpat și coborât tot parcul din față astfel încât clădirea să pară mai mare și chiar au reușit. Piața Teatrului este flancată de Universitatea de Medicină, sediul Comunității Evreiești – o capodoperă de arhitectură iarăși, Muzeul Bucovinei și un bloc înterbelic, în stil american, Art Deco, inaugurat de către regele Carol al II-lea în anii treizeci.

Primăria orașului. Tot un frumos exemplu de arhitectură, ea este atractivă și căutată mai ales la prânz de grupuri de turiști, deoarece în fiecare zi - și asta cică din sec. XIX, un trompetist anunță implacabil ora 12, fie vară sau iarnă, pace sau război. Actualul titular de trompetă este un domn care face acest ritual de mai bine de 40 de ani, repetând o melodie tristă în cele patru puncte cardinale ale turnului primăriei. Personal eu nu am fost mișcat nici de melodie nici de tradiția locală dar, de unde să știu dinainte :)?

Catedrala Catolică – Biserica Preasfintei Inimi. Clădire în stil gotic, din cărămidă tencuită, probabil unul dintre cele mai importante locașuri de cult din perioada imperiului, situată într-o poziție centrală, aproape de primărie, ea astăzi este în ruine și fără semne că își va mai reveni vreodată ca urmare a prigoanei bolșevice, a cvasi-dispariției comunității catolice, probabil înfloritoare dacă ne uităm la mărimea edificiului.

Cazare. Am folosit cel mai răspândit site de rezervări și vă recomand călduros să căutați ceva cât mai în centru, bugetele sunt decente Noi am stat la Panskyy Dvir, foarte aproape de pietonal și nu ne-a părut rău. Voi scrie un articol în acest sens.

Românii din Cernăuți. Comunitatea românească este întâi rurală, în oraș sunt mai puțini români – poate 7-11% - însă dacă vizitați zona de sud-vest sau sud-est, cu magazinele Valmart :)), cu siguranță veți auzi dulcele și frumosul grai bucovinean. Apoi îi regăsiți în faimoasele comune Boian (o comună din care au plecat mulți români încă de pe vremea imperiului în Canada și au înființat și acolo un oraș Boian), Mahala, Lehănceni, Slobozia, s. a., comunități de oameni gospodari, meseriași de porți, fântâni și fier forjat, expuse în drum ca la un târg kilometric.

Despre călătoria noastră spre Cetatea Hotin – cetate ridicată în piatră de Alexandru cel Bun și întărită de Ștefan cel Mare și de urmașii săi, despre vizita inopinată la Cetatea Camenița – vechea vamă și apărătoare a regatului polon vă voi povesti într-un episod viitor.

Până atunci, vacanțe frumoase vă urez și nu ocoliți Cernăuțiul!

---

VIZUALIZĂRI: 1784 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI