Alexandria - ce poti vedea intr-o singura zi

TIPĂREȘTE

In momentul in care am stabilit traseul in Egipt, printre locurile de vazut, la loc de cinste s-a situat Alexandria. M-a fascinat dintotdeauna Alexandru cel Mare, asa ca nu puteam rata orasul intemeiat de el.

La hotel, la Cairo am aranjat o masina cu sofer pentru o zi pana la Alexandria si inapoi. Initial am vrut sa mergem cu trenul insa am realizat ca timpul pierdut si costurile cu taxiul in Alexandria ma duceau aproape la acelasi pret. Am cazut la pace la 300 de lire si dupa turul la piramide facut cu o zi inainte, i-am spus tipului de la receptie ca daca nu vine acelasi sofer, renunt. Mohamed e un tip de calitate. A facut facultatea de drept, insa nu profeseaza pentru ca n-ar castiga suficient. Prefera sa lucreze cu turistii. Vorbeste bine engleza, cunoaste locurile si mai ales nu e tepar. Nu te duce la restaurante scumpe si nici la magazine cu "dedicatie".

I-am spus ce vrem sa vedem in Alexandria si ne-a sugerat sa plecam devreme de la Cairo. Asa ca la 6 dimineata am taiat-o pe autostrada si am facut 2 ore si jumatate pana la Alexandria. Primul obiectiv: Catacombele. Si primul soc. La casa de bilete o tipa cam la 30 de ani... no photo! Stiam lectia. Am lasat aparatul meu, l-am pastrat pe-al sotiei in gentuta. Dau sa plec... "hei mister... 50 pounds! " What for? ... intreb eu nedumerit. "For keeping camera safe! Sa mori tu? Evident ca n-am vrut sa-i dau. Hai... 5 lire treaca mearga, dar 50? Si-atunci se scoala de pe scaun! si nu se mai termina! Uite mama, pomu', mi-am zis! " no 50 pounds? ma-ntreaba micuta. no, zic eu in speranta ca mi-or ramane macar 3 dinti in gura. No tickets, zice ea. Si-atunci mi-am adus aminte ca turistul are intotdeauna dreptate. Scot telefonul si-i zic ca sun la politie. Mi-a dat bilete pana la urma, dar cand am ajuns acasa am intrebat-o pe mama daca a sughitat pe 10 septembrie :).

Ca obiectiv, interesant. Eram singurii vizitatori la acea ora. Mohamed n-a intrat cu noi, asa ca citeam din ghid si incercam sa intelegem singuri ce vedem. A fost construita de romani, insa gasesti picturi pe pereti cu influente romane, grecesti si evident, egiptene. A fost folosita drept necropola si cei mai multi oameni au fost ingropati aici in timpul lui Caracalla, imparatul roman care a comis masacre in Egipt. Aerul e destul de imbacsit, iar cei ce au probleme cu spatiile inchise... sa se gandeasca de doua ori inainte sa intre. Biletul costa 35 de lire de persoana.

L-am recuperat pe Mohamed de la o sisha si am mers sa vedem Gradinile Montazah, locul unde venea la odihna Regele Faruk impreuna cu familia. (Paranteza... egiptenii merg pe litoral la Alexandria. Nu Hurghada, nu Sharm).

Gradinile... Rai, nu altceva. Verdeata, plante exotice, peste tot oameni care uda si ingrijesc gradina. Palatul Regelui nu se viziteaza. De platit, n-am platit decat 2 lire de persoana si 5 lire pentru masina. Am stat aproape o ora, ne-am plimbat, am luat-o pe o cararuie pana am ajuns la un chiosc pe malul Mediteranei. Nu ne venea sa mai plecam, dar timpul trece si mai aveam cateva obiective de vizitat.

Urmatorul obiectiv: Fortul Quait-bey. Se spune ca este ridicat exact pe locul pe care a fost candva Farul din Alexandria. In secolele 17 si 18 a fost folosit de englezi pe post de fortareata. Una din fatade a fost distrusa de bombardamente de pe mare, dar a fost refacuta la ordinul Regelui Faruk. Dupa Revolutia din 1952, a intrat in patrimoniul statului si acolo functioneaza si Muzeul Maritim.

Biletele au costat 20 de lire de persoana. Am stat si aici aproape o ora, vizita terminandu-se cu un popas pe terasa superioara si cu briza Mediteranei racorindu-ne fetele.

Si a urmat Biblioteca din Alexandria. O constructie moderna, imbracata in totalitate in sticla, cu un interior care te face sa te simti mic, mic de tot. Studentii din Alexandria intra aici gratuit si au acces atat la carti cat si la internet. Acces la internet am avut si noi, asa ca am profitat si am trimis cateva mesaje familiei si prietenilor. Am gasit si sectorul cartilor dedicate Romaniei, dar am fost putin dezamagiti. Nu Eminescu, nu Sadoveanu, nu Cosbuc. Doar Emil Constantinescu si Ion Iliescu. Le-o citi cineva? Din pacate nu mi-am notat si nici nu mai tin minte cat au costat biletele. Acum, cand privesc in urma mi se pare cel mai interesant obiectiv de vizitat din Alexandria, dar este doar o parere personala.

Se facuse ora 4 dupa amiaza, nu mancasem nimic si mai aveam de vazut si Amfitetrul Roman. Asa c-am bagat repede la "ghiozdan" ceva, de pe strada, o chifla cu niste salata si niscai carne de vita (fast-food egiptean :)) si am pornit spre Amfiteatru.

Nimic egiptean, dar o rememorare a istoriei Imperiului Roman. Coloanele, amfiteatrul, statuile, totul construit in stil roman, dar parca e interesant sa vezi asta si in afara Europei. Biletele... 20 de lire de persoana, poti face poze cate vrei si eu zic ca merita vazut, chiar daca n-are mare legatura cu Egiptul.

Pe la 6 seara am plecat spre Cairo. Mohamed conducea cam agresiv si l-am intrebat care-i treaba. Mi-a spus ca la 9 trebuie sa fie acasa, pentru ca e meci din Liga Campionilor Africii si joaca o echipa din Egipt. La intrare in Cairo, balamuc de masini. Se mergea pe autostrada cu 4 benzi pe sens... cate 6 masini in linie. Cu 100 la ora, bara la bara. Cand spun bara la bara nu confundati cu Romania. Distanta intre masini era 1 metru!!! . Mi-am pus centura (a fost singura data in Egipt cand am folosit-o) si m-am proptit bine cu picioarele in podea. L-am intrebat pe Mohamed daca realizeaza ce se intampla daca cineva franeaza. Raspunsul lui m-a linistit... nu franeaza nimeni pentru ca tre' sa-nceapa meciul :)))). Am ajuns in siguranta la hotel. Meciul incepuse intr-adevar dar a trebuit sa ma duc sa cumpar apa. La intoarcere spre hotel m-au "sechestrat" pe strada (scot televizorul pe strada si se uita mai multi pentru ca meciurile se transmit pe canale pay per view si n-au toti) si a trebuit sa ma uit o repriza cu ei la meci. Ei au dat ceaiul, eu tigarile :).

M-am cam lungit cu vorba. Ideea e ca mi-a placut Alexandria.

---

VIZUALIZĂRI: 4874 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI