BRAILA - un oras care si-a pastrat arhitectura

TIPĂREȘTE

In timpul unei calatorii prin ţară am poposit în legendarul oras Brăila, care a reusit să-şi păstreze arhitectura veche, cu restaurari reusite, locul de pornire fiind piaţa Traian.

Cu strazile sale dispuse în eventai, cu un plan urbanistic de la începutul secolului XIX, realizat dupa razboiul ruso-turc.

Aflat sub stapânire otomana cateva sute de ani, în 1829, după Pacea de la Adrianopol, intră în componenţa Tării Romaneşti.

Pentru a da posibilitate oraşului sa se dezvolte, cetatea a fost dăramata în 40 de zile din ordinul generalului Pavel Kiseleff.

Stema oraşului poate fi vazută pe grilajul de la rădăcina copacilor ornamentali din faţa parcului.

Dupa terminarea monopolului turcesc şi transformarea portului Brăila într-un port liber, acesta are o crestere economica puternica datorita pozitiei sale strategice la Dunăre, mărfurile putand sa fie vandute direct, aici stabilindu-se pretul graului în perioada interbelică.

Principalele minoritaţi, care trăiau în armonie, erau cea grecească, evreiască si armenească. Comerţul maritim era dominat de vapoarele grecesti, in anul 1863, de exemplu, din cele 1600 de vapoare care soseau anual în oraş, jumătate erau greceşti. Evreii aveau fabrici, magazine, hoteluri.

Centrul vechi este un complex de clădiri de la sfarşitul secolului XIX - începutul secolului XX, în stil baroc, rococo şi neoclasic, dispuse pe strazile radiale din jurul portului.

In piaţa Traian se află cel mai vechi obiectiv turistic, fosta geamie musulmană din 1667, transformată în anul 1831 într-o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Mihail, biserica neavand turla - o raritate arhirectonica. In 1923 familia Chercea (Nedelcu si Ana) au devenit ctitori, platind restaurarea monumentului, cand au fost înlocuite vechile cărămizi nearse au altele arse, fiind construita şi clopotnita în stil Brâncovenesc.

În interior biserica este pictată în intregime, printre elementele decorative existând şi unele mai puţin comune bisericilor ortodoxe, arhitectii fiind rusi. Icoana Sf. Arhanghel Mihail, de langa altar, decorata cu argint aurit, este tot din Rusia, fiin donată de marele duce Mihail Pavlovici Romanov, conducatorul militar al ostilor rusesti din acea vreme. Decoratiile de pe tavan cu baghete orientale amintesc de destinatia initiala a lăcaşului.

In biserica am asistat la un botez, cu lumea în straie de sărbătoare, îmbracată fără stridenţe.

Din iniţiativa unui filantrop al vremurilor, meşteri cehi au realizat din tabla ramforsată suportul orologiului - simbol al orasului, realizare unică în România, orologiul fiind facut tot in Cehia, dupa cum scrie pe o placuţa din interiorul orologiului (L. Hainz Prague).

Tot în părculeţ observăm bustul împăratului Traian, montat în anul 1906, cu referiri la originea latină a românilor prin lupoaică, la cetaţile Sarmizegetusa si Drobeta şi la lupta de la Tapae.

Tot acolo remarcăm o fântână arteziana din fontă, care insa nu functiona. A fost proiectată de inginerul Mircea Mironescu în anul 1887, instalata în anul 1992 1892.

Din piaţa Traian începe strada pietonală Mihai Eminescu, fosta Regală, pe care o consider ca o bijuterie a oraşului, recent rastaurată, care ne transpune în epoca de glorie a acestui oraş, putandu-ne imagina forfota acelor vremuri.

Acum o stradă linistită, duminica magazinele fiind închise, nu era deloc aglomerată, cu grupuri de turişti, o pereche de miri care faceau fotografii, cativa localnici. Prezint fotografiile catorva clădiri, pentru a se putea admira arhitectura tulceana brăileană veche. Pe partea dreapta din piaţa Traian este situat Teatrul Dramatic Maria Filotti, fost "Teatrul Rally", finantat de fratii Rally, ridicat in anul 1862. In anul 1919 cladirea este donata municipalitatii, devenind "Teatrul Comunal", iar din anul 1969 capata actualul nume, in onoarea marii actrite romane Maria Filotti.

La cativa pasi observam Biserica Greaca Buna Vestire construita de comunitatea greaca

intre 1863-1872. In anul 1882 a pictat in interior Gheorghe Tătărascu, pictura fiind treminată în alte doua etape, de doi pictori greci.

Se remarca coloanele corintice mari în stilul baroc al anilor 1800, lateral observăm ogive gotice cu arc ascutit. In interior nu am vizitat biserica, fiind inchisa.

Plimbarea poate fi continuată pe faleză, unde se pate bea o bere, o cafeluţă, pe mal sau pe una din navele ancorate, transformată în restaurant, de unde putem admira curgerea lină a apelor Dunării.

Părăsim oraşul cu amintiri deosebit de placute din acest colţ de ţară.

In timpul unei calatorii prin ţară am poposit în legendarul oras Brăila, care a reusit să-şi păstreze arhitectura veche, cu restaurari reusite, locul de pornire fiind piaţa Traian.

Cu strazile sale dispuse în eventai, cu un plan urbanistic de la începutul secolului XIX, realizat dupa razboiul ruso-turc.

Aflat sub stapânire otomana cateva sute de ani, în 1829, după Pacea de la Adrianopol, intră în componenţa Tării Romaneşti.

Pentru a da posibilitate oraşului sa se dezvolte, cetatea a fost dăramata în 40 de zile din ordinul generalului Pavel Kiseleff.

Stema oraşului poate fi vazută pe grilajul de la rădăcina copacilor ornamentali din faţa parcului.

Dupa terminarea monopolului turcesc şi transformarea portului Brăila într-un port liber, acesta are o crestere economica puternica datorita pozitiei sale strategice la Dunăre, mărfurile putand sa fie vandute direct, aici stabilindu-se pretul graului în perioada interbelică.

Principalele minoritaţi, care trăiau în armonie, erau cea grecească, evreiască si armenească. Comerţul maritim era dominat de vapoarele grecesti, in anul 1863, de exemplu, din cele 1600 de vapoare care soseau anual în oraş, jumătate erau greceşti. Evreii aveau fabrici, magazine, hoteluri.

Centrul vechi este un complex de clădiri de la sfarşitul secolului XIX - începutul secolului XX, în stil baroc, rococo şi neoclasic, dispuse pe strazile radiale din jurul portului.

In piaţa Traian se află cel mai vechi obiectiv turistic, fosta geamie musulmană din 1667, transformată în anul 1831 într-o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Mihail, biserica neavand turla - o raritate arhirectonica. In 1923 familia Chercea (Nedelcu si Ana) au devenit ctitori, platind restaurarea monumentului, cand au fost înlocuite vechile cărămizi nearse au altele arse, fiind construita şi clopotnita în stil Brâncovenesc.

În interior biserica este pictată în intregime, printre elementele decorative existând şi unele mai puţin comune bisericilor ortodoxe, arhitectii fiind rusi. Icoana Sf. Arhanghel Mihail, de langa altar, decorata cu argint aurit, este tot din Rusia, fiin donată de marele duce Mihail Pavlovici Romanov, conducatorul militar al ostilor rusesti din acea vreme. Decoratiile de pe tavan cu baghete orientale amintesc de destinatia initiala a lăcaşului.

In biserica am asistat la un botez, cu lumea în straie de sărbătoare, îmbracată fără stridenţe.

Din iniţiativa unui filantrop al vremurilor, meşteri cehi au realizat din tabla ramforsată suportul orologiului - simbol al orasului, realizare unică în România, orologiul fiind facut tot in Cehia, dupa cum scrie pe o placuţa din interiorul orologiului (L. Hainz Prague).

Tot în părculeţ observăm bustul împăratului Traian, montat în anul 1906, cu referiri la originea latină a românilor prin lupoaică, la cetaţile Sarmizegetusa si Drobeta şi la lupta de la Tapae.

Tot acolo remarcăm o fântână arteziana din fontă, care insa nu functiona. A fost proiectată de inginerul Mircea Mironescu în anul 1887, instalata în anul 1992.

Din piaţa Traian începe strada pietonală Mihai Eminescu, fosta Regală, pe care o consider ca o bijuterie a oraşului, recent rastaurată, care ne transpune în epoca de glorie a acestui oraş, putandu-ne imagina forfota acelor vremuri.

Acum o stradă linistită, duminica magazinele fiind închise, nu era deloc aglomerată, cu grupuri de turişti, o pereche de miri care faceau fotografii, cativa localnici. Prezint fotografiile catorva clădiri, pentru a se putea admira arhitectura tulceana veche. Pe partea dreapta din piaţa Traian este situat Teatrul Dramatic Maria Filotti, fost "Teatrul Rally", finantat de fratii Rally, ridicat in anul 1862. In anul 1919 cladirea este donată municipalitaţii, devenind "Teatrul Comunal", iar din anul 1969 capătă actualul nume, îIn timpul unei calatorii prin ţară am poposit în legendarul oras Brăila, care a reusit să-şi păstreze arhitectura veche, cu restaurari reusite, locul de pornire fiind piaţa Traian.

Cu strazile sale dispuse în eventai, cu un plan urbanistic de la începutul secolului XIX, realizat dupa razboiul ruso-turc.

Aflat sub stapânire otomana cateva sute de ani, în 1829, după Pacea de la Adrianopol, intră în componenţa Tării Romaneşti.

Pentru a da posibilitate oraşului sa se dezvolte, cetatea a fost dăramata în 40 de zile din ordinul generalului Pavel Kiseleff.

Stema oraşului poate fi vazută pe grilajul de la rădăcina copacilor ornamentali din faţa parcului.

Dupa terminarea monopolului turcesc şi transformarea portului Brăila într-un port liber, acesta are o crestere economica puternica datorita pozitiei sale strategice la Dunăre, mărfurile putand sa fie vandute direct, aici stabilindu-se pretul graului în perioada interbelică.

Principalele minoritaţi, care trăiau în armonie, erau cea grecească, evreiască si armenească. Comerţul maritim era dominat de vapoarele grecesti, in anul 1863, de exemplu, din cele 1600 de vapoare care soseau anual în oraş, jumătate erau greceşti. Evreii aveau fabrici, magazine, hoteluri.

Centrul vechi este un complex de clădiri de la sfarşitul secolului XIX - începutul secolului XX, în stil baroc, rococo şi neoclasic, dispuse pe strazile radiale din jurul portului.

In piaţa Traian se află cel mai vechi obiectiv turistic, fosta geamie musulmană din 1667, transformată în anul 1831 într-o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Mihail, biserica neavand turla - o raritate arhirectonica. In 1923 familia Chercea (Nedelcu si Ana) au devenit ctitori, platind restaurarea monumentului, cand au fost înlocuite vechile cărămizi nearse au altele arse, fiind construita şi clopotnita în stil Brâncovenesc.

În interior biserica este pictată în intregime, printre elementele decorative existând şi unele mai puţin comune bisericilor ortodoxe, arhitectii fiind rusi. Icoana Sf. Arhanghel Mihail, de langa altar, decorata cu argint aurit, este tot din Rusia, fiin donată de marele duce Mihail Pavlovici Romanov, conducatorul militar al ostilor rusesti din acea vreme. Decoratiile de pe tavan cu baghete orientale amintesc de destinatia initiala a lăcaşului.

In biserica am asistat la un botez, cu lumea în straie de sărbătoare, îmbracată fără stridenţe.

Din iniţiativa unui filantrop al vremurilor, meşteri cehi au realizat din tabla ramforsată suportul orologiului - simbol al orasului, realizare unică în România, orologiul fiind facut tot in Cehia, dupa cum scrie pe o placuţa din interiorul orologiului (L. Hainz Prague).

Tot în părculeţ observăm bustul împăratului Traian, montat în anul 1906, cu referiri la originea latină a românilor prin lupoaică, la cetaţile Sarmizegetusa si Drobeta şi la lupta de la Tapae.

Tot acolo remarcăm o fântână arteziana din fontă, care insa nu functiona. A fost proiectată de inginerul Mircea Mironescu în anul 1887, instalata în anul 1992.

Din piaţa Traian începe strada pietonală Mihai Eminescu, fosta Regală, pe care o consider ca o bijuterie a oraşului, recent rastaurată, care ne transpune în epoca de glorie a acestui oraş, putandu-ne imagina forfota acelor vremuri.

Acum o stradă linistită, duminica magazinele fiind închise, nu era deloc aglomerată, cu grupuri de turişti, o pereche de miri care faceau fotografii, cativa localnici. Prezint fotografiile catorva clădiri, pentru a se putea admira arhitectura tulceana veche. Pe partea dreapta din piaţa Traian este situat Teatrul Dramatic Maria Filotti, fost "Teatrul Rally", finantat de fratii Rally, ridicat in anul 1862. In anul 1919 cladirea este donata municipalitatii, devenind "Teatrul Comunal", iar din anul 1969 capata actualul nume, in onoarea marii actrite romane Maria Filotti.

La cativa pasi observam Biserica Greaca Buna Vestire construita de comunitatea greaca

intre 1863-1872. In anul 1882 a pictat in interior Gheorghe Tătărascu, pictura fiind treminată în alte doua etape, de doi pictori greci.

Se remarca coloanele corintice mari în stilul baroc al anilor 1800, lateral observăm ogive gotice cu arc ascutit. In interior nu am vizitat biserica, fiind inchisa.

Plimbarea poate fi continuată pe faleză, unde se pate bea o bere, o cafeluţă, pe mal sau pe una din navele ancorate, transformată în restaurant, de unde putem admira curgerea lină a apelor Dunării.

Părăsim oraşul cu amintiri deosebit de placute din acest colţ de ţară.

n onoarea marii actrite romane Maria Filotti.

La cativa pasi observam Biserica Greaca Buna Vestire construita de comunitatea greaca

intre 1863-1872. In anul 1882 a pictat in interior Gheorghe Tătărascu, pictura fiind treminată în alte doua etape, de doi pictori greci.

Se remarca coloanele corintice mari în stilul baroc al anilor 1800, lateral observăm ogive gotice cu arc ascutit. In interior nu am vizitat biserica, fiind inchisa.

Plimbarea poate fi continuată pe faleză, unde se pate bea o bere, o cafeluţă, pe mal sau pe una din navele ancorate, transformată în restaurant, de unde putem admira curgerea lină a apelor Dunării.

Părăsim oraşul cu amintiri deosebit de placute din acest colţ de ţară.

---

VIZUALIZĂRI: 3100 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI