Biblioteca din Alexandria

TIPĂREȘTE

Republicare de pe blogul personal

Nu putem aprecia irevocabil dacă la Alexandria pământul întalneşte marea sau dimpotriva…apele se reazemă de uscat.

Metropola se lasă greu descifrată…asemenea unei hieroglife regale săpată într-un cartuş identitar faraonic. Spaţiul cosmopolit face la fiecare pas dezvăluiri care devin peceţi înşirate în minte şi în suflet. Din înaltul turnurilor citadelei alexandrine se disting închipuit, în zare, figuri ale istoriei, petrecute prin clepsidra faptelor şi cuvintelor nemuritoare ale unor conducători de neamuri şi teritorii.

Făuritor de imperiu care lăsa in urma paloşului biruinţa păcii elenistice, regele grecilor din stripe macedoneană, Alexandru, avea să aşeze noi temelii la "ALEXANDRIA E KAT EGHIPTON", adică cea din Egipt, cum era cunoscut oraşul aflat în furcile timpului depănat cu 300 de ani înainte de apariţia Imperiului Roman.

Tot aici o va fi întalnit Iulius Cezar pe frumoasa Cleopatra acoperind spuma valurilor cu pasiuni carnale şi răgazuri dedicate unor strategii transcontinentale. Marc Antoniu, asemenea lui Cezar, avea să fie totodata sol al belşugului şi bunăstării dar şi vestitor al rşzboiului…stând însa sub scut dar fascinat de cel putin două perle ale Mediteranei…urbea alexandrină şi chemarea Cleopatrei.

Pot fi relatate multe poveşti adevarate despre metropola care in zilele noastre numară patru milioane de locuitori.

În limba arabă oraşului i se spune Al-Iskandaryyah iar în graiul egiptean, moştenit prin tradiţia conservatoare a copţilor, este numit Rakota. Toponimele depănate parcă din cele 1001 de nopţi se declină în alte mii de nume şi istorii…în legende şi mituri.

Mai bine de jumătate de mileniu Alexandria a fost vestită în toată lumea antică datorită celebrei sale biblioteci. Templul culturii ridicat în vremea domniei lui Ptolemeu al II-lea se afla undeva în apropierea impresionantei biblioteci alexandrine din zilele noastre. Cârmuitorul din stripe greacă, Ptolemeu, a aşezat templul culturii în mod simbolic lânga un altar dedicat muzelor. Zeiţele care guvernau acţiunile creative ale făpturilor umane şi inspirau pe artişti şi pe oamenii de ştiinţă ocroteau bilioteca din Alexandria. Edificiul actual a fost inaugurat în anul 2002. Lăcaşul epocii contemporane este o descriere fastuoasă a unui act cultural de excepţie.

Deşi farul alexandrin, minune a lumii antice, nu mai există…locul său a fost luat de lumina culturii care se inalţă spre cer din cadrul unui vast ansamblu. Nu mai puţin de 11 etaje coboară intr-o ingenioasa cascadă arhitecturală pentru a compune cel mai mare spaţiu de lectură din lume. 70 000 de metri pătrati se desfaşoară în faţa ochilor, scăldaţi în lumina filtrată prin acoperiş, pentru a gazdui învataceii zilei de mâine. Putem spune că volumele abia încep să se adune dacă ne raportăm la capacitatea maximă a spaţiilor amenajate pentru depozitare. Au fost strânse până în prezent aproape 1 200 000 de volume, provenind mai ales din donaţii ale tărilor arabe. Un impresionant fond de carte a fost donat de Franţa şi Anglia şi astfel s-a configurat o secţiune distinctă a bibliotecii pentru francofonie şi literatura anglo-saxonă. Mai sunt necesari înca 80 ani pentru a se atinge capacitatea maximă a bibliotecii.

Se pot face numeroase relatări din zeci de perspective referitoare la valorile bibliotecii alexandrine. Zile şi nopţi se poate povesti despre acest minunat loc. Sau…completând cu o notă locală descrierea, putem spune că peste 1001 nopţi putem vorbi despre marea bibliotecă din Alexandria.

Piatra adusă tocmai de la Assuan este asezată ingenios pentru a susţine şi îmbrăca sticla, lemnul şi metalul edificiului care a costat aproape 280 milioane de dolari.

Biblioteca regală din Alexandria… aşa era numit asezământul ridicat de cel de-al doilea reperezentant al dinastiei Ptolemeilor. O dinastie care a condus Egiptul patru secole şi s-a terminat prin legendara muscătura de şarpe veninos de pe braţul Cleopatrei…. regina care îşi semna actele oficiale şi cu titlul de faraon.

În prezent biblioteca alexandrina adaposteşte cincisprezece expoziţii permanente începand de la săli în care se află manuscrise şi cărţi rare, continuând cu galerii de artă şi săli memoriale şi terminând cu un mic muzeu de arheologie.

Vechea bibliotecă incendiată în timpul războiului alexandrin din anul 48 i. d. Hs şi-a găsit loc pentru posteritate în agora miturilor universale. Faptul că biblioteca a fost distrusă în perioade succesive vreme de 400 ani devine secundar în faţa aurei martirice conferită prin gestul soldaţilor supuşi lui Cezar care au dat foc manuscriselor şi clădirii. Important este că mitul a devenit în timp valoare perenă iar vocaţia culturii s-a ridicat din cenuşă într-o maniera învingatoare prin spirit şi nu prin sabie. Pe zidurile anticei biblioteci era încrestată, în piatră, menirea ca locul să fie un templu al grijii faţă de suflet.

În zilele noastre în ochii tuturor celor care intră în acest altar al culturii se poate citi un început sau o continuare a unui act vindecător unic… acela al ÎNSANĂTOŞIRII PRIN CULTURĂ.

---

VIZUALIZĂRI: 1925 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI