De vizitat pe malul sârbesc al Dunării

TIPĂREȘTE

Întrucât în luna august 2014 am petrecut un weekend la Vila Dunavski Raj (impresii aici), situată în satul Vinci (în sârbă Vinţi), lângă oraşelul Golubac (în sârbă Golubăţ), am considerat că aş putea fi de folos celor care doresc să ajungă aici, povestind ce am vizitat în zona cuprinsă între oraşele Kladovo şi Veliko Grădişte.

Am să încep cu drumul până acolo, care este destul de bun, deşi peticit pe multe porţiuni, nu este aglomerat şi se circulă bine. Venind de la Târgu-Jiu, după vama de la PF I am virat dreapta şi am mers pe lângă Dunăre, pe un drum care serpuieşte de-a lungul defileului şi străbate mai multe tuneluri neluminate şi viaducte.

Drumul parcurge Parcul Naţional Djerdap, unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din Europa, din anul 2002 acesta fiind inclus în Patrimoniul UNESCO. Drumul este mărginit de vegetaţie şi are amenajate din loc în loc locuri de parcare de unde pot fi admirate peisajele care încântă privirea, se pot face fotografii sau se poate filma.

Peisajele care s-au înfăţişat în calea noastră atât pe malul sârbesc cât şi pe cel românesc sunt foarte frumoase. Pe porţiunile de drum fără vegetaţie pe margine am putut vedea foarte bine drumul care străbate Clisura Dunării, precum şi localităţile cu un puternic potenţial turistic situate pe malul românesc: Orşova, Eşelniţa şi Dubova.

Priml obiectiv turistic întâlnit în drum, este Tabula Traiana, inscripţia în piatră care datează de pe timpul Imperiului Roman, fiind o mărturie a trecerii trupelor romane pe aici. Mărturisesc că doar am întâlnit indicatoarele care arătau prezenţa tabulei şi nu am coborât la ea, întrucât am văzut-o anul trecut când am fost la Orşova (impresii aici) şi am făcut o plimbare cu barca pe Dunăre. Tabula este situată aproape de Cazanele Mari, pe malul sârbesc al Dunării, deasupra nivelului acesteia.

La câteva sute de metri în amonte de Tabula Traiana, dar pe malul românesc al Dunării, se poate vedea Chipul regelui Decebal. Statuia sculptată în piatră este o copie fidelă a chipului regelui dac Decebal, fiind aşezată aici ca o replică a Tabulei Traiana.

După numai 200 de metri, tot pe malul românesc se poate observa micuţa Mânăstire Mraconia, care creează impresia că este suspendată deasupra apei.

Nu la mare distanţă de Mânăstirea Mraconia începe “spectacolul Dunării la cazane”, aceasta îngustându-se şi ajungând în anumite locuri la lăţimi de numai 150-200 m. Cazanele Mici şi Mari ale Dunării au o lungime de 7,5 km şi sunt despărţite între ele de Golful Dubova.

După ce am trecut prin două sate, Novi Sip şi Tekija, primul oraş întâlnit în drum a fost Doni Milanovac, un oraşel mic cu cel mult 5000 de locuitori, care nu impresionează cu nimic. În oraş este amenajată şi o plajă pe malul Dunării, iar localnicii îl consideră oraş turistic. Acest lucru l-am aflat de la un domn pe care l-am întrebat unde pot găsi în oraş o casă de schimb valutar. Trebuie să recunosc că am avut parte de o dublă surpriză, prima: localnicul care nu ştia limba engleză, auzindu-mă că vorbesc limba română a început să vorbească şi el (cam stâlcită ce-i drept), iar a doua: acesta s-a oferit să ne conducă până la casa de schimb valutar, cam 700 de metri deşi locuia în direcţia opusă. Domnul la care am făcut referire este sârb, dar a învăţat limba română deoarece în acest oraş trăiesc destui sârbi de origine română. Ajuns la casa de schimb valutar am constatat că angajatul de aici (aţi ghicit!) … vorbea foarte bine limba română (asta deja nu mai e o surpriză).

Nefiind alţi clienţi la casa de schimb valutar, am schimbat repede banii (euro în dinari la un curs de 1:116, un curs mult mai bun decât cel din vamă) şi ne-am continuat drumul spre Golubac, iar înainte de a ajunge în oraş, ni s-a aratat în toată splendoarea ei Cetatea Golubac. Întrucât am scris un review separat despre această cetate, voi aminti doar faptul că orăşelul Golubac este curat, aerisit, liniştit şi dispune de o faleză nouă şi foarte frumoasă, cu multe terase.

După vizitarea cetăţii şi a oraşului Golubac ne-am continuat drumul spre destinaţia finală a primei zile a weekend-ului, frumosul sat Vinci, situat într-o pădure de pini, un sat care în fiecare weekend se animă, fiind plin de turişti sau de sârbii cu dare de mână care şi-au construit o casă de vacanţă aici. Cum şi despre acest sat şi despre oraşul Veliko Gradişte am scris review-uri anterioare, voi descrie doar în câteva cuvinte acest oraş, destinaţia noastră în a doua zi a weekend-ului petrecut în Serbia. Acesta e situat la numai 12 km de satul Vinci, fiind un oraş mic şi liniştit, cu multă verdeaţă.

Principala atracţie a oraşului este complexul de agrement „Srebrno Jezero” sau „Silver Lake” sau „Lacul de argint”. Accesul către lac se face uşor pentru sârbii din oraşele învecinate, fiind de fapt o bună posibilitate pentru petrecerea unui weekend sau chiar a concediului, în condiţiile în care sârbii nu mai au ieşire la mare. Astfel, oraşul Veliko Gradişte este situat la numai 16 km de Golubac, 34 de km de Pozarevac (reşedinţa districtului), 64 de km de Smederevo şi 114 km de Belgrad.

În ultima zi a weekend-ului, după plecarea din Vinci, ne-am îndreptat către Kladovo, un oraş cu cel mult 10 mii de locuitori, situat la numai 8 km sud de vama de la Porţile de Fier I. Deşi mai trecuserăm prin acest oraş de două ori, lipsa timpului ne-a împiedicat să-l vizităm. Cu această ocazie am descoperit un oraş curat, liniştit şi aerisit.

Kladovo oferă obiective turistice deosebite, aici putând fi admirate piciorul Podului lui Traian, construit de Apolodor din Damasc între anii 103-105, care făcea legătura între Pontes (Serbia) şi Drobeta, precum şi ruinele Cetăţilor Diana şi Fetislam.

Centrul oraşului este înţesat de terase şi restaurante drăguţe, preparatele vedetă ale acestora fiind preparatele din peşte, pleşcaviţa şi cevapi.

În oraş există şi un supermarket, Tekijanca, căruia i se face o reclamă mult mai mare decât s-ar cuveni. Am fost şi noi aici, am văzut şi câţiva români veniţi la cumpărături, dar preţurile sunt apropiate de cele de la noi.

În Kladovo trăiesc destui sârbi de origine română, dacă doriţi să întrebaţi ceva este mai bine să vă adresaţi în limba romană decât în engleză, veţi obţine un răspuns mult mai repede.

După plecarea din Kladovo, ne-am îndreptat către vamă, luându-ne rămas bun de la Serbia, sper că doar pentru un an.

---

VIZUALIZĂRI: 46382 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI