Doua zile prin Bucovina.

TIPĂREȘTE

Anul trecut, cand mi-am stabilit o minivacanta in Croatia-Slovenia, in prelungirea acesteia am planificat si un tur prin nordul Moldovei. Ramasesem restant cu vizitarea unor manastiri si o parte din Bucovina. Si apoi impuscam doi iepuri dintr-un foc. Altfel trebuia sa merg la domiciliu si sa ma intorc in Bucovina cu alta ocazie. Asadar am plecat dimineata foarte devreme din Debrecen, (unde am stat o noapte in tranzit) iar la orele 10/00 eram in pasul Tihuta. Am facut un popas, am admirat imprejurimile, nu am nimerit un loc unde sa servim ceva (restaurantul cel mai uzitat in pas, arsese cu ceva timp inainte), asa ca am plecat mai departe. Undeva pana la intrarea in Vatra Dornei am intalnit un restaurant langa Pensiunea Bucovineana, unde am servit o masa foarte gustoasa si la un pret rezonabil. (desi a fost cam aglomerat si a trebuit sa asteptam putin).

Am continuat drumul si dupa cca 30 Km, aveam sa intram intr-o zona cu privelisti incantatoare, Iacobeni-Pojorata si apoi Campulung Moldovenesc-Vama. Sosea cu multe curbe in prima parte, flancata pe ambele parti de vai cu izvoare si brazi falnici. Am trecut prin Gura Humorului si ne-am indreptat spre locul de cazare de la Manasirea Gura Humorului, loc rezervat inca din toamna si confirmat prin telefon de vreo cateva ori. Am ajuns in zona manastirii, am dat telefon si... surpriza. La telefon ne-a raspuns nepoata proprietaresei cu care vorbisem (plecata intre timp in Izrael la plimbare) Dand amanuntele cazarii, nepoata nu stia de nici o rezervare pe numele meu. Am insistat, pensiunea era ocupata, nici nu a avut o alta recomandare (cum se procedeaza in astfel de cazuri) asa ca dupa ce ne-am exprimat indignarea am decis sa cautam un alt loc unde sa ne putem odihni dupa drumul parcurs. Eram suparati, insa acest mic incident a avut si o continuare (cu o intrerupere de 4 luni) si un epilog frumos. De sarbatori primesc un telefon anonim cu urmatorul continut: "Domnule, stiu ca sunteti suparat pe mine, dar vreau ca in anul care vine sa ma iertati, iar eu va doresc sanatate si multi ani"Era doamna proprietar de la pensiune care mi-a incurcat rezervarea. Ce mai poti face in fata unui asemenea gest? Ce minunat este atunci, cand intr-un moment de criza, sau un mic incident oamenii gasesc rabdarea si intelepciunea,sa vorbeasca frumos si sa stie sa ierte... Dupa acest mic incident, am avut taria sa vizitam manastirea Gura Humorului, ctitorita pe la anul 1530 de un membru al divanului Moldovei si care prin frescele bizantine o deosebesc de restul manastirilor ortodoxe romane.

Am urcat in masina si ne-am intors in directia Gura Humorului, unde ochisem din mers o fetita, care afisa pe un carton o oferta de cazare. Am gasit fetita a venit si mama fetitei, am negociat rapid si ne-am cazat. Pensiunea era la inceput de drum, nu era inscrisa in circuit, dar oferea tot ce cautam in materie de confort si pret. Dupa ce ne-am odihnit un pic am plecat sa vizitam cate ceva in orasul Gura Humorului. Neavand prea mult timp la dispozitie, am vizitat un pic zona centrala, dupa care cel mai mult timp l-am consumat in parcul de agrement Arinis despre care auzisem cate ceva. Este unul dintre cele mai frumoase parcuri de la noi pe care le-am vizitat. Pista pentru biciclete, bazin de inot olimpic acoperit, bazin de inot pentru copii, sala de sport cu nocturna alei, flori si multa verdeata. Pe malul drept al raului Moldova ,spre partia de schi (dotata si cu scaune de teleschi), se afla un loc de parcare inclusiv pentru rulote. Ne-am intors la pensiune si dupa ce am sporovait cu gazdele aproape doua ore la un suc si o cafea, ne-am retras in camera si dupa o zi de "munca" am adormit bustean. Ne-am trezit ceva mai tarziu ca de obicei si in timp ce sorbeam cafeaua de dimineata, gazda a vrut sa stie ce obiective ne-am propus pentru acea zi. A fost de acord in principiu cu alegerea noastra cu un singur amendament: sa nu ratam Raraul.

Asa ca sus pe cai (putere) si directia Rarau. Spre muntii Rarau se poate intra venind dinspre Gura Humorului, prin stanga, prin doua drumuri: primul175 A (pe care mi l-a indicat GPS-ul) care se face imediat dupa terenul de fotbal al colegiului Stefan cel Mare si celalalt 175 B, care se face din localitatea Pojorata. Pe primul nu poate urca decat ATV-ul si daca nu intrebam de doua ori ne pacaleam si noi. Din Pojorata am luat-o undeva in stanga mergem cca 5 Km de ses dupa care incepe urcusul in serpentine si intr-o padure de brazi, absolut superba. Ne-am oprit aproape de varf intr-o mica parcare neamenajata si alaturi de alti turisti, am contemplat plaiurile Bucovinei spre Sadova. Am urcat pana intr-un varf (totul asfaltat pana aici) apoi am facut la stanga pe un drum forestier, am trecut pe langa o tabara de corturi, iar la o bifurcatie in dreapta am urcat la cabana Rarau. Am parcat masina pe marginea drumului, am luat ceva informatii de la cabana si apoi urcare pe jos spre vestitele Pietrele Doamnei.

Dupa ce ne-am saturat ochii si sufletul cu asemenea frumuseti am coborat la masina, apoi spre Pojorata, unde am facut la stanga pe drumul 17 A spre Moldovita via Sadova. Si la urcare spre Moldovita apoi la coborare admiram aceleasi imagini splendide ca la urcare spre Rarau. Facem un prim popas la Monumentul Drumarilor, inalt de 7 metri, ridicat de catre salariatii de la Sovromconstruct, in memoria celor care au construit in 1969, cei 51 de Km de drum, de la Campulung la Radauti. Monumentul este reprezentat de o mana imensa, ridicata spre cer, simbol al muncii si al fortei. In jurul mainii infasurata in spirala o sosea si un pod, iar in fata vechea stema a Moldovei cu cap de bour. In timp ce pozam monumentul ma gandeam, la faptul ca desi comunistii erau atei declarati, au facut acest drum pentru a facilita vizitarea manastirilor din zona. Din nou imbarcarea si directia Moldovita pe niste serpentine intr-un decor mirific.

Ajungem in Vatra Moldovitei, parasim drumul 17 A, prin stanga si dupa 5 Km ajungem la manastirea Moldovita. Aici am gasit parcare gratis si toaleta. Desi este consemnata de pe vremea Musatinilor, se pare ca istoria manastirii se pierde in negura timpului. A fost refacuta de mai multe ori, ultima mai importanta de catre Petru Rares. Pe dealuri sunt ramasite de conducte, pentru aductie apa la manastire, iar in vale la vreo 300 metri, ziduri din fosta manastire ctitorita de Alexandru cel Bun.

Am "inhamat "iar caii (putere) si hai la Sucevita. Aici am gasit parcare cu plata (aglomerata) dar si pe marginea drumului (cam ingust). Manastirea este ctitorie a Movilestilor si aici isi duc somnul de veci Ieremia Movila si Simion Movila. Picturi frumoase. obiecte valoroase in incinta (caseta cu parul Elisabetei, sotia lui Eremia Movila). Peretele din vest nu este pictat, datorita faptului ca pictorul care picta si la Moldovita, ar fi cazut de pe schela si a murit.

Pe mine sincer m-a impresionat marimea gradinii interioare si zidurile de aparare.

Din nou la drum, spre ultima manastire cere o aveam, in programul de vizita. In comuna Marginea parasim iar drumul 17A si intram pe 2E prin stanga, trecem prin Vicovul de jos si sus (comuna natala a Sofiei Vicoveanca) si o tinem asa pana la manastire. Aici gasim locuri de parcare din belsug, fie a proape de lacas, fie la vreo 200 metri mai inainte de manastire. Manastirea Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare, in in anul 1469. Este cea mai mare (si cea mai frumoasa dupa parerea mea) dintre toate cele patru din programul meu de vizitare. In curtea mormintelor se gasesc 14 cripte, prima ca importanta fiind a lui Stefan cel Mare. Urmeaza apoi fiul sau, Bogdan al III-lea, apoi sotiile, Maria fiica lui Radu Voda si Maria de Mangop, Stefanita nepotul lui Stefan sau Maria sotia lui Petru Rares.

Plecam de la manastirea Putna si la un Km pe stanga, trecem pe un pod cam naspa si ajungem la Chilia lui Daniil Sihastru, o minibisericuta sapata intr-o stanca de piatra. Cronicarul Ioan Neculce, relateaza ca, atunci cand a fugit de furia lui Petru Aron, care ii ucisese tatal (Bogdan al II-lea) Stefan si-a gasit refugiul in chlilia lui Daniil, care i-a devenit duhovnic. Daniil i-a prezis tanarului Stefan, ca o sa devina domn, lucru care s-a intamplat in anul de gratie 1457.

La sfatul lui Daniil si ca recompensa pentru prezicerea lui, Stefan a ctitorit manastirea Putna. Dupa ctitorire Daniil s-a retras in padurea Voronet, unde a murit si a fost inmormantat la manastire. Langa chilie intr-un palc de brazi, am servit masa "la botul calului", inainte de a ne indrepta spre ultima locatie din traseu, salina Cacica. Am iesit in strada principala, la mijlocul comunei, am gasit un magazin cu de toate, am luat cate ceva de "ciuguleala", dupa care directia Cacica. Am tinut drumul 2E, drept pana la Partestii de Jos, unde un indicator indica directia la salina.

Salina Cacica, este una dintre cele mai vechi saline din Romania si singura in care excavatia, s-a facut si se face inca manual. A fost infiintata in anul 1878, sub imperiul habsburgic, cu muncitori si tehnicieni polonezi, unguri, cehi, slovaci, dovada si biserica catolica sapata aici in blocul de sare. Ajunsi aici, am luat informatiile necesare, ne-am luat treningurile din masina, pentru ca in mina erau -15 grade (prevederea e mama intelepciunii) si pentru o suma convenabila (10 ron) am inceput sa coboram cele 192 de scari ale salinei. Primul obiectiv pe care il intalnim, este biserica catolica, infiintata in anul 1806 de un preot polonez, pentru ca muncitorii de aici sa se roage. Biserica are toate incaperile pe care le are o biserica, naos, prenaos, altar, chiar si balcon pentru cantareti, toate sapate in blocuri de sare. Urmeaza apoi la 35 metri, biserica ortodoxa sapata mai tarziu, cu aceleasi excavatii. Cea mai interesanta mi s-a parut sala de bal (vezi poze), cu candelabre, locul unde se desfasurau serate si unde se spune ca adansat si regina Maria. Mai jos avem terenuri de joaca pentru copii, sala de sport. sala de mese etc. Am iesit la suprafata dupa ceva timp (distanta parcursa a fost destul de mare si ne luase cu frig) am vizitat si strandul de langa salina, apoi la masina si directia de data asta la pensiune. Ar mai fi fost de vizitat manastirea Arbore, cetatea de scaun de la Suceava ,dar timpul nu ne-a ajuns pentru toate.

Vacanțe cât mai frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 2860 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI